Page 94 - Drumul_socialismului_1981_02

n ag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL!’1 NR. ?

A
Îmbunătăţirea conducerii învăfăniîntului peiitico- Prisi eforturi conjugate, ferme-spre riisarea

ideilip, ridicarea calităţii dezbaterilor cantitativă şi calitativă a producţiei de metal
8,45 Teleşcoa.
Recent, în municipiul punct de vedere al pregă­ gandist, loan Tomescu), (Urmare din pag. 1) porturile, să echilibrăm tă a organului’colectiv de 9,15 Curs tic
Deva, s-a desfăşurat, o tirii temei de către propa­ sau de la cercul al cărui într-un termen cît mai conducere al centralei, a 9,35 Limba
acţiune de îndrumare şi gandişti, a modului în care propagandist este Petru amintim pe Dumitru Bucur, scurt balanţa de plăţi . a consiliilor oamenilor mun­ vorbim,
control într-o serie de ccr- ei au condus discuţiile, cît Jurcă, de la Consiliul Cornel Deheleanu, Ionel ţării. Producţii superioare cii de la cele două mari 9,55 Teatru
curi de învăţămînt politi- şi al participării cursanţilor popular judeţean. Iîobrin, Tokeş Ladislau, de metal şi de calitate mai unităţi siderurgice. Să îm­ şi Juliet
co-ideologic, la care au — majoritatea intervenţiilor Ca o notă slabă, ce tre­ Floarea Miţaru, Livia Croi- bună se pot obţine doar bunătăţim continuu, sub 12.50 Tragere*
participat lectori ai Comi­ fiind oportune şi la obiect, buie să stea în atenţia toru, s-au angajat, în nu­ prin muncă ordonată, prin toate aspectele, calitatea re ADA:
tetului judeţean de partid în această idee, am remar­ comitetelor de partid de mele colectivelor în care promovarea fermă a unor metalului produs, calitatea 13.00 Mozaic
siderurgice,
să
utilajelor
şi activişti obşteşti ai Ca­ ca în mod deosebit felul în la unităţile respective, a muncesc, că vor strînge metode şi tehnologii înain­ înglobăm în nivelul telini- tic-sporJ
binetului judeţean pentru care a fost pregătită şi s-a birourilor organizaţiilor de mai mult rîndurile, că vor tate de lucru, prin creşte­ co-calitativ al întregii ac­ 13,00—14,45 FC
activitate ideologică şi po- desfăşurat dezbaterea la bază, este faptul că la ma­ depune eforturi stăruitoare rea pe toate căile a pro­ tivităţi mai multă inteligen­ tatca CI
prin
litico-educativă. joritatea cursurilor nu s-au pentru îmbunătăţirea acti­ ductivităţii muncii, automati­ ţă tehnică, mai multă gîn- Rîmnicu
modernizarea
şi
Ce a relevat acţiunea utilizat planşe, grafice sau vităţii şi îndeplinirea exem­ zarea actualelor fluxuri dire ştiinţifică, să promo­ 18.30 Februar!
amintită? în primul rînd, alt gen de materiale audio­ plară a planului pe acest tehnologice, prin aplicarea văm progresul tehnic pre­ venimen
că din cele 26 de cercuri ÎN C'ENTKUL ATENŢIEI vizuale, care, după cum se an şi pe întregul cincinal. cu curaj, pe drumul cel tutindeni acolo unde el îşi 18.50 1001 ele
care, potrivit graficelor a- ORGANIZAŢIILOR ştie, sînt de un real folos Adunarea generală- a mai scurt, a cercetării teh- poate dovedi utilitatea, e- 19.00 Tclcjurr
flate la Comitetul munici­ DE PARTID în susţinerea unor dezba­ concluzionat, după cum nico-ştiinţifice în activita­ iicienţa concretă, materia­ 19,25 Foarte
pal de partid, trebuiau teri de calitate, în înţele­ spuneam, un vast şi bogat tea de producţie. lă şi financiară. emisiuni
să-şi desfăşoare activita­ gerea de către toţi parti­ program de măsuri, din ca- Prin eforturi conjugate poiiajc
tea în ziua respectivă (17 cipanţii a problemelor puse re rezidă principalele di­ Ca şi în celelalte sectoa­ — siderurgişti, constructori, 19,55 Teleenci
februarie a.c.), au avut loc organizaţia nr. 4 do la în discuţie. recţii de acţiune în acest re de activitate, şi în me­ furnizori de materii prime, 20,40 Film ar
dezbateri doar în 14 cer­ I.C. I.T.P.L.C.I.M. Atît pro­ Faţă de cele relevate, an şi în perspectivă, plan talurgie sînt sarcini deose­ materiale şi echipamente godnici
curi. La celelalte, dezba­ pagandista Marinela Rovi- considerăm că şi Comitetul pe care siderurgiştii au da­ bit de importante şi de mo­ siderurgice, oamenii muncii Premier
terile au fost amînate din naru — bine pregătită, a municipal de partid Deva, toria să-l materializeze ne­ bilizatoare în acest an, în din cadrul C.S. Hunedoara ducţie
motive mai mult. sau mai condus cu competenţă dis­ Consiliul municipal de abătut, la toate nivelurile întregul cincinal pe care au toate condiţiile şi posi­ america
puţin justificate, sau au cuţiile —, cit şi cei nouă educaţie politică şi cultură de conducere şi de acţiu­ l-am început. Ele .sînt fun­ bilităţile de a-şi realiza in­ 22,15 Telcjuri
avut loc cu o zi înaintea comunişti care au avut in­ socialistă trebuie să acorde ne practică, adueîndu-şi damentate şi pe capacită­ tegral sarcinile de plan din 22.30 Şlagăre
datei consemnate în gra­ tervenţii, au punctat pre­ o atenţie mai mare mo­ din plin contribuţia, prin ţile de producţie aflate în acest an, angajamentele a-
fice. Astfel au fost amî­ cis, bine documentat, prin­ dului în care se desfăşoa­ produsul concret al muncii execuţie, a căror finaliza­ sumate, de a se prezenta
nate dezbaterile la unele cipalele elemente ale te­ lor, la dezvoltarea econo­ re se impune mai mult la apropiatul Congres al HAD
cercuri de la I.P.E.G., E.M. mei puse în discuţie. Sub­ ră învăţămîntul politico- miei naţionale. Pe agenda impulsionată. Este vorba oamenilor muncii cu rezul­
Muncel, U.J.C.C., Avicola liniem prezenţa foarte bu­ ideologic în organizaţiile cotidiană de lucru a fie­ îndeosebi despre capacită­ tate pe măsura tradiţiei
Mintia, I.J.T.L., Consiliul nă ; n-a lipsit nici un din municipiu, să urmă­ cărui om al muncii din ţile de pe noua platformă lor de hărnicie şi dăruire BUCU REŞ';
popular judeţean ş.a. Faţă cursant! Aceleaşi aprecieri rească îmbunătăţirea frec­ industrială de la I.V. Că- /,î rogramir
le pbtem face şi despre venţei şi 1 să sprijine în sectoarele metalurgice de lan, ca şi despre cele din muncitorească. Ei au dat a- Aiauio jurnal
de această situaţie, ne în­ modul în care s-au desfă­ permanenţă organizaţiile de care am amintit trebuie să cadrul C.S. Hunedoara, un­ sigurări ferme conducerii presei; 8,10
trebăm care-i scopul şi şurat "dezbaterile la cercul bază în asigurarea unei stea realizarea ritmică a de constructorilor de la partidului şi statului că nu diilor; 9,00 I
Audienţ
9,05
rostul graficelor, dacă tot în care sînt cuprinse edu­ calităţi sporite în desfăşu­ producţiei fizice, sortimen­ vor precupeţi nimic pentru Buletin de
nu se respectă cele prevă­ catoarele de la grădiniţele rarea dezbaterilor. tale, pentru că industria I.C.S. Hunedoara le revin vista literar
zute în ele ? constructoare de maşini are sarcini de stringentă im­ a obţine noi şi importante Cîntece din
cu orar prelungit din Deva portanţă. Punerea la timp succese, materializînd e- temporan; j
în legătură cu nivelul (propagandist, Ovidiu Ylad). LETIŢIA MĂCEAN, nevoie în principal şl în xemplar îndemnurile şi o- ştiri; 11,05
dezbaterilor, relevăm că în Pe o linie corespunzătoare director adjunct primul rînd de metal. în în funcţiune a noilor obi­ rientările secretarului ge­ 11,35 Avanp
tv. ; 12,00 I!
majoritatea cercurilor con­ s-au înscris şi dezbaterile al Cabinetului judeţean sti'însă dependenţă cu pro­ ective siderurgice si atin­ neral al partidului, tova­ 12,30 Din co
trolate acestea au fost co­ de la organizaţia „Atelier pentru activitate ideologică ducţia fizică trebuie să se gerea în scurt timp a pa­ Iui nostru;
respunzătoare, atît din mecanic“ a I.J.T.L. (propa- şi politico-educativă situeze realizarea produc­ rametrilor proiectaţi, înca­ răşul Nicolae Ceauşescu, promenadă;
ţiei nete, deci îndeplinirea drarea cu personal cores­ documentele programatice la 3; 14,45 )
planului în condiţii de efi­ punzător, care să exploa­ ale celui de al XlI-lea minut; 1’ 1
ştiri; 17,05
Resursele materiale valorificate cienţă economică tot mai teze în mod raţional a- Congres al Partidului Co­ de muzică
Muzică
uşo
Ce
înseamnă
a-
ridicată.
Programul
munist
Român,
ceasta ? înseamnă în pri­ ceste utilaje moderne, de de edificare multilaterală deni; 18,00 •
La hanul c
mare
să
productivitate,
raţional, cit mai eficient mul rînd reducerea conti­ stea în sarcina permanen- a patriei socialiste. Azi, în Roi
diorecordin?
nuă, tot mai pronunţată, a
jurnal; 22,3
La întreprinderea chimică Orăştie e- consumurilor de materii loc la Craiova faza zonală 24.00 Bulcti
xi tă suficiente dovezi care atestă preocu­ prime, materiale, combus­ a Festivalului artei studen­ 6.00 Non st
parea în direcţia valorificării superioare tibili şi energie, gospodă­ ţeşti. De la Institutul de mi­ turn.
la
a-
plecat
a resurselor materiale. Astăzi ne vom rirea lor cu cea mai mare ne Petroşani au 350 studenţi,
festival
cest
opri la cîteva mai semnificative. De pil­ grijă, recuperarea şi rein­ constituiţi în formaţii artis­
dă, ce se întreprinde pe această linie la troducerea în circuitul eco­ © Schimb ele experienţă. tice şi cercuri tehnico-aplica- Hjm
uzina de mase plastice. „Nu pierdem ni­ nomic a tuturor resurselor Ieri, la Petrila, a avut loc tive. ’ o Premieră. Miine, o-
mic din materia primă pe care o prelu­ refolosibile din unităţile un schimb de experienţă or­ rele 18, în sala Teatrului de
„Valea
stat
Petroşani
Jiului“
Consi­
C.M.V.J.
de
crăm — arăta Ioan Socaci, inginerul şef proprii. ganizat municipal ai şi sindicatelor are loc premiera piesei „Ta­ DEVA: Ii
liul
(Pair
al uzinei. Colectivul nostru caută să îmbu­ Se ştie că pe plan mon­ Petroşani pe tema îmbună­ cite, Ianke, şi Cadîr“ de V.I. nori mortal
salt
lui
Marcel
nătăţească tehnologiile de producţie, să dial materiile prime devin tăţirii calităţii producţiei. Au Popa, in In regia avanpremieră la DOARA: I
0
Şoma.
sporească continuu eficienţa activităţii tot mai scumpe, tot mai participat de muncitori şi spe­ Cupa ziarului „Steagul roşu“ de banei
Preparaţia
Pe­
la
cialişti
sale. Astfel, preocupaţi de înlocuirea poli- puţine, de aceea avem da­ trila şi minele din estul ba­ la sclii, ediţia a Vil-a, în Bobby Dec
Fa
gistul);
Văii
stirenulul şoc — material deficitar pe toria patriotică, revoluţio­ zinului carbonifer Petroşani, toate avut localităţile întilniri ale Jiului p-c oadvv
loc
au
iu­
nefamilişti
a
Căminul
de
din
economie — din resturile de ABS rămase nară, de a ne gospodări cît Aninoasa a fost o gazdă pri­ bitorilor schiului cu cadre nic vals
de la cutiile de frigidere, executate la I.F. mitoare în această săptâmină didactice, antrenori şi vechi PETROŞAI'
fată
(Unire
domeniu.
Găeşti şi neutilizate pînă în prezent, noi mai raţional, de a închide pentru membri cineclubului performeri toţi din laolaltă vor Du­ fi seriile I-11
minică,
localitate.
confecţionam mai multe repere de frigi­ orice robinet către risipă, „Orizont XI“ lor, din oaspeţii au prezenţi ţ>e pîrtiile din Fa- I se spur
rindui
La
(Republica)
der (cutii pentru legume şi carne, diferite de a folosi tot ce se mai prezentat cîteva proiecţii cu rîng la populara competiţie, gabondul
uşi ctc.). în anul acesta, pînă acum, prin poate folosi. Aceasta tre­ filme de scurt metraj din unde sînt aşteptaţi şi citito­ (Cultural) :
pot
rii
nu­
această metodă am valorificat peste 10 buie tăcută, însă, cu maxi­ viaţa minerilor, q Din încheiate înscrie noştri. la Concurenţii se con­ rei (Munc
secretariatul
contracte
meroasele
tone ABS. Avînd însă în vedere impor­ mă grijă şi răspundere de locuitorii cu gospodării cursului de la cabana I.E.F.S. CAN: Coli
(Luceafăru
pină
tanţa crescîndă care se acordă unor ma­ pentru calitate, pentru individuale din Baniţa, predate O Miine se' dispută şi intil- Proba de
fost
prezent
au
în
nirea
Aî
teriale, cum sînt polietilena, polistirenul, competitivitate superioară către fondul centralizat al tur, de fotbal amînată din rul) ; argint
de
C
dintre
divizionarele
polipropilena, PVC, ABS (care înglobează pe piaţa externă, pentru statului 13,5 tone carne. Pre­ Minerul Paroşeni şi Unirea URIC ANI :
că numai aşa vom reuşi să dările continuă în fiecare de­ Alba lulia. (7 Noiernb
mari cantităţi de energie), căutăm soluţii cadă la carne şi zilnic la Stop cadri
noi de îmbunătăţire a calităţii produselor ne sporim exportul, să di­ lapte, o Astăzi şi mline are C. IOVĂNESCU ua roşie)
realizate, concomitent cu reducerea con­ minuăm tot mai mult im- Un ; ostatic
Fii
tria)
sumului de materie primă“. căra) ; GEC
fotul, aui
în 1980, la I.C. Orăştie s-au măcinat şi (Casa de
revalorificat 450 tone navete uzate, bu­ I.C. Orăştie. Lăcătuşii matriţieri Nicolac Cer­ ŢEG: Am
nea şi Mircea Bocan — doi dintre fruntaşii (Popular);
toaie, containere primite de la beneficia­ unităţii. Animale pufine* probleme mari Deerfield ;
rii din ţară. Prin autodotare s-au exe- 1 tătic în pl
eutat şi montat trei mori puţină cum este — mu- I tură) ; SII\
de măcinat, iar alte două tru perfecţionarea activi­ torul chimist Petru Todo- Cooperativa agricolă de ieşirea din iarnă'a tuturor nîncă si animalele care nu dru la m
ILIA: Nau
urmează să fie puse în tăţii de producţie. O serie raşcu a venit cu ideea in­ producţie din Hăşdat, mu­ animalelor devine proble­
de matriţe supradimensio­ troducerii unui magnet în nicipiul Hunedoara, dispu­ matică. Animalele — marea produc nimic, in această
funcţiune. în acest an, oa­ ne de un sector zootehnic majoritate dintre ele — situaţie înlocuirea lor cu
menii muncii de aici au nate — arăta interlocuto­ coşul de polistiren sfărîmat, alte animale care să pro­
rul — au fost reproiectate magnet care reţine impu­ ce numără 153 de vaci. Da­ nu primesc hrană suii-
de măcinat 750 tone de­ şi reexecutate. rezultînd rităţile metalice şi asigură torită acestui fapt s-ar pă­ cientă ceea ce duce la scă­ ducă este nu numai nece­
şeuri din mase plastice, importante economii de astfel o funcţionare nor­ rea la o primă vedere că derea producţiei de lapte sară, ci şi urgentă. Rezultate
plus angajamentul de 50 metal şi de materie primă. mală a şnecurilor de la furajarea şi îngrijirea a- — cele 25 de vaci ce se Probleme nerezolvate sînt februarie
Extr. I :
tone asumat cu prilejul a- Este vorba despre fitingu- maşina de injecţie. Iar şe­ nimalelor nu ridică proble­ mulg dau pe zi abia un şi cele cu privire la modul 1, 48, 31,
dunării generale pe între­ rile pentru instalaţiile sa­ fii de echipă Nicolae Bufea cum sînt îngrijite anima­ Extr. a
prindere. nitare, navetele pentru apă, şi Mihai Franc au recupe­ lele. Grajdurile sînt vechi, 27, 88, 49,
pepsi, pîine. rat şi reintrodus în fabri­ Acţiunea de iarnă a ziarului in zootehnie iar procesul de producţie Fond de
Ioan Susan, secretarul Propuneri valoroase în caţie peste 7 000 bucăţi in­ este în întregime manual lei.
comitetului de partid pe în­
direcţia perfecţionării acti­ serţii metalice. ceea ce face ca furajarea
treprindere, sublinia buna vităţii de producţie fac şi evacuarea dejecţiilor să
preocupare ce există pen- însă si muncitorii. Opera­ LIVIU BRA1CA ’ Pilii sînî îngrijit© anima iele f dureze mult. Din cei 6
UMm &tnt gospodărite forajele s îngrijitori doar doi sînt ¡¡'¿fîiia
din sat, ceilalţi patru au
Timpul
Pregătirea temeinică a campaniei de primăvară venit de pe meleaguri în­ 28 febru ai
me deosebite. Realitatea litru şi ceva de lapte fie­ depărtate, nefiind suficient
este însă alta. Sectorul care. In aceste condiţii de legaţi de interesele Vreme rec
(Urmare din pag. t) vom depăşi in mod simţi­ Activitatea noastră a fost devine îngrijorătoare ob­ unităţii. Starea aceasta de Vîntul va
tor. concentrată la executarea zootehnic ' al cooperativei lucruri îşi pune amprenta sud. Tem]
vor oscila
iar acum predăm zilnic a- reparaţiilor, operaţiune în­ ridică probleme foarte ţinerea de viţei sănătoşi de şi pe modul cum sînt grad, iar
proape 450 1 lapte şi vom TOATE LUCRĂRILE cheiată cu bine. Acum mari. Iată în primul rînd, la cele 34 vaci gestante, gospodărite furajele, pe tre 3 şi 8
ora
la
actuală
sînt
care,
realiza planul şi pe fe­ LA TIME transportăm gunoi de grajd baza furajeră este insufi­ ordinea din sectorul zoo­ cală dinii
Pentru ]
bruarie. La carne, faţă de ŞI DE CALITATE pentru culturile de cartofi, cientă, lipsind circa 20 to­ hrănite cu ţîrîita. Din tehnic, ca şi pe desfăşu­ Vremea s-
cele 153 vaci, 25 dau lapte,
4 tone. am livrat 6. Am sfeclă de zahăr şi legume. ne fin, 300 tone siloz şi o rarea actualei stabulaţii a tat. Cerul
realizat numărul de viţei Trecerea la mecanizarea De asemenea, lucrăm la mare cantitate de grosiere. iar 34 sînt gestante. De animalelor. Consiliul de şi tem por
prevă’.ut pe ianuarie şi îl complexă a lucrărilor agri­ fertilizarea semănăturilor Conducerea cooperativei a unde rezultă că circa 97 conducere al C.A.P. are La mur
vom face şi în această lu­ cole, la chimizarea produc­ de toamnă cu îngrăşăminte acţionat pentru procurarea animale nu dau nici lapte datoria şă ia înăspri pen­ moaşă cu
nă. Dorim ca în acest an ţiei are o importanţă deo­ chimice. de furaje — s-au cumpărat şi nu vor da nici viţei. tru redresarea rapidă a teorolog
să realizăm o natalitate de sebită în creşterea produc­ PETRU BRETEANU coceni de porumb şi fin de De ce ? Fiindcă sînt bă- situaţiei din zootehnie. mitru Bei
peste 80 la sută. iar planul ţiei . a productivităţii şi e- mecani/ofor la C.A.P. la cetăţenii din sat — dar trîne şi sterile. Astfel că
la producţie şi efective îl ficienţel. Bobilna in cantităţi mici. Astfel că din baza furajeră — aşa TRAIAN BONDOR