Page 101 - Drumul_socialismului_1981_03
P. 101
Campania agricolă de primăvară
PROLETARI DIN TOATE TÀRILE, UNI
Duminică s-a muncit cu hărnicie şl
Sg
responsabilitate la lucrările de sezon
litate, adică asigurării unei
ALISM primăvară : ® Arături pe 395 ha © Au l'ost fertiliza densităţi optime la hectar,
Ca rezultat al muncii desfăşurate duminică, s-au ob
ţinut următoarele rezultate în campania agricolă de
condiţie- a obţinerii unei
recolte bogate în acest an
te organic 1G2 lia, iar chimic 470 ha o 639 ha pre
— ne spune interlocutorul.
gătite pentru semănat © Curăţiri de canale pe 0130
Bretea Mureşană. loati
ml şi 691 ha desecări o 2 768 ha păşuni curăţate ©
tivei agricole de producţie,
Plantări cu cartofi pe 126 ha o Au fost semănate cu Hui, preşedintele coopera
ORGAN Al COMITETULUI sfeclă de zahăr 55 ha şi 118 ha cu sfeclă furajeră a venit dis-de-dimineaţă la
ULUI POP OLAR JUDEŢE A N o Au fost cultivate cu legume 19 ha. cîmp în fruntea formaţiei
de mecanizatori ce lucrau
la plantarea cartofilor. IJ-
Duminică a fost o minu Brănişca şi Boz la săparea nilatea trebuie să însămîn-
nată zi de primăvară şi, do şanţuri pentru evacua teze cu cartofi 40 de hec
Anul XXXIII, nr. 7276 MARŢI, 31 MARTIE 1981 4 pagini — 30 bani cum este firesc, bunii gos rea apei de pe holda de tare din care duminică s-au
podari au profitat de vre grîu şi orz, ca şi la cură semănat 10, Ioarhim Cărmă-
mea caldă pentru a grăbi ţarea fîneţelor şi păşuni zan şi Vasile Olaru lucrau
P,C,B. — făuritorul Idealurilor naţiuni! române ritmul campaniei agricole. lor. Acţiunea urma să în la arai, Viorel Crişan dis-
De la un capăt la altul al
cuia, iar Visalon Popovici
ceapă la ora 9 pentru a da
judeţului s-a muncit cu posibilitatea să participe şi la plantat cartofi. întrebăm
Concepţie revoluţionară, spor la arături, transport celor ce muncesc in alte de inginera şefă a coope
şi aplicat îngrăşăminte na
localităţi din jur. Se sconta
rativei, tovarăşa Niculiţa
turale, pregătirea terenu pe prezenţa a circa 60 de Beldean şi ni se spune că
profund transformatoare lui, însămînţări, ca şi la oameni. La capătul satului în dimineaţa aceea n-a fost
de reşedinţă a comunei,
evacuarea apei de pe cul
văzută încă. Păcat. Datoria
turi, curăţarea păşunilor şi mai multe maşini şi utila dumneaei era să fie la plan
fîneţelor şi alte lucrări de je au începui deja activi tatul cartofilor, lucrare
Intrînd în ce! de-al şapte nii muncii. în 1950 aveam dustriei constructoare de ma sezon. Raidul nostru con tatea. Viorel Simina apli pretenţioasă, ce reclamă ne
lea cincinal, Rpmânia a pă mai puţin de 14 000 de trac şini şi chimiei a crescut de semnează cîteva aspecte ca erbicide, iar Ştefan apărat prezenţa specialis
şit spre un stadiu nou de toare pentru agricultură, azi peste 10 ori, relevăm o can ale activităţii desfăşurate Zlăgncan semăna sfecla. tului.
performanţe economico-so- avem de peste 10 ori mai titate. Dar dacă ne gîndim pe ogoarele judeţului. Mihai Lăpugeanu, inginerul Piuă duminică, la Gura-
ciale. Mai exact, spre sfîrşi- multe, în afara celor pe ca că produsele noastre aveau Brănişca. Primarul comu şef al C.A.P. Brănişca, ne sada s-au plantat cartofii
tul acestei etape ţara noastră re le exportăm, iar de la mai piaţă de un anumit nivel de nei, tovarăşul Rubens Bîc, spune că s-au luat toate pe 10 ha. Rodica Presecan,
va depăşi stadiul de ţară în puţin de 6 000 tone de în exigenţă în primul cincinal, ne spunea că aplicarea în măsurile necesare pentru a vicepreşedinta biroului e-
curs de dezvoltare, situîn- grăşăminte chimice, dăm azi şi că azi conciţfăm cu ţări grăşămintelor naturale s-a se semăna cu sfeclă întrea
du-se-pe o treaptă nouă, ca pămîntului peste un milion care produc maşini de peste încheiat şi va începe "se ga tarla de 11 ha. ESTERA 51 NA
litativ superioară, aceea de de tone. Am introdus şi aici un secol, reţinem doar unul mănatul sfeclei. Consiliul — O atenţie deosebită a- TRAIAN BONDOR
ţară cu dezvoltare medie. A dintre elementele pe care le popular a mobilizat un ma .cordăni efectuării unor lu
trebuit să punem mintea şi definim salt calitativ. re număr do oameni din crări de cea mai bună ca (Continuare în pag. a 2-a)
umărul din greu ca să re Dacă nu mai departe de
facem un handicap econo cît în 1975, un procent de r
mic, moştenit de la alte vre creştere a venitului naţional DIN PREVEDERILE LEGII ORGANIZĂRII PRODUCŢIEI
muri, şi am făcut ceea ce echivala cu 3,6 miliarde lei, i
istoria şi chemarea proprie în 1980 acelaşi procent era Si A MUNCII ÎN AGRICULTURĂ
ne-au cerut. Am pus umărul egal cu 6 miliarde lei. Ace l
şi mintea şi am ridicat ţara laşi procent însemna în pri \ Potrivit articolului nr. 15 din lege, membrii cooperativelor agricole \
unde o avem astăzi, privind-o vinţa producţiei globale 5,9
cu mîndria şi demnitatea miliarde lei în 1975, în timp \ de producţie au obligaţia să participe cu regularitate la muncă, execu- \
muncii proprii. ce la sfîrşitul cincinalului \ tind integral şi corespunzător normelor tehnice lucrările ce le revin ţ
trecut se exprima în 10 mi i în cadrul formaţiilor de lucru din care fac parte sau unde nevoile i
Sub stindardul fierbinte al
partidului comunist, poporul liarde lei. \ producţiei o cer ; să efectueze cel puţin numărul de zile calendaristice i
în cincinalul 1976-1980
nostru a luat în mină timo ^ stabilit de adunarea generală, repartizat de organele de conducere !
na istoriei, şi tot prin parti România a investit pentru
dul comunist a înţeles un lu dezvoltare cît în precedente i, pe campanii şi lucrări; să respecte programul de lucru stabilit pentru >
cru fundamental, anume că le trei cincinale, sau — mai / fiecare loc de muncă şi perioadă de lucru în funcţie de specificul şi ^
singura cale a mersului îna ilustrativ — în 1980 volumul / cerinţele procesului de producţie din agricultură. \
ştiinţa, cercetarea şi am ob investiţiilor l-a echivalat pe
inte, a scuturării trecutului
ţinut ceea ce era normal să cel din primele două cinci , In cazul neîndeplinirii acestor obligaţii se aplică sancţiuni disci- j*
greu, este industrializarea so
obţinem, in ultimii ani, pro nale.
cialistă, edificarea unei eco ) pîinare cum sînt: ?
ducţia de grîu şl secară a Statisticile mai au şi alte
nomii noi, cu ritmuri înalte ’ — Refacerea fără plată a lucrărilor de calitate necorespunzătoare \
fost de 2,3 ori mai mare la faţete privind efortul naţiu
de dezvoltare, armonios echi fiecare hectar, iar la porumb ) executate sau suportarea pagubelor, în condiţiile legii, în cazul în care \
librată, la temelia căreia să — de 2,6 ori mai mare decît nii române în procesul edi ţ lucrările nu se mai pot reface. (
stea munca şi priceperea în anii 1951—1955. ficării societăţii socialiste
poporului. multilatéral dezvoltate, de ţ — Pierderea pe timp limitat a dreptului de a obţine lot în folosinţă
Tot statisticile spun că în spre dezvoltarea ştiinţei, în- ^ personală şi redobîndirea acestuia după ce în prealabil a efectuat
Urmînd această cale, am ultimul cincinal cercetarea
împlinit o ţară nouă şi o is văţămîntului, culturii şi artei, ^ numărul minim de zile calendaristice stabilit de adunarea generală.
ştiinţifică a asigurat aproxi despre creşterea nivelului de
torie nouă. Statisticile, care mativ 90 la sută din tehno trai al poporului, procese ce
altă dată ne arătau cu dege
logiile şi materialele noi pu nu s-ar fi produs în aseme
tul la rubrica stării de înapoie se în fabricaţie. Ele însă nea proporţii, fără cuvîntul
re, spun astăzi cu totul altceva. ÎN ZIARUL DE AZI : concurs (T.V.) „Călătorie spre
n-au puterea să arate că în de ordine al partidului cu viitor“. Mîine »re loc proba \
Spun că puterea economică 1980-1981, deci azi, avem privire la industrializarea so o In pregătirea Congre tehnică (în care echipajele <i
a ţării a crescut de peste 35 de-a face cu tehnică şi teh cialistă. sului U.G.S.R. Sindica noastre se confruntă cu cele
ale judeţului Timiş). Joi, la
de ori faţă de primul an în nologie la nivel de virf, sau Minerii, siderurgiştii, ' con Deva, se va desfăşura proba «
care am început să lucrăm aproape de virf, în timp ce, structorii, energeticienii, lu tele, puternic ancorate a „COI.OCVIU DE ISTO sportivă, iar vineri, la ’febea i¡
planificat. Industria participă cu 30 de ani în urmă, ne o- crătorii ogoarelor, intelectua în activitatea economi- RIE“ „Partidul Comunist no- — cea teoretică, AGORA“ J
— 52. Casa de cultură din «
azi cu 60 la sută ia formarea cupam do tehnologii care lii hunedoreni, trăiesc cu co-socială mân — conducătorul luptei Brad a găzduit prezentarea k
muncitorimii pentru liberta
venitului naţional şi acoperă dădeau un sfert sau chiar maximă intensitate mîndria « ..Cîntarea României" te socială şi naţională“ — a celui de-al 52-lea număr al Ij
® Gospodărire - înfrumu
revistei vorbite cu public »
fost tema colocviului de isto
trei sferturi din necesarul de mai puţin din productivitatea patriotică de a-şi regăsi, în seţare - Răspundere rie organizat la Depoul C.F.lt. „Agora“. Publicul brădean, la }
maşini şl utilaje. în ramurile de azi. Dar nu numai atit. O tot ce a înfăptuit şî înfăp cetăţenească Simeria, in cadrul manifestă- fel de receptiv ca intotdeau- %
care realizează acest fapt de ţară este Judecată şi după tuieşte poporul, partea lor de © Sport : rezultate, clasa rilor consacrate glorioasei a- na, a participat in număr «
niversări de Ia 8 Mai. La marc, vădind un interes deo- ij
mare însemnătate, de mare ceea ce este capabilă să o- investiţie de muncă şi inte- mente reuşita acţiunii au colaborat sebit pentru această manifes- |
demnitate naţională, ’ lucrea fere exportului. Dacă spunem o Hunedoara - actualităţi profesorii Ion Frăţilă, Ion tare. (Adriana Ticnea — co- «
ză 35 la sută din toti oame că ponderea produselor in- (Confinuare în pag. a 2-a) Sicoe şi Dumitru Barna. 53 respomlc.nl fi).
„CĂLĂTORIE SPRE VIITOR". ţ
Astăzi au plecat la Timişoa
» _ a _ — © —
ra echipajele tehnic şi teo
retic (expediţionarii), care
Succesul depinde de oamenii pe care-i formezi u vor reprezenta judeţul nostru |
la noua ediţie a emisiunii
Recent, la I.M, Uricani, lor minereşti. turor. însă asigurarea unui căutat să am oameni cît
în premieră pe bazinul — însăşi lansarea acestei cîştig cît mai bun pentru mai buni de muncă şi se
carbonifer al Văii Jiului, a iniţiative demonstrează că ortaci constituie de fapt rioşi, oameni pe care să te
fost lansată o nouă iniţiati brigada pe care o conduc una dintre sarcinile prin poţi baza. Cu unii a fost
vă : „Exemplu în produc a acumulat multă expe cipale ale şefului de bri mai greu, dar nu i-am în
ţie, societate şi familie“. rienţă în minerit, expe gadă. M-a frămîntat mult depărtat, cum încă se mai
Noua iniţiativă a fost lan întîmplă în unele brigăzi.
sată de Gheorghc Scor I-am convins că numai ei
pie, şeful uneia dintre ce Acţiunea de piesă a ziarului nostru vor avea de câştigat. Mi-am
le mai constante brigăzi în atras ortaci devotaţi. E
realizările sectorului II şi în întreprinderi miniere drept, am lucrat cu fraţi,
ale minei, izvorînd, de rude. aduşi de mine din
fapt, din dorinţa minerilor satul natal, însă şi cu alţii
de a marca o nouă calita TRIBUNA EXPERIENŢE* repartizaţi de întreprinde
te în munca şi în viaţa lor, re. Laolaltă am format un
prin constituirea în colec Sil ij m lilmi I colectiv foarte unit, stabil.
tive model de muncă şi 11| J g MU De la mine din brigadă
viaţă. Iniţiativa presupune foarte rar pleacă oamenii,
deopotrivă realizarea e- pentru că le place cum lu
xemplară a sarcinilor de crăm şi, bineînţeles, cum
plan şi antrenarea între rienţă pe baza căreia reu gîndul cu nu voi fi ,în sta cîştigăm. Sîntem toţi cali
gului colectiv Ta o compor şim de ani de zile să ne re să mă achit de dificila ficaţi, am dobîndit cunoş
tare demnă în societate şi achităm onorabil de sarci sarcină primită. Totodată, tinţe temeinice despre mi
familie. Prezenţi la mina nile de plan. Hotărîrea de am căutat să găsesc şi so nerit. Pentru a nu ajunge
Uricani pentru a marca a-mi face • conştiincios da luţiile de a ieşi cu faţa cu în situaţia de brigadă bu-
evenimentul lansării iniţia toria m-a călăuzit încă de rată. Să renunţ, nu pu trînă, am căutat întotdea
tivei, nu am scăpat prile cînd am venit la mină, team. Cum am considerat una să aducem forţe proas
jul de a-i solicita opiniile dar s-a consolidat odată cu eu că pot obţine succese ? pete, tinere. Am luat chiar
cunoscutului şef de briga numirea mea ea şef de bri Fără o bună atmosferă de
dă în cadrul rubricii noas gadă. Ştiam că de felul lucru în brigadă nu poate CONSTANTIN IOVĂNESCU l.M.C. Bircca, secţia panouri mari, sectorul armături. As
tre de generalizare a expe eum brigada munceşte de fi vorba de rezultate bu pect tic la operaţia tic sudură prin punctaj a armăturilor
pentru panouri.
Foto : VIRGIL ONOIU
rienţei înaintate a brigăzi pinde cî.ştîgul nostru al tu ne. De aici am pornit. Am {Continuare în pag. a 2-a)
