Page 102 - Drumul_socialismului_1981_03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 27l

In pregătirea Congresului U. G. S. R. Genuri variate - sub semnul calităţii TEIEVIZI
Sindicate!©, puternic ancorate în Clubul „Siderurgîstul“ din marcat în această fază ve­ lumină“, iar cea de dans i),0() Ora de mat

Hunedoara a găzduit, du­ chimea cântecelor din re­ tematic a Casei de cultură 10.00 (consultaţii)
activitatea economîco-socială minică, ultima (ca planifi­ pertoriul grupurilor vocale din Hunedoara, programul sultaţii penti
Bacalaureat
care calendaristică) .fază din Brotuna (Vaţa), Lunca „Eroul comunist“, ambele XlI-a) : Mate
Recent au avut loc adu­ -cocso-chimică), I.C.S.H., pentru cunoaşterea de că­ judeţeană a Festivalului (Băiţa), Stînceşti Ohaba remareîndu-se nu numai Fizică
Prietenii noş
nările generale si conferin­ I.M.H., I.C.S.M.I., I.G.C.L. tre oamenii muticii a fe­ naţional „Cîntarea Româ­ (Dobra), Vălioara (Răchito- prin mesajul lor dar şi prin 11.00 rii (învăţăini
ţele sindicale pentru dări şi altele. nomenelor politice şi so­ niei“. S-au perindat pe „ va), Şesuri (Bucureşci). A- interpretare. La un înalt Iar)
de seamă si alegeri, făcîn- A existat o preocupare ciale din ţara noastră, scenă sute de artişti ama­ celaşi iz de vechime şi no­ nivel artistic s-au situat şi 11,15 Film serial :
du-se cu aceste prilejuri a- permanentă pentru pregă­ şi-au adus contribuţia la tori dornici să-sî etaleze tă de autentic - s-a degajat formaţia de dans tematic Reluarea ep
nalize exigente asupra ca­ tirea şi perfecţionarea for­ buna desfăşurare a etape­ dragostea pentru tradiţie şi şi din interpretarea cimpo- a Clubului „Siderurgisiul" 12.05 Călătorie în
Serial ştiinţi
pacităţii de mobilizare a ţei de muncă, fiind cali­ lor din cadrul Festivalului obiceiuri, pentru nou, fru­ ierului Ion Stroia şi a gru­ Hunedoara, cu „Strada vi­ 13.05 Telex
tuturor oamenilor muncii ficaţi aproape 8 000 de oa­ naţional „Cîntarea Româ­ mos şi autentic. Au evo­ pului de fluieraşi din co­ surilor mele“, solista dp 16.00 Telex
din judeţ la realizarea o- meni ai muncii în meserii­ niei“. luat un număr mare de muna Lunca Cernii. Spec­ balet Marinela Bilavu, dan­ 16.05 Teleşcoală
Bacalaureat
biectivelpr şi sarcinilor le : oţelari, furnallşti, coc- Ar fi nedrept să nu re­ formaţii de obiceiuri popu­ tacole reuşite de obie&iuri sul modern al Casei de mie
desprinse din documentele sari, laminatorişti, zidari- cunoaştem insă că în acti­ cultură Hunedoara. Prin 16,30 Curs de lini
celui de-al Xll-lea Congres şamotori, sudori, macaragii, vitatea sindicatelor noastre ritm şi tinereţe s-au re­ 16,50 Atlas geogri
Tragerea de
17.10
al partidului, a sarcinilor electricieni, strungari, mi­ au existat şi neajunsuri. marcat şi Şcoala populară re ADAS
complexe din planul eco­ neri etc. Astfel, în unele sindicate a de artă Petroşani, secţia 17.20 Clubul tincr
nomic în profil teritorial. Aprecieri pozitive au fă­ fost desfăşurată o insufi­ externă Brad şi Casa de 18.00 P.C.R. — sp
ţionar, ghidi
în cincinalul 1976—1980, cut conferinţele si adună­ cientă muncă politică şi or­ cultură Orăştie, prezente re. 1. Clasa
oamenii muncii din muni­ rile de dări de seamă şi a- lare, renxarcîndu-se prin folclorice au prezentat an­ cu dansuri tematic şi mo­ re, clasă co
a societăţii
cipiul Hunedoara au obţi­ legeri asupra modului cum ganizatorică, menţinîndu-se noutate cea de la Dăbîca samblurile „Sîlvana" al Ca­ dern, „trio“-ul Şcolii popu­ 18.25 Almanah pi
nut succese deosebite în au acţionat sindicatele în in acelaşi timp unele de­ (Topliţa), cu „Iarba viatu­ sei de cultură Deva, „Getu- lare de artă din Petroşani, 18*50 1001 de seri
creşterea nivelului de trai, soluţionarea problemelor ficienţe în organizarea lui “ (materialul folcloric sa“ (..înnălbitul pînzelor" muncitoarele întreprinderii 19.00 Telejurnal
această perioadă fiind şi care privesc munca şi via­ muncii, fapt ce a generat valorificat apare prima — creaţie) al Centrului ju­ de confecţii din Vulcan şi 19.25 Actualitatea
cea mai fertilă în procesul ţa oamenilor, aplicarea ne­ abateri de la disciplina din dată în repertoriul unei a- deţean de îndrumare a formaţia Casei de cultură 19,45 în intim pin
greşului Un:
dezvoltării eeo nom ic o-s ci­ abătută a'legilor, a măsu­ producţie. semenea formaţii — n.n.). creaţiei populare şi mişcă­ din Haţeg — toate la dans rale a Sindi
diale a meleagurilor noas­ rilor stabilite de partid în în întîmpinarea apropia­ O prezenţă frumoasă în rii artistice de masă, şi al modern. 20.10 File de crc
tre. Astfel, la producţia acest domeniu, în vederea tului Congres al U.G.S.R., concurs au avut şi obiceiu­ Casei de cultură Hunedoa­ Deşi această fază jude­ luţionară în
gia române;
globală industrială ritmul creşterii conştiinţei socia­ toate sindicatele dc pe ra­ rile „măsuratul oilor“ de ra („Culesul viilor“) — în ţeană a reunit o mare va­ umplem p.
mediu anual a înregis­ liste a tuturor oamenilor za municipiului nostru des­ la Lunca Cernii şi Vulcan. limba maghiară. rietate de genuri artistice visuri“ de
trat o creştere de a- muncii. Au fost amenajate, făşoară în aceste zile o „Cununa griului“ — Hăr- Alături de formaţiile fol­ — cele folclorice scoţând 22.00 chilă Partidului e
proape 21 la sută, realiz'm- modernizate şi date in fo­ amplă muncă politică şi or­ ţăgani (Bălţa), de nuntă de clorice au evoluat şi cele la lumină străvechi şi au­ tul inimilor
du-se o producţie de peste losinţă grupuri sociale, ganizatorică in rândul ma­ la Prăvăleni (Vaţa), Pane de dans tematic, balet şi tentice valori ale artei 22.20 Telejurnal.
2,5 ori mai mare decât cea vestiare, cantine muncito­ selor de oameni ai muncii (Dobra) şi Cnişcădaga (Şoi- dans modern. Glorioasei a- noastre populare, iar cele
obţinută în 1975. reşti la Hunedoara, Teliuc pentru materializarea pro­ muş). Au apărut însă in niversări a creării Parti­ coregrafice creaţia nouă —
Sub directa conducere a şi Ghelari, microcantine şi punerilor făcute de aceştia cadrul fazei judeţene si dului Comunist Român, ea şi-a constituit unitatea IfigADIG
Comitetului municipal de bufete în incinta marilor cu prilejul adunărilor de formaţii de obiceiuri al că­ formaţia de balet a Şcolii datorită calităţii artistice ^Minraa
partid, Consiliul municipal întreprinderi. Au fost con­ dare de seamă si alegeri, ror merit este doar că au populare de artă din Pe­ a tuturor momentelor pre­ BUCUREŞTI 1
al sindicatelor a pus în struite si date in folosinţă legate îndeosebi de crea­ adus in scenă virstnici, ca troşani i-a închinat poemul zente pe scenă. d:c ogramul di
centrul preocupărilor sale in ultimul cincinal peste rea condiţiilor optime de de pildă cel de la Bozes in trei acte „Jertfe pentru VIORICA ROMAN Rat '«/jurnal;
organizarea şi desfăşurarea 3 000 de apartamente, şcoli, muncă şi de viaţă pentru (Geoagiu). » presei; 8,10 Cur
întrecerii socialiste, la baza grădiniţe, o sală nouă de toţi cei ce muncesc. Şi pentru că vorbim de diilor; 9,00 Bulei
9.05 Răspundem
căreia a stat stabilirea an­ sport a grupului şcolar. virsia interpreţilor, merită lor; 10,00 Buleti
gajamentelor concrete care Sub îndrumarea organe­ GHEORGHE DlRLEA amintite si membrele gru­ „Succesul depinde de oamenii 10.05 Alternanţe
să vizeze în principal rea­ lor şi organizaţiilor de preşedintele Consiliului pului vocal folcloric din 10.25 Atlas fol
Mioriţa ;
11,00
lizarea producţiei fizice şi partid, sindicatele s-au pre­ municipal al sindicatelor r Vălari (Toplila). Dealtfel, pe care-i formezi“ de ştiri ; 11
nete, creşterea eficienţei e- ocupat de temeinica orga­ Hunedoara ca o notă generală, s-a re- ai teatrelor n
conomice, perfecţionarea nizare a învăţămîntului ţară ; 11,20 A
ră' radio-tv. ;
noului mecanism eoonomi- politico-ideoiogic de masă, (Urmate din pag tl foarte mult cu metode cla­ diopublicitate; 1
co-financiar, a autoeondu- în care sini cuprinşi peste sice, in condiţii in care a- de ştiri; 12,05 )
cerii muncitoreşti şi auto- 16 000 de oameni ai mun­ o iniţiativă, pe vremuri, de batajul cere foarte mult ra folclorului n
gestiunii. Rezultate bune cii, a tuturor acţiunilor de a stabiliza un anumit nu­ lemn. Să stai să-l aştepţi Anii comunişti
măr de tineri în brigadă.
de la alţii e mai greu. Am
revoluţionare;
au obţinut C.S.H. (secţiile popularizare şi cunoaştere 1 la 3; 15,00 Clu
laminoare, furnale, uzina a documentelor de partid, Ştiu, a trebuit să lucrez 1 rolă rit ca la intrarea în lor; 16,00 Radioj
foarte mult cu ei, să am schimb fiecare om să ia Coordonate econ
tact şi răbdare, înţelegere, eU el cîte o seîndură, o Permanenţe ale
Concepţie revoluţionară, dar am satisfacţia că au transportă pînă în abataj şoare româneşti
tul medicului;
rămas şi au devenit mineri
şi o are la nevoie. Deci
profund transformatoare de nădejde. I-am luat pe dintr-o dată avem la înce­ dc ştiri; 17,35 P-
ne ale muzicii *
put de schimb 20 de sein-
îndelete, nu erau obişnuiţi
serii; 20,00 Meni
cu mina, le-am arătat cum duri. Nu numai că uşurăm tului românesc
u.n pag. 1) adîncă omenie a secretarului se lucrează, le-am aranjat munca celor de la trans­ tccc revoluţie
general al partidului, tova­ să aibă ce le trebuie de la port, dar nu pierdem vre­ România — pe :
ligenţă, sentimentul demnită­ răşul Nicolae Cea.uşescu, început, casă, tnasă. Un mea aşteptînd. Şi ne-a trial con tem por;
ţii bărbăteşti de a se fi ali­ bărbatul care a înţeles cel timp in brigadă ii ţineam prins bine tot nouă. Aşa lelin de ştiri;
al acestui pâini
niat în primele rinduri pen­ dinţii şl cel mai bine că după mine, apoi ii reparti­ cred eu că a reuşit briga­ denţe sonore; 2
tru transpunerea în viaţă a România are un singur drum zam cu cîte un miner mai da mea să aibă rezultate­ Ir-o oră; 23,
stop , duzi cal r
programelor elaborate de de străbătut pentru a se im­ vechi, să nu-i sperie greu] le pe care le-a avut si le
partid. Acum, ei inşişi, ală­ pune în lume, comunistul ca­ şi nici necunoscutul. Gre­ va avea în continuare. A- LV
turi de întregul pojpor simt re ştie ce putere are poporul şesc enorm cei care aşteap­ cum, odată cu lansarea a- 1(]INEM
puternic mândria de a stăpini şi care merge în fruntea po­ tă ca un tinăr să munceas­ cestei iniţiative, dorim să
cu adevărat tot ce s-a în­ porului, spre binele poporu­ că din prima zi la fel ca demonstrăm că încă n-am
făptuit în ţară şi în judeţ. lui. unu] vechi, chiar dacă e epuizat toate resursele de DEVA: Nor
(Patria); Scurt
Făurarul român nu-şi îngă­ Acum, la bilanţul celor 60 voinic» ca un munte. Obi­ care dispunem în atinge­ la); HUN EDO/
duie o clipă de răgaz, pen­ de ani de la crearea Parti­ ceiul de a stabiliza anual rea scopului dorit. Să dăm na mercenarii o
tru că numai aşa a ajuns dului Comunist Român, se câţiva tineri. Intr-un timp ţării cit mai mult cărbu­ Dublu delict (S
pînă unde se află -azi, şl nu­ cuvine să-i închinăm toată era vorba de zece, nu l-am ne eocsifieabil de care are Căldura (Arta)
trandafiri (Co.>
mai aşa va putea urca ur­ căldura şi recunoştinţa ini­ mai abandonat. Mulţi au nevoie, convinşi fiind că PETROŞANI:
mătoarea treaptă a deveni­ milor noastre, călite in bătă­ plecat la alte brigăzi ca ţara ne va răsplăti cum se zgîrie nori -
rii sale permanente. Această liile trecute şi să ne avintăm şefi de schimb sau de bri­ cuvine. Şi mai' dorim să (Unirea) ; Mosc
stare dinamică, de evoluţie şi mai mult pentru înfăptui­ gadă, alţii-s tot cu mine. ne urmeze cît mai multe de în lacrimi -
(7 Noiembrie):
spre superior este starea Sa rea Programului edificării so­ Dar am satisfacţia că me­ brigăzi din Valea Jiului. toarea (Repub
firească, însufleţită şl neîn­ cietăţii socialiste multilateral toda mea a dat roade în­ Pentru aceasta noi avem PENI : Toate
I. M. Barza. O parte din echipa de confecţii celule elec­
cetat animată de personali­ dezvoltate şi înaintării Româ­ trice de mină, condusă dc comunistul Joan Mihai, care sc totdeauna. Am fost ascul­ datoria să demonstrăm su­ (Cultural); Ale
(Muncitoresc) ;
tatea istorică, revoluţionară niei spre comunism, pe care evidenţiază prin buna organizare a lucrului. tai. deşi ie cer oamenilor perioritatea iniţiativei. Şi o Taina oraşul
şi realistă, cutezătoare şi de ni l-a pus in faţă partidul. Foto : YIPfUL ONOIU foarte mult. Am lucrat vom demonstra. rul) ; LONEA :
tă la Veneţia
PETRILA : in
.1upiter (Muik
Cu hărnicie şi responsabilitate R ©stanţele la producţia fizică — NINOASA : U
plus (Muncitor
Amatorul (Sic
grabnic recuperate ! ORAŞTIE : Fai
(Patria); Nu \
la lucrările de sezon nimic (Flacăra)
— Realizarea producţiei avut muncitori care s-au pe care noi îl producem, BAI : Fetiţa şi
(Urmare din pag. 1) Tisa şi la curăţarea păşu­ Zam şi Cerbia. Sperăm că sortimentale constituie pro­ străduit să-şi facă datoria dar... ce să măcinăm ? în dc cultură); l
nilor. prin acţiunile de astăzi să blema numărul 1 pentru şi, spre cinstea lor, au reu­ prezent sîntem aprovizio­ scriptum (Popii
Moscova nu t
xecu!i\ al consiliului popu­ — Cîţi oameni au ieşit ajungem la circa 700 ha noi — recunoştea Petru şit acest lucru. Mă refer la naţi cu cantităţi suficiente crimi — s^’iil
lar, pe care am găsit-o la la muncă ? păşuni şi fineţe curăţate. Pop, secretarul comitetului conducătorii auto Ioan Pa­ de deşeuri din marmură. LAN : Sec t
(Casa dc cult
cîmp, împreună cu Ioan So- — Circa o sută. în satul Simeria : Aron Braşovea- de partid de la întreprin­ vel, Sabin Brânduşă şi Va- Acest lucru va face, cred RIA : Prima
rinca, şeful secţiei de me­ Glodghileşli am mobilizat nu planta sfeclă de zahăr derea „Marmura" Simeria. sile Mărgărit. Urmează în eu, ca pînă la sfârşitul se­ (Mureşul); IEI
canizare din comună şi Lu­ 6 tractoare la transportul pe terenul pregătit cu o Dar cu toate măsurile lua­ ordine lipsa de piese de mestrului I să recuperăm deveni uriaş
cian Dehel. inginerul şef şi aplicarea îngrăşăminte­ zi înainte la Rătesti. La te, în acest an ne-am con­ schimb şi scule diamanta- toate restanţele. Dacă se
al S.M.A. Ilia, ne spunea lor naturale. Cărpiniş trei tractoare a- fruntat cu unele greutăţi te, utilajele destul de îm- va rezolva şi problema des­ TiIotc
că ritmul lucrării creşte în Victor Balint, vicepreşe­ rau, iar altele două dis- care ne-au încetinit ritmul bătrînite şi altele. facerii producţiei, pentru
continuare. Duminică s-a dintele biroului executiv cuiau în -vederea semănă- de producţie, mai mult, La „altele“ includem noi că sîntem aproape blocaţi,
muncii cu spor. Mecaniza­ al consiliului popular din rii tot cu sfeclă de zahăr. ne-au condus la nerealiza- indisciplina (numărul mare totul va fi in regulă". Rezultatele
torii Octavian Şihdea, Ma- Zam. pe care l-am găsit în Inginera Maria Căluşer ne rea unor sortimente fizice. de absenţe nemotivate), ne- într-adevăr există condi­ 29 martie 1981
Extr. I: 38, :
nole Popa, Ioan Benţa, Ma­ fruntea unui mare număr spune că in maximum două Spre exemplu : sîntem sub folosirea corespunzătoare a ţii ca activitatea de pro­ Extr. a Iî-a
tei Benţa şi Simion Po- de oameni la curăţarea îm­ zile se va încheia însă- plan la placaje din mar­ timpului de lucru, a maşi­ ducţie la întreprinderea Extr. a IlI-a
Fond de cîst
povici s-au întrecut pe ei prejurimilor campingului, mînţatul sfeclei pe întrea­ mură cu 3 000 mp, la dale nilor şi utilajelor din do­ „Marmura“ Simeria să de­ Iei.
înşişi in executarea unor ne prezintă activitatea ce ga suprafaţă planificată. în mozaicate cu 5 000 mp, iar tare, organizarea locurilor curgă normal, ca oamenii
lucrări de înaltă calitate. se desfăşura în comună în tarlaua din apropierea la mozaic cu 1 500 tone. La de muncă. muncii de aici să adauge zi
ziua aceea. celelalte sortimente avem Şeful secţiei, Ianoş Bence, de zi noi realizări în car­
La Zam şi Burjuc nu s-a S.M.A., Pavel Vinerean plusuri de producţie. ne spunea că datorită mi­
putut munci duminică la — Două obiective ne-am planta cartofi. Petru Ma- — Cum s-a ajuns la a- tea de onoare a întreprin­
arături şi insămînţări. din propus pentru azi: elimi­ teevici, inginerul şef al nusurilor manifest;.te în derii. Atmosfera de lucru
cauza terenului cu exces narea excesului de umidi­ cooperativei agricole, era ccastă situaţie ? activitatea de producţie este sănătoasă, iar, ceea ce Timpul prob
ziua de 31
de umiditate, dar oamenii tate şi curăţarea păşunilor. satisfăcut de calitatea lu­ — Cauzele sînt mai mul­ conducerea a luat măsuri este mai important, apro­ Vremea va dc
Consiliul popular, prin de­ crării, dar opina că ritmul te. Una ar ii condiţiile gre­ prompte de întărire a dis­ vizionarea cu blocuri de
n-au stat cu manile in sîn. lă, cu cerul
putaţii săi, a mobilizat as­ de lucru este cam lent. De le în care s-a lucrat în a- ciplinei, de echilibrare a carieră — rezolvată, forţa treptată. Loc
— Astăzi — ne spunea tăzi aproape o sută de oa­ aceea — cum. ne-a spus — ceastă iarnă ; activitatea formaţiilor de muncă. „A- de muncă necesară asigu­ averse de plo;
Emil Brinda. primarul co­ meni la evacuarea apei de in zilele următoare viteza carierelor — puternic afec­ vem restanţe însă şi din rată — totul pregătit ca sufla moderat,
cari de 45—5C
munei Burjuc — se lucrea­ pe cîmp la Zam. la scos zilnică va creşte pentru ca tată, iar drumurile de ac­ alte cauze — sublinia in­ restanţele la producţia fi­ sud. Temperai
mîlul de pe lanul de grîu ces spre şi dinspre cariere terlocutorul. De pildă, la zică să fie cît mai repede va oscila între
ză la >•» -i' u-iren apei de pe iar cea maxin
la Sălciva şi la curăţarea sămînţa să fie pusă sub aproape impracticabile. în dale n-am avut mozaic gra­ recuperate.
câmp, in sulele Tătărăşti şi păşunilor din Tămăşeşti, brazdă cit mai repede. aceste condiţii totuşi am nulat si praf de marmură L1VIU BRAICA 20 grade.