Page 13 - Drumul_socialismului_1981_03
P. 13
ÎN SPIRITUL INDICAŢIILOR Şl ORIENTĂRILOR
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE,'UNIŢI-VĂ!
PATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU LA CONGRESUL
AL ll-LEA AL AGRICULTURII
Consiliile unice agroindustriale implicate activ în
(MLISMUL organizarea superioară a producţiei agricole (I)
agricolă
de
Campania
Sarcina consiliilor este de a asigura folosirea efi
primăvară bate la uşă.
în avanpremiera campa cientă a fondului funciar, a mijloacelor materiale şi
1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN9 nnarasoai niei, redacţia ziarului nostru financiare, precum şi a forţei de muncă, zonarea ra
rnimniiiiifiiiniiiEii MSMMmsma a invitat cîţiva preşedinţi ţională a culturilor, concentrarea producţiei şi specia
lizarea unităţilor, realizarea corespunzătoare a tutu
aii consiliilor unice agro
industriale din judeţul nos ror lucrărilor agricole şi aplicarea tehnologiilor ştiin
tru la o dezbatere pe tenia ţifice pentru obţinerea pe întreaga suprafaţă, indife
pregătirilor ce se fac. in u- rent de proprietate, a unor producţii tot mai mari'*.
Anul XXXIII, nr. 7254 JOI, 5 MARTIE 1981 4 pagini — 30 ban! irităţile agricole. Au parti
cipat tovarăşii loan Bor- NICOLAE CEAUŞESCU
dcanu — Orăştie, Aurel (Din cuvînlarea roslilă la cel cle-al II-lea
Oazele provenite din procesele siderurgice - Congres al ţărănimii)
Doboş — Geoaglu, Virg.il
Ilatfadudi — Dobra, Sabin
Iga -— Simeria, Ştefan Ivam- cvntă ce a avut loc in bi maţii de fertilizare, acţio-
0 valoroasă sursă de energia cu — Tot eşti şi Bujor Şen- roul executiv al consiliului“ nindu-se cu răspundere in
drond — Călam.
unităţile agricole din Căs-
unic a evidenţiat că ferti
lizarea naturală a terenu tău. Dineu Mare, Turdaş,
Sporirea rodniciei Sibişel şi altele. în pre
dăresc a tuturor resurse lui s-a desfăşurat în con-
Resursele judeţului lor este o cerinţă obiecti păinîntului — diţiuni bune. Au fost trans zent se lucrează la C.A.P.
vă a dezvoltării economi obiectiv de maximă portate in ci mp pînă acum Jeledinţi. La cooperativa
din Ocoliş nu s-a transpor
circa UI 500 tone gunoi de
in slujba energiei ce. Ceea ce am făcut noi importanţă actuală grajd. tat încă nici o căruţă de
la C.T.E. II reprezintă doar
un început ; un început de Red.: Fertilizarea terenu I. Bordeanu: în Consi gunoi, .conducerea unităţii
Activitatea C.T.E.R. — de C pentru a putea fi in bun augur. Avem înainte lui este una din sarcinile liul unic Orăştie au fost manifestînd multă delăsare
centrala termoelectrică şi trodusă în circuitul de un teren vast de acţiune. cele mai importante ale a- transportate aproape 17 000 în această privinţă.
recuperări clin cadrul Com abur tehnologie. Preincăl- Studiem în prezent utili cestoi perioade. Ce aţi, rea tone îngrăşăminte natura S. Iga : Fertilizarea te-
binatului siderurgic Hune zim şi încălzim cu el, îl zarea apei calde rezultate lizat in acest domeniu ? le. în vederea bunei des TRAIAN BONDOR
doara — este subiectul dis folosim la funcţionarea de la purjarea cazanelor. B. Şendroni: Analiza re- făşurări a acestei lucrări,
cuţiei cu inginerul Nicolae pompelor de păcură. Fiecare grad Celsius irosit au fost alcătuite patrp for (Continuare în pug. a 3-a)
Dragomir, şeful atelierului — Şi la dumneavoastră se întoarce împotriva noas
C.T.E. in birou este cald şi bine tră prin consumurile de S.M.A. Deva, centrul me VSata culturală la sata
— Începînd de anul tre acum în miez de iarnă ! combustibil. De aceea în canic. Comunistul loan i
cut, am pornit la gospodă — Este incă o realizare cercăm prin toate mijloa Calotă execută eu pricepe
rirea ga/elor arse şi, In ge bună. Pe canalul de gaze cele ca activitatea noastră re operaţiile de montaj Gîrâd există mferes,
neral, a surselor de ener arse, înaintea coşului de să fie ca un drum cu... clnuloasă şi reglat supape
gie termică pentru a evi fum, am montat o serpen sens unic : Cel al eficien Ia motorul dc tractor.
ta, acolo unde se poate, tină prin care circulă apa ţei ! câştigul e vizibil
consumul inutil de combus ce o folosim la încălzirea DORIN CORPADE Foto: VIRGIL O’NOIU
tibil. Aşa se 1'ace că în pavilionului C.T.E. II. Ga
multe locuri din combinat zele cedează căldura şi în — Duminică am avut un mună — la care, pe lîngă
gazele provenite din proce felul acesta economisim spectacol in cadrul ştafetei cele amintite se mai adau
sele siderurgice sint trecu importante cantităţi de folclorice „Căutătorii de co gă : dubaşii, căluşerii, mi-
te prin cazane recuperatoa combustibil. Avem în per mori" — ne spunea Geor- crotaral'ul, montajul iiterar-
re, in care se realizează un spectivă extinderea acestui geta Vitan, director al că muzieal şi brigada artistică
schimb de căldură. Astfel, sistem de încălzire la ves minului cultural din Vaii- — să se menţină „în for
la laminorul de 800 mm au tiare, la staţia de tratare şoara. Acum ne pregătim mă“. Programul săptămî-
fost puse în funcţiune pînă chimică a apei, şi în ate pentru deplasarea pe care nal cuprinde activităţi va
la această oră patru insta lierul de întreţinere. o vom tace cu dansurile riate : o dezbatere pe mar
laţii de încălzire. Ele folo — Ce economii înregis populare, formaţia de tea ginea documentelor celui
sesc la termot'icarea oraşu traţi ? tru- şi grupul vocal la Ri- de-al 11-lea Congres al ţă
lui. Apa este încălzită cu — La încălzirea proprie biţa, iar in 7 martie, cămi rănimii ; o expunere pa
ajutorul gazelor arse la o economisim 400—500 kg nul cultural de acolo va fi probleme din viaţa organi
temperatură de 95 grade C combustibil convenţional oaspetele nostru. în 8 mar zaţiilor de femei ; o seară
şi este trimisă în reţeaua într-o oră. După extindere tie scena va aparţine ele de muzică şi poezie, o in
de termoficare. Pe această — vreo 800 kg. Cu instala vilor şcolii generale care formare politică ş.a
cale realizăm în fiecare ţia de răcire prin vapori vor susţine programul ar Există la Vălişoara griji
oră J—4 gigacalorii. Apoi, zare, în cele 10 luni de tistic „De ziua mamei“. în pentru păstrarea şi valori
am montat la O.S.M. II o funcţionare, am salvat de satul Săliştioaraf cu prile ficarea unor creaţii folclo*
instalaţie de răcire prin la ardere 2 440 tone com jul închiderii „Lunii cărţii rice, valoroase prin valen
vaporizare. Uşile de la bustibil convenţional ; la la sate“ s-a organizat un ţele lor morale si estetic^
cuploare trebuie răcite cu încălzirea apei de termofi- concurs pe teme literare pentru încurajarea genuri
apă. înainte, apa încălzită care 55 tone combustibil şi un recital de poezie. In lor artistice noi (deocam
în acest fel curgea nestin- convenţional lunar. Fără 22 martie, vom avea faza dată încă timidă, ca de
gherîtă la canal. Acum apa îndoială în cincinalul cali pe comună a ştafetei fol pildă pentru genurile foar
este trimisă în instalaţie la tăţii şi eficienţei, folosirea clorice, „Căutătorii de co te noi : muzică tînără, dans
o temperatură de 140 gra- raţională, cu spirit gospo- mori“, iar în 29 şezătoarea modern). Educaţia materia-
şi solista vocală de la list-ştilnţifică se realizea
Dealu Mare ne vor repre ză mai ales prin întîlnirile
I
n brutărie la după ) zenta în faza judeţeană a cetăţenilor cu brigada şti-
PIATRA. Zilele trecute a in- * „Cinlării României“.
ceput să producă pîinc o
nouă brutărie sătească. Lo Un program bogat, un pri- VIORICA ROMAN
cuitorii satului După Piatră • loj pentru ca formaţiile ar
tlin comuna Iîuccş, au con tistice dc amatori din co (Continuare în pag. a 3-a)
a NOI UNITĂŢI COMER struit ţi dotat pe plan local
CIALE. Zilele acestea. Ia par- o brutărie nouă, care produ
torul blocului 7 din Simeria, ce 800 kg piine zilnic, atit
I.C.S.A.P. va deschide două pentru cetăţenii comunei, cit
zonă. O adresă utilă pentru rezolvări: posibilităţile proprii
noi unităţi: o plăcintărie şi Si pentru lucrătorii exploată
un centru de răcoritoare, ve rilor forestiere din
nind astfel in întimpinarea (Viorel Vulturar, corespon
cerinţelor simerienilor. pg dent). n MINERITUL ÎN PO La masa rotundă la care
FI.OUARIE. S-a deschis, la IANA RUSCAI. La şcoala de socluri de lămpi pentru a în Nicolae Groza: Ideea valo Alex. Nicoară: Facem de
parterul blocului I din strada calificare a personalului am invitat „faţă in faţă" ce locui cu ele pe cele care şe rificării şi reintegrării în cir panări şi la domiciliu, dar de
Leniii, Deva, un magazin al muncitor dc Ia E.M. Ghelari tăţeni din Hunedoara şi re găsesc mai greu. Pentru alte cuit a pieselor unui televizor regulă sintem solicitaţi după
G.I.G.C.L. care pune în vîn- a fost inaugurată o agendă prezentanţi ai unităţilor de
zare flori şi coroane. Spa dc manifestări politico-idcolo- recondiţionări nu avem do sau aparat de radio e bună ce tot felul de amatori (a se
ţiul de vînzare, împreună cu gice şi cultural-educative. depanat obiecte de uz cas tarea necesară. şi în spiritul indicaţiilor date. citi ciubucari evazionişti fis
cel al atelierului de confec Prima acţiune: „Mărturii ar- nic, electrotehnice şi electro Aurel Muresan: Vreau să Eu nu văd o greutate intr-o cali), au stricat aparatele în
ţionat coroane, totalizează heologiee şi atestări docu- nice, au răspuns tovarăşii :
7 ’ mp. tg PENTRU SPORI montare privind începuturile aşa hal, că nu mai pot fi
REA RODNICIEI PAMINTU- mineritului in munţii Poiana ing. Nicolae Groza - şef de reparate decît ia atelier.
LUI. In cooperativele agrico Ruscăi“, expunere susţinută secţie Nicolae Berevoescu <25? VBBOBSmBaaamaom Ion Păcuraru: Se organi
le de producţie din comuna do prof. Mircea I.azăr, de la - şef 'de oficiu la consiliul l*s3Pr
Dobra, se desfăşoară lucrări Muzeul judeţean Deva. zează în oraş cursuri de de
pentru sporirea rodniciei pă- popular municipal, Aurel Mu- swim CSI ivirii, panatori r.trv. amatori. Dar
minlului. Pinâ in prezent au reşan — preşedintele comite nu se urmăreşte ce fac a-
fost curăţate şanţuri şi rigole tului sindicatului de la
în lungime totală de 18 000 ceştia după ce absolvă cursul
ml, iar pe o suprafaţă dc I.G.C.L., Ion Păcuraru, loan de amatori. Realitatea e că
500 ba s-au făcut lucrări de Oprean şi Adalbert Cursan, Cefcâfem si or janizates devin o concurenţă neloială
i£S
stăvilire a eroziunii solului. reprezentanţi ai cetăţenilor, pentru unităţile cooperativei.
precum şi tovarăşii David a î or de s Ei ştiu cînd vin tuburi sau
Strikberger, vicepreşedinte al alte piese la magazin, le
Cooperativei meşteşugăreşti cumpără cu numerar, apoi le
„Drum nou" Hunedoara, Ale mă refer mai concret la re asemenea activitate. în felul speculează. Şi asta cu aju
xandru Nicoară, Ion Florian ceptoarele tv. cu lămpi, care acesta, precum şi prin modi torul unor lucrători din co
şi loan Mureşan, şefi de uni se găsesc din ce în ce mai ficarea sau recondiţionarea merţ, cooperativa neputind
tăţi de depanare la coope greu. Cooperativa asigură ca în atelier a unor piese, vor cumoăra cu numerar şi ne
rativă. un asemenea aparat să poa putea fi satisfăcute mai bine primind nici prin repartiţie
Dăm cuvîntul invitaţilor. tă fi valorificat fracţionat, în şi nevoile de prestaţii ale po piesele căutate, îl lasă pe ce
Nicolae Berevoescu:în pre piese si subansamble ? sesorilor de aparate tv. • cu tăţean ir seama acestora.
zent se pune cu acuitate pro David Strikberger: Sint u- lămpi. Trebuie numai ceva N. Groza: Cursurile de a-
blema recondiţionăm şi re nele aparate care nu mai pot mai mult interes. matori nu pot fi oprite cad
introducerii in circuit a unor fi recondiţionate din absenţa D. Strikberger: Ne insuşim funcţionează pe baze legale,
piese şi subansamble. Ce pieselor de schimb şi atunci această critică, dar rămîne dar organele financiaro ar
contribuţie au în această di n-are rost să le cumpărăm să vedem în ce condiţii pu trebui să facă mai mult pen-
recţie tehnicienii şi specia ca să imobilizăm fonduri. tem valorifica aceste piese.
liştii din unităţile de depa Redacţia: Credem că a- N. Berevoescu: Ridic pro Masă rotundă organizată de
nare r.t.v. şi obiecte de uz ceastă cerinţă, a reintroduce blema depanării la domiciliu, ION CIOCLEI
Liceul agroindustrial Haţeg. Aspect din activitatea din so casnic ? rii în circuit, a fost înţeleasă in Hunedoara, e drept, sînt GHEORGHE GDSTIAN
larul liceului pentru întreţinerea salatei. Alexandru Nicoară: Noi, în global în unităţile de depa greutăţi şi cu transportul, dar
atelier, facem modificări la nare radio-tv. sînt şi motive subiective. (Continuare în pag. a 3-aţ
