Page 14 - Drumul_socialismului_1981_03
P. 14
n .in 2 DRUMUL SOCIALISMULL
UBCirumnvunis tarM atn*fr*
Ü1
!l,00 Telcşci
11,05 Roman
cea un
rea cr
Slatîsrî pentru agricultori Legume pe fiecare metru pătrat Balşa—o comună mar 12,00 Telex
16,00Telex
10.05 Curs t
10.15Viata
Tehnologia culturii din curţi şi grădini producătoare .de 17.05 Viaţa
18.15 Fotbal
Rezum
sleclei de zahăr Ce se poate obţine carne şi lapte disput
cupele
elubur
ix, :î:Desen
O condiţie esenţială pen zarea unei producţii de pe 150 mp de curte? Convorbire cu tovarăşul ADAM MOGA, vestiri
primarul comunei Balşa
Verile
tru obţinerea unor produc 30—10 tone/ha este necesar 10,00 Telejo
ţii mari la hectar este apli să se aplice următoarele roi, morcov, pătrunjel, gu — Se spune — şi cred — Ce sarcini are comu 19,25 Aetna
carea şi respectarea cu cantităţi de îngrăşăminte Munca celui harnic, a o- eă nu se greşeşte — că din na Balşa în 1981 ? o Inii
le n
stricteţe a tehnologiei sta chimice: azot 120—130 kg' mului gospodar este răs lii, varză si castraveţi pe comuna Balşa curge spre — La lapte de vacă : grarc
spalier. Aşa îmi asigur tot
bilite. Iată ce prevede teh substanţă activă/ha, fosfor plătită din plin. Este păcat localităţi urbane ale jude 5 800 hl, la lapte de oaie: 130 19,45 Ora l
nologia culturii sfeclei de 70—90 kg s.a./ha şi potasiu să ai o bucată de pămînt anul. legumele şi zarzava ţului un... rîu de lapte. iii. Aceste cantităţi au fost 20,25 Călăii
zahăr. 40—00 kg s.a./ha. Gunoiul cît de mică şi să nu o cul turile de care am nevoie, Este adevărată această a- deja contractate cu cetăţe Serial
dlll 9
"de grajd se dă în doze de tivi, să nu creşti o pasăre folosind sistemul culturilor
Amplasarea culturii se în curte. Tovarăşul Nicolae succesive, intercalate şi a- firmaţie ? nii şi credem că vom avea 21,25 Pagin
face cu prioritate pe solu 30 tone/hă, măsură obliga Ceauşeseu, secretarul ge sociate. Am plantat şl 12 — Comuna noastră a li şi depăşiri, Cind spun a- Irului
sodul
rile profunde, fertile, cu torie pe terenurile mai reci neral al partidului nostru, meri pitici, iar pe lîngă vrat în anul trecut la fon ceasta mă bazez pe faptul Mare*
capacitate ridicată de in- şi slab aprovizionate cu ne îndeamnă să folosim ra gard, pe o lungime de 40 m, dul de stat o cantitate de că numărul de vaci cu lap 22,25 Teicii
magazinare a apei. Este re substanţe organice. Pe te ţional fondul funciar, să am zmeură. Anul acesta 5 250 hl lapte de vacă. De te şi de ovine creşte de la
comandabil ca terenul să renurile îngrăşate cu gu cultivăm fiecare palmă de am de gînd să măresc so altfel, să ştiţi că avem în an la an, Cetăţenii comu
fie arat, nivelat şi fertili noi, dozele de îngrăşăminte pămînt. Eu am o suprafaţă larul cu încă 20 mp. A- satele noastre crescători de nei noastre şi-au însuşit
zat din toamnă. La noi in chimice se reduc cu o trei ceasta, deoarece, m-am animale foarte buni care, pe deplin indicaţiile şi o-
me. Primăvara nu se va u- mică de grădină — 150 mp. pe lingă carne, livrează zil rientările t o v a r ă ş u l u i
judeţ, cele mai bune soluri liliza ureea, deoarece in Dar de pe această bucăţică convins din proprie expe BUCURI?,
sint cele din lunca Mure fluenţează negativ germi de pămînt obţin de toate rienţă că in acest fel se nic lapte la fondul de stat. Nicolae Ceauşeseu la ma dioprograi
Radiojurm
şului şi cele mai fertile din naţia şi răsărirea. şi iată cum. Am un solar pot obţine legume timpu — Cîteva exemple ar fi rele forum al ţărănimii presei; 8,1
zona colinară. Sfecla nu se de 26 mp în care cultiv rii, mai multe şi de bună convingătoare. din februarie a.c., privind diilor; 9,01'
va cultiva pe solurile reci Erbicidarea. Pentru com salată din toamnă, iar prin calitate. Aş dori să subli — lată, în 1979, Constan creşterea contribuţiei zone 9.05 Răspu
sau cu textură nisipoasă, baterea eficientă a buru februarie semăn printre niez şi faptul că am în tin Ciucian, din Poieniţa, lor neeooperativizate la a- lor ; 10,00
10.05 Cu
a livrat la stat 5 324 i lap
argiloasă, pietroasă, com ienilor, întreaga suprafaţă rindurile de salată ridichi curte şi păsări. Ţin pînă te ; în 1980 — 5 463 1, iar provizionarea populaţiei. .rvd-anclu
pactă, impermeabilă. cu de teren va fi tratată cu de lună. Pe rindurile de Ia 15 găini. Astfel am ouă Pentru realizarea acestui .cărei (io;
erbicide asociate, iar do pentru 1981 a încheiat con obiectiv, consiliul popular rurale de
exces de umiditate. In ca zele se stabilesc în raport salată am pus ceapă verde, in tot cursul anului. In fie tract pentru 7 000 I. Viorel are în preocupările sale în lctin de
drul rotaţiilor se interzice de aprovizionarea solului care acum este cam de 4—5 care an cresc pînă la Crişan din aceiaşi sat a li fiinţarea de asociaţii pc-K- premierii
insămînţarea sfeclei în a- cu humus după cum ur cm. Asta, pe jumătate din 50—60 de pui şi îmi asigur vrat în anii 1979 şi 1980 tru crescătorii de animale liadiopubl
lctin de ş
ceeaşi solă la mai puţin de mează : Dual 500 — 4-5 solar. Pe cealaltă jumătate necesarul de carne de pa peste 8 000 1, iar pentru în toate satele — chiar în moara f<
J ani, precum şi cultivarea 1/ha; Ro-Neet 6-8 1/ha şi cultiv fasole pentru păstăi, săre de care am nevoie. anul. 1981 s-a angajat la aceste zile vom constitui 12,45 Cur«
-
los“; 13,0»
ei după porumb şi alte Venzar 0,8—1,2 kg/ha. Doze şi roşii timpurii şi de toam Acest lucru, cu puţine e- 5 000 1. Gheorghc Rad şi una in Vălişoara. Am or 15,00 Club
culturi care au fost erbi- mai mari se aplică pe te nă. Şi eind pe piaţă se vin forturi îl poate face orica Marian Gavriiă din Opri- ganizat discuţii cu toţi ce Radiojurn
cidate cu triazin sau alte renurile care au un conţi de fasolea şi roşiile cu re cetăţean care are şesti au încheiat, pe acest tăţenii cu privire la numă patriotice
organizări
erbicide neseleetive pentru nut mai mare de 3 la sută 16—18 lei kilogramul, eu curte cit de mică. an, contracte pentru livra rul de animale ce vor să 16,40 Cinti
sfeclă. niănîne trufandale din so rea unei cantităţi de 3 000 1 le crească în acest an şi Sfatul mc
humus. Venzarul se ames larul meu, ba mai dau şi REMUS BERTOIU letin de
Lucrarea solului şi pre tecă cu Ro-Neet sau Dual la rude. în grădină cultiv tehnician şi, respectiv, 2 500 1 lapte. am stabilit un plan orien limbii roi
gătirea patului germinativ. 500 şi se aplică in sol la ardei, ceapă, fasole, ustu la I.I.L. Simeria Antonie Ştefan şi Petru tativ pe fiecare gospodă p;\r $i te
Sfecla se va cultiva pe te pregătirea patului germi Todea din Bal.şa livrează rie. în această acţiune sint IN,00 Orei
renurile pe care s-au exe nativ. Este contraindicată în fiecare an între 3 000 şi mobilizaţi deputaţii, pre ncu. Ci
20.30 Ma«
cutat în anul precedent folosirea acestor erbicide 5 000 1 lapte. Ilie Toma din şedinţii comitetelor de ce ţi fie ; 2J,<
toate lucrările de bază ale pe solurile nisipoase. Creşterea animalelor Voia şi Laurean Dan din tăţeni, ceilalţi factori de 21.05 Rad
solului şi au fost fertiliza Steuini predau la stat între conducere din comună. zi intr-o
Cu privire la semănat. 2 000 şi 4 000 1 lapte. TRAIAN BONDOR muzicale:
te iii mod corespunzător. Insămînţarea se face cu se o ocupaţie rentabilă stop mu:
Primăvara, eind se poate mănătoarea SPC 6, atunci
intra in cimp, se va folosi cînd in sol se realizează Mi-a plăcut şi îmi place fin, cu sfeclă furajeră. Toată h atenţia cititorilor
combinatorul în agregat cu o temperatură de 4—5°C, HÎi cresc animale. La noi, de iarna — mai ales in lunile ia i€>
tăvălugul inelar pe tere respectîndu-se adineimea fapt, se şi spune că cine nu-i nuarie şi februarie — lc-am Be orţde putem procura unelte
dat la vaci dovleci fierţi a-
in stare să ţină o vacă în
nurile uşoare, lucrare care de 2n-3 cm la soiurile mo curtea lui, acela nu-i gospo mcstecaţi cu tăriţe sau mălai. DF.VA.
se face la adîncimea ma li ogerme şi de 3—4 cm la dar. Eu am îndrăgit mai mult Hrana caldă face mult şi pen agricole şi seminţe de legume? Muppets
ximă de 4—o cm. soiurile piurigenne. Regla bovinele şi mai ales vacile. tru vite. u i a);
Anul acesta" 1 am contractat
Pentru că dacă ştii cum să le
HUN EDC
Fertilizarea terenului. rea masifSi, — pentriţ a se grijeşti şi să le hrăneşti, va 10 000 1 lapte şi în primele Direcţia comercială a celor interesaţi diferite tâ (F lac
Stabilirea dozelor optime asigura un număr de 80— cile se ţin şi pe ele şi îl ţin două luni am predat la I.I.L. judeţului ne informează unelte agricole şi seminţe na (Siclc
Simeria 2 000 1 lapte. îndem
se va face pe baza cartării 100 000 plante recoltabile la şi pe stăpîn, îndestulîndu-i ca nul meu pentru toţi locuitorii că, în urma solicitărilor de legume. argint U
sa cu lapte, brînză, smîntînă
indienii
agrochimiee. Pentru reali hectar — se face astfel : şi unt, iar vînzarea produse de la sate este : creşteţi vite, cetăţenilor, în incinta u- Seminţe de legume se ETROŞ
lor şi a produşilor îi aduc că ele vă aduc îndestularea nităţii de fierărie de pe mai vînd prin magazine JU|
mari venituri. Creşterea ani în case. Bulevardul Decebal din //
malelor este o ocupaţie ren le I.L.F. din oraşe şi uni treilea f
Număr de dinţi tabilă. VICHtNTE LUGOJAN Deva s-a amenajat ..COL iembrie)
Distanţa ai pinionului Eu am livrat anul trecut pc ţăran cooperator pensionar TUL GllA DINARULUI**. tăţile cooperaţiei de con (Republi
intre <ie pe Număr Număr bază de contract la fondul de satul Chimindia Acesta pune la dispoziţia sum din comune. iile d
stat 9 800 1 lapte de vacă. Ara
boabe orificii de de semin- mai vîndut, tot la contract, o VULCAÎ
(Muncit«
pe rînd axul axul pe disc ţe/ha vacă, doi mînji şi un porc. gradul '
roţii distri- Iar veniturile pe care le-am Dumbra
motrice buitor obţinut au depăşit 50 000 lei. Grădina din îaţa casei, eeafărul
Toate acestea se obţin însă cu
(Mineru
frate l<
8 cm 10 22 34 270 000 muncă. Şi ca să ai vite fru resc):
moase, sănătoase care să-ţi
dea lapte mult şi gras, viţei comoara do cotii
dolofani trebuie să ai ce le BRAD :
în atenţia producătorilor cialiştii vor acorda asisten pune în iesle şi nu orice. Hra loan Moraru, pensionar cules 1 300 kg mere, iar zmeura, precum şi mai (Steaua
individuali. Terenul pentru ţa tehnică necesară. Tre na, îngrijirea sini. hotărîtoare. C.F.R., se ocupă de mulţi anul trecut, cu toate că multe tufe de coacăz ro ZA : M
sfeclă trebuie pregătit ca buie urgentată încheierea Am vite mindre. Am partici ani de pomicultură. Are timpul a fost cam rău. şu. De asemenea, în gră OR A ŞTI
pat cu ele şi la concursul a-
(Patria)
contractelor pentru a se nual „nălţata românească“, or la (F
pentru grădină şi fertilizat în grădina din fata casei •im cules aproape 900 kg dină sint 10 butuci de vie.
cu gunoi. Se va respecta putea primi sămînţa. ganizat pe judeţ şi am fost o mică şi cochetă livadă de mere. Mai avem doi Acum doi ani am mai BAI : )■
sa de
premiat. Asta, pentru că eu
distanţa, adîncimea de se fng. CORNEL COVACI nu le dau Ia vite să mănînce intensivă de meri. „In cireşi, un vişin şi un plantat 80 de meri pitici“. El vis P
1979 — ne spunea An ¡ca
doar paie şi coceni. Le hră
Această familie foloseş
BRAZI:
mănat şi densitatea. Spe log. SERGIU SBUCHEA nesc cu trifoi, lucernă, cu Moraru, soţia lui — am cais. Pe lingă gardul din te cu multă chibzuinţă CAL AN
fundul grădinii avem
(Casa •
terenul pe care 11 are. Iul (11
Cu pasiune şi cheltuieli Fiecare palmă de pămînt Prieteni
reşul) ;
este valorificată la maxi
mum. Astfel, printre pomi tenii si*
LARI :
neînsemnate—eleştee pentru peşte si' cultivă ceapă, varză, re (Mm
gulii, felină, ardei, fasole
şi roşii. Printre stolonii
în satul Reea, comuna pămînt pentru a obţine C.A.P, Toteşti se poate fa de căpşuni este plantată
Toteşti, există un coopera mai multe produse şi, im ce cu cheltuieli mici. Este salată şi ceapă verde. De
tor pensionar pasionat de plicit, veniturile cele mai necesar să se facă doar asemenea, pentru a folosi
piscicultura. Se numeşte mari“. nişte diguri de pămînt şi mai eficient spaţiul de Rezul
marii*
Gheorghe Olteanu. Prin ce Chibzuind în acest fel, stăvilare, să se pună eîte- care dispun, castraveţii Extr.
se evidenţiază el ? Prin Gheorghe Olteanu a captat va ţevi pentru ca apa să se cultivă pe şpalier. Extr.
muncă şi pasiune, prin ceea un izvoraş şi a amenajat circule dintr-un bazin în Gazda ne spunea că au 10, 34.
Fond
ce face şi produce. „Pfi- cîteva bazine pentru peş altul, să se aducă puiet de pus pentru iarnă 20 bor 1 563 314
rnîntul poate fi înnobilat te : trei pentru crap şi peşte, să se asigure hrană cane cu castraveţi, bulion,
în diferite chipuri — zicea două pentru păstrăv, pe ca şi un om care să dea hra tot felul de conserve,
el. îi poţi ridica fertilita re le are acum populate na la peşte, şi să facă pa compoturi şi dulceaţă, iar LV
tea, păminturile aride pot cu 4 000 exemplare puiet za. Eleşteele sînt gata fă din struguri şi coacăze au
fi transformate in grădini cute de natură. Trebuie făcut vin. Valoarea pro
roditoare. Dar ce nu poa de crap chinezesc — oglin numai puţin interes şi pre duselor ce se obţin în Timp
azi: V
te tace omul cu inteligen dă şi indigen şi 400 exem ocupare şi treaba-i ca şi grădina din faţa casei chisă. •
ţa şl mîlnile sale ? ! De plare puiet de păstrăv — făcută. depăşeşte 10 000 de lei rit, loc
toate. Pământul produce ce curcubeu. Anual obţine o Iată o problemă care anual. Tot anual, această cădea
vrei dacă ştii cum să-l fo producţie de 1 000 kg crap merită să fie studiată de familie creşte 50—60 pă Ies su
Izolat,
loseşti şi dacă il gospodă şi 400 kg păstrăv, reali- către Consiliul popular co sări, iar pentru iarnă ţi munte,
reşti cu cea mai mare gri zînd un venit de 30 000 lei. munal Toteşti. conducerea ne 15 găini. Cine trudeş re. Vi*
jă. Trebuie să te întrebi: — Tovarăşe Olteanu, C.A.P., de consiliul unic a- te şi vrea — cum spunea eterat,
Tem pe
ce-ml poate da mai mult. ceea ce aţi realizat în mic. . groindustrial,. pentru a se Anica Moraru — are tot zero ş
să-ţi iaci calcule economi n-ar putea face la scară trece neîntîrziat la acţiune, ee-şi doreşte la casa sa! peratu
ce, să vezi cum e mai ren mai mare cooperativa agri prcluind experienţa lui 6 gr ac
local ]
tabil. Adică să chibzuiesti colă de producţie ? Gheorghe Olteanu şi pe cea La i
— aşa cum ne îndeamnă — Poate, cum să nu. A- a primăriei şi cooperativei In fotografie : loan Mo nerr.l
partidul şi secretarul său vcm teren care, din cauza din Sarmlzcgetusa, unde a raru execută tăierile de ninsor
cu in
general, tovarăşul Nicolae oehiurilor de apă. nu pro fost amenajată o păstră-' fructificare la pomii din 40—60
Ceauşeseu — cum să gos duce nimic. Iar amenaja văr ie. curtea sa. CVI* MO*
Foto: VIRG1L ONOIIT
podăreşti fiecare palmă de rea unor eleslee în cadrul N. ZAMFIR lu lin
