Page 16 - Drumul_socialismului_1981_03
P. 16
Pat). 4 ORUMUl SOCIALISMULUI NR. 7 254 # JOI, 5 MARTIE 1981
gjBOMBI
Naţimuie Unite Sesiunea Ad ¿nării Generale Laburiştii împotriva achiziţionării rachetelor
i ANUNŢURI CU„. za, care, in condiţii natu
rale, trăieşte în simbioză
consacrată problemei namibiene nucleare „Trident" ’ TRACTOARE cu un coniler tropical. Ea
i Revisla-nmgazin ,,ExLra- ajută rădăcinile arborilor
NAŢIUNILE UNITE 4 timelor vestigii ale colonia LONDRA 4 (Âgerpres).— iectului guvernamental ca i Tip“, care apare la Kassci să absoarbă din sol sub
(Âgerpres). — La New lismului, a realizării drep Grupul parlamentar al re urmăreşte înlocuirea în 1 (R.F.G.), a publicat urmă- stanţele minerale ce-i sînt
York continuă lucrările ce tului inalienabil al poporu Partidului Laburist (de o- anii ’90 a rachetelor „Po ^ torul anunţ publicitar : necesare în „hrana“ sa.
lei de-a 35-a sesiuni, re lui namibian la existenţă poziţie) din Marea Brilanie laris" şi constituirea unei l ,,Doi lermieri înstăriţi şi Pepinierele din G liana,
-
luate, a Adunării Genera liberă şi suverană. El a a reafirmat opţiunea sa forţe nucleare independen i prezentabili doresc să ta- Nigeria, Zambia şi India
le consacrate problemei subliniat sprijinul multila pentru un program de dez te britanice. \ că cunoştinţă cu două li- au preluat această meto
Namibiei. Marea majorita teral pe care ţara noastră armare nucleară unilatera Beneficiind de majorita 1 nere lemei posedînd trac- dă şi au trecut la aplica
te a delegaţiilor care iau l-a acordat şi îl acordă po lă şi a adus o critică seve tea parlamentară de care ; tor. Propuneri numai înso- rea ei în practică, prin ,
cuvîntul exprimă profunda porului namibian şi mişcă ră planurilor conservatori dispun, conservatorii au \ ţite de iolograiia traclo- „cultivarea“ intensă a a-
lor preocupare faţă de si rii sale de eliberare, lor de achiziţionare a unor obţinut totuşi aprobarea i rului. Candidatele cu trac- cestui soi de ciuperci.
tuaţia încordată creată în SWAPO, dreptului de a-şi rachete nucleare america de către cameră a proiec i toare marca „Magirus-
Africa australă ca urmare alege singur calea dezvol ne „Trident“, în valoare tului de achiziţionare a J Deutz“ sau „Pendt“ vor POŞTA CU... CĂMILE
a perpetuării ocupaţiei ile de cinci miliarde lire ster noului tip de rachete, îm ^ benelicia de prioritate. în
gale a Namibiei de către tării economice şi sociale line. Reafirmarea acestei potriva căruia au votat toţi i caz de acord, uniunea în statui Radjaslhan, si
de a trăi liber într-o pa
regimul rasist sud-african, trie independentă şi unita poziţii — transmite agen laburiştii, inclusiv cei 12 > mijloacelor de tracţiune tuat în nord-veslul Indiei,
faţă de încei'cările acestuia ră. Vorbitorul a evidenţiat ţia France Presse — a fost deputaţi ce intenţionează \ nu este exclusă“. funcţionează unica poşlă
de- a împiedica înfăptuirea prilejuită de dezbaterea în să constituie un partid se ^ Fără comentarii... cu cămile din lume. Paş
activitatea susţinută desfă Camera Comunelor a pro- parat. nicele dromadere asigură
aspiraţiilor de libertate şi şurată de ţara noastră,
independenţă ale poporu \ CIUPERCI... corespondenţa între loca
de-a lungul anilor, la Na 1 STIMULATIVE lităţile rurale situate în
lui namibian. ţiunile Unite şl în alte fo Evoluţia situaţiei din Salvador l rarele oaze ale pustiului
Intervenind în dezbateri, ruri internaţionale, contri \ Institutul loreslier din Tar. Introdusă lu început
reprezentantul permanent buţia sa la întreprinderea SAN SALVADOR 4 (A- tuat în estul ţării, şi pe i Oxtord (Marea Britanic) doar în perioadcLe de se
al României la Naţiunile unor acţiuni care să pună gerpres). -r- în ultimele 24 valea rîului Lempa, care } cultivă ciuperci... ca sti- cetă, această poştă a tosl
Unite, ambasadorul Teodor capăt ocupării ilegale a de ore, cele mai intense mărgineşte şoseaua „Carre ) mulcnt pentru creşterea menţinută şi in restul a-
Marinescu, a prezentat po Namibiei de către Africa schimburi de focuri între tera del Pacifico“. Acţiuni ^ copacilor. O as/fel de „vi- nului, ajungînd să iie ex
ziţia partidului şi statului de Sud, la înfăptuirea fără detaşamente ale. Frontului le s-au caracterizat prin i tamină“ forestieră este tinsă şi In alte puncte
nostru privind necesitatea întindere a independenţei Farabundo Marti pen puternice atacuri din par ) ciuperca Gattun Mvcorhi- popuiule ale ţării.
lichidării neîntîrziate a ul poporului namibian. tru Eliberare Naţională tea insurgenţilor asupra 7 ,
(F.M.L.N.) si trupe rămase convoaielor militare care, Ut.
fidele Juntei de guvernă- pe de o parte, încercau să
Reuniunea de la Madrid. Redactarea mînt s-au desfăşurat în ocupe noi poziţii tactice o- Ml
zona aeroportului militar fensive, iar pe de altă par lili
documentului final... bate pasul pe loc llopango de lîngă San Sal te, asigurau aprovizionarea GIMNASTELE NOASTRE - INTR-UN TURNEU
vador, Jiquilisco, din de unor posturi avansate cu
partamentul Usulutan, si- armament şi muniţie. ÎN S.U.A. ŞI VENEZUELA
MADRID 4 (Âgerpres). — litatea prelungirii reuniu
* Corespondenţă de la Radu nii şi după 5 martie, pro Lotul feminin de gimnas Eberle, Rodica Duma,
Adrian: La Palatul Con gramul adoptat la ultima ale lumii, între care şi din tică al ţării noastre a ple Cristina Grigoraş, Dumilri-
greselor din Madrid conti şedinţă plenară avînd, ast România. cat în S.U.A. pentru a par ţa Turner, Melita Ruhn,
nuă lucrările reuniunii ge- lucrărilor şi după această Silii* ticipa la mai multe con Marilena Vlădărău, Lavinia
fel, în vedere continuarea
neral-europene. Potrivit La festivitatea inaugura cursuri demonstrative, du Agache, Ecaterina Szabo,
deciziilor adoptate la întîl- dată. lă a fost prezent Alexandru pă care gimnastele român Mihaela Stănuleţ, Dorina
nirea pregătitoare, statele în diferite grupuri de re ® La Bogota a avut loc Mărgăritescu, ministru se ce vor evolua în Vene Ungureanu. A făcut depla
cretar de stat la Ministerul
participante ar fi trebuit dactare, ca şi în plenara plenara C.C. al P.C. din zuela. sarea, de asemenea, Dorina
să depună toate eforturile Columbia, care a dezbătut Comerţului Exterior şi Coo Din lot fac parte multi Cordoş, campioana naţio
pentru adoptarea cel mai reuniunii, reprezentanţii a probleme organizatorice ale perării Economice Interna pla campioană olimpică nală la gimnastică ritmică
numeroase state mici şi ţionale.
tirziu pînă la 5 martie a mijlocii, printre care şi partidului, ca şi chestiuni Nadia Comăneei, Emilia modernă.
documentului final al re România, pornind de la privind pregătirea alegeri ¡51 Cei 12 membri al Ca
uniunii. Din păcate, acest lor generale care vor avea merei Comunelor care s-au Seri in
lucru nu a fost posibil, stadiul avansat al calenda loc la începutul anului vii retras din Partidul Laburist
deoarece procesul de re rului lucrărilor, acţionea tor. Plenara a aprobat mă „Cupa iloniâiifei' 8
dactare a documentului ză pentru intensificarea surile pentru crearea unei din Marea' Britanie au a-
ritmului acestora, pentru nunţat formarea unei alian
final, început la 12 februa depăşirea imobilismului e- coaliţii democratice in ve
rie, continuă să bată pasul derea alegerilor. ţe parlamentare cu Partidul Miercuri, pe o vreme ne chipă Sticla Arieşul Turda
pe loc. Practic, în nici u- xistent, pentru trecerea e- Liberal, reprezentat de 11 favorabilă (ploaie şi frig), scoate din competiţie pe
nul din cele cinci grupuri fectivă la alcătuirea docu i La 3 martie a avut deputaţi, şi crearea unui s-au desfăşurat meciurile Steaua, una din fruntaşele
de redactare nu s-a făcut mentului final, care trebuie. loc Inaugurarea celei de-a „comitet consultativ mixt” din cadrul sferturilor de fotbalului nostru. Peste
10 000 de spectatori au ur
pînă în prezent nici un pas să fie un document de sub XlX-a ediţii a Tîrgului in al alianţei pentru a-şi con finală ale „Cupei Româ mărit pe stadionul „Trac
niei" la fotbal, competiţie
concret în această direcţie, stanţă, corespunzător exi ternaţional de Tripoli. La juga acţiunile cu privire la care are loc sub egida ,.Da- torul“ din Braşov acest
continuîndu-se examinarea genţelor actualei situaţii această manifestare econo principalele probleme po ciadei“. întîlnirile au pri meci, aplaudînd victoria
propunerilor existente. Por internaţionale şi aşteptări mică participă firme şi în litice şl economice actuale lejuit în general, o luptă echipei din Turda.
nind de aici, statele parti lor popoarelor din Europa treprinderi din 43 de ţări dezbătute în cameră. atractivă, dinamică. cu La Rra. Vrlcea, Universi
cipante n-au exclus posibi si din întreaga Iunie.
spectaculoase răsturnări de tatea Craiova a învins cu
scor, astfel că la capătul 2—1 (0—1, 1—1) pe F. C.
celor 90 de minute de joc, Argeş Piteşti. Argeşenii au
Înarmarea: cifre semnificative în toate cele 4 partide dis deschis scorul în minutul
44 prin Moiceanu, însă cra-
putate pe terenuri neutre,
tabelele de marcaj indicau iovenii au egalat în minu
Inflaţia, criza energetică 15 ani. Totodată, aceste ţări A trece sub tăcere perico tru înarmare de 1,4 mili rezultate de egalitate, con tul 85 prin Crişan. Punctul
si şomajul sînt considerate cuprind 55 la sută din nu lul cursei înarmărilor în oane dolari pe minut. form regulamentului fiind calificării în semifinale a
ca cele mai grave proble mărul şomerilor totali sau seamnă a te transforma în- Luînd ca bază de calcul necesare prelungirile. fost înscris în minutul 100
me ale anilor ’80 şi, pro parţiali pe plan mondial tr-un complice al aces datele de mai sus, este e- Performera acestor me de Geolgău. în meciul de
babil, ale anilor ’90. Să fie şi 60 la sută din persoane teia. vident că ar fi posibil să ciuri a fost, fără îndoială la Tîrgoviste, S.C. Bacău
oare vorba de probleme le ce nu beneficiază de în Potrivit estimărilor Băn se creeze, cu ajutorul fon echipa Sticla Arieşul Turda, a surclasat cu 5—1 (0—0,
nerezolvabile, proprii socie grijire medicală. cii Mondiale, ţările în curş durilor ce merg spre înar care activează în divizia C 1—1) pe Chimia Km. Vil-
tăţilor omeneşti ? Nu, aces în perioada 1960—1968, de dezvoltare vor trebui mare, 109 milioane locuri (seria a Xl-a, locul 10, cu cea. Fotbaliştii din Bacău
tea reprezintă consecinţele comerţul cu arme către ţă să ofere, pînă în anul 2000, de muncă anual. De aici 13 puncte), învingătoare cu au înscris primii în minu
unor structuri economice rile lumii a treia a sporit locuri de muncă pentru concluzia că, în numai 6—5, după prelungiri şi e- tul 77, prin Vamanu. Vîl-
care au creat actuala or cu 374,6 la sută. în 1980, 550 milioane persoane, ceea cinci ani, utilizarea sume xecutarea a două scrii de cenii au egalat după 11 mi
dine mondială. Relaţia ar- forţele armate au sporit la ce înseamnă aproximativ lor consacrate cheltuielilor penal ti uri, în fala forma nute prin Savu. în prelun
mamente-şomaj, de exem militare ar permite înlătu ţiei bucureştene Steaua, giri, elevii antrenorului
plu, ilustrează acest feno rarea şomajului la scară în componenţă cu numeroşi Angelo Niculescu au mai
men. Potrivit datelor Na mondială. internaţionali. Echipa din marcat 4 puncte prin Va
ţiunilor Unite, în 1979 şi Din presa străină Dar ce se întâmplă în Turda, antrenată de Titus manu (min. 92 şi 119), So-
la începutul anului 1980 realitate ? în lume se chel Farcaş, a dat o replică vi lomon (min. 107) şi Şoşu
cheltuielile mondiale do tuiesc de 20 de ori mai guroasă echipei Steaua, ca (min. 111). în sfîrşit, la Pi
înarmare şi de pregătire mulţi bani pentru a crea re a ratat în minutul 6 o teşti, Politehnica Timişoa
pentru război erau de un nivel mondial cu 5,6 la su 22 milioane anual. Pentru situaţii de dominaţie mili lovitură de la 11 m prin ra a cîştigal la limită, 3—2
milion dolari pe minut. Cu tă, iar bugetele militare au a crea un nou loc de mun tară decît pentru a ajuta Sameş. După 90 de minute, (2—1, 2—2), în faţa divizio
această sumă s-ar putea continuat să crească. că în industrie într-o ţară ţările sărace. Mărturia ci şi prelungiri, rezultatul narei B, F. C. Constanţa.
construi 1 000 de săli de Fără îndoială, creşterea în curs de dezvoltare, cum frelor este revelatoare: re partidei era egal : 0—0. în Deţinătorii trofeului au
clasă cu 30 de elevi fieca industriei militare oferă este Mexicul, de exemplu, surse pentru rezolvarea cea de a doua serie de lo condus la un moment dat
re. Totalul anual al chel locuri de muncă, dar noua este nevoie de 6 740 dolari, problemei şomajului şi a- vituri de la 11 m, Bakos a cu 2—0, prin golurile rea
tuielilor pentru înarmare ordine economică interna în alte sectoare, cum ar fi sigurării serviciilor publi făcut ca scorul să devină lizate de Nedelcu (min. 20)
ar asigura construirea de ţională. pe care noi căutăm pescuitul, costul este mai ce există, obstacolul prin 5-—4, dar Anghclini a ega şi Angliei (min. 30). Fotba
şcoli în întnjaga lume. în să o creăm, nu poate să-şi redus — aproximativ 2 000 cipal constă în faptul că lat. Sticla a luat apoi con liştii de pe litoral au ega
ţările în curs de dezvolta bazeze lupta pentru com dolari. Desigur, cifrele va acestea slnt concentrate ducerea (6—5) prin Nagy, lat apoi prin Buduru (min.
re, în care se află peste baterea şomajului pe crea riază de la sector la sec numai în unele mîini. O lovitura următoare de la 32) şi Poniu (min. 53) şi
jumătate din populaţia rea acelor locuri de muncă tor şi de la ţară la ţară astfel de împărţire, înso- 11 m, executată de Iordă- au avut şî două bare. în
mondială, trăiesc 20 la su care favorizează industria şi cele arătate mai sus" re ,‘ţită de interesele pe care nescu, fiind blocată de por prelungiri, studenţii timişo
tă din totalul persoanelor de război şi militarismul. prezintă doar o medie. în le generează — militare, în tarul Vlad, unul dintre cei reni au marcat în minutul
subnutrite, 50 la sută din Orice nouă ordine, inclu cazul în care, în acest an, majoritatea cazurilor, — mai buni jucători ai învin 92 prin Nedelcu.
cei ce duc lipsă de apă po siv în domeniul informa cheltuielile militare s-ar tinde să perpetueze ordi gătorilor. Semifinalele vor avea
tabilă, 50 la sută din anal ţiei, trebuie să pornească ridica la 750 miliarde do nea existentă. iar cercul După ce a eliminat pe loc miercuri, 20 mai, pe te
fabeţii înregistraţi în rîn- de la acest principiu şi tre lari, aceasta ar însemna a- devine vicios. (Din „Excel F.C. Raia Mare şi Sportul renuri neutre. (Âgerpres)
durile locuitorilor de peste buie acţionat în consecinţă. proximativ cheltuieli pen- sior“ — Mexic). studenţesc, ambiţioasa e-
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tlberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
IO
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA . Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzoril voluntari VO
2700 Deva t str Dr Petru Groza ar 35. Teletoanei 11275. 11585. 12157, 20708 diD întreprinderi şl tnstitutii. «Ţ
TIPARUh i Tipografia Deva, str 23 August nr 257 Costul unui abonamenti 24 lei (pe 3 luni), 48 lei (pe 6 luai), 96 lei (un an)