Page 17 - Drumul_socialismului_1981_03
P. 17
J&Misioaa jsi. Huaâi
SAi4 Dg UGTUR&
IN SPIRITUL INDICAŢIILOR ŞI ORIENTĂRILOR
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN1Ţ1-VĂ! SUB SfiMNUI, DATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU
EFICIENŢEI ......
LA CONGRESUL AL II-LEA AL AGRICULTURI?
La Î.M.C. Bîrcea se e-
xecută un nou tip de pa
nouri mari pentru locu Consiliile unice agroindustriale
inţe — cu terme izolaţie
din B.C.A, Noul produs implicate activ în organizarea
(MISIE ponenţa sa materialo e- superioară a producţiei
nu mai include in com
nergoinlensive ca vata
minerală şi polistirenul.
agricole (li)
A v a n t a j e l e folosirii
reducerea
B.C.A.-ului:
consumurilor de energie,
valorificarea superioară în continuarea dezbaterii cu toţi mecanizatorii pri
a materialelor, obţinerea organizate de redacţia zia vind răspunderile ce le re
unor finisaje superioare rului nostru cu preşedinţi vin, atenţionîndu-i pe cei
atît la pereţii exteriori, ai consiliilor unice agroin ce au săvirşit abateri.
cit şi la cabinele spa dustriale privind pregăti S. Ivaneu: în aceste zile
ţiale executate tot în a- rea campaniei agricole de are loc încheierea acordu
Amil XXXIH, nr. 7255 ViNEP.1, 6 MARTIE 1981 4 pagini — 30 bani ceastă unitate. primăvară, ne vom referi rilor între formaţiile de
la alte aspecte ale acestei mecanizare si unităţile a-
importante acţiuni. gricole. La baza acestei ac
ţiuni stau măsurile ce tre
MIJLOACELE buie întreprinse pentru ob
sarcină economică majoră: MECANICE — ţinerea unor î'ecolte cit
GATA DE START mai bogate la hectar.
Desfacerea ritmică campania de revizii şi re probleme cu pregătirea
I. Bordeanu : Nu avem
Red. : La această dată
mijloacelor de mecanizare
paraţii ia tractoare şi ce
paniei de primăvară.
trebuie să fie, în confor
si a lelalte mijloace mecanice, în vederea începerii cam
mitate cu programul întoc
HORTICULTURA —
mit în acest sens, încheia DOMENIU C E SE BUCURĂ
Din primele zile ale a- mai bune pentru munci tă. Care este stadiul acţiu DE PRIORITATE
nului, la întreprinderea de tori) şi cîteva filtre, s-au nii in consiliul dumnea Red, : In lumina cuvîn-
lianţi Deva, formaţiile de înlocuit coloanele de Ta e- voastră ? tării tovarăşului Nieoiae
lăcătuşi şi electricieni au levatoarele de 150 tone şi B. Şcndroni : La S.M.A. Ceauşescu la Congresul ţă
trecut la . executarea revi 60 tone pe oră. De aseme Călan reviziile şi reparaţii rănimii, judeţul nostru are
ziilor si reparaţiilor la ma nea, s-au reparat patru ri le tractoarelor şi celorlalte ^sarcina să asigure din re
întreprinderea „Victoria“ Călan, turnătoria de cilindri. O
şinile şi instalaţiile din gole care transportă pneu parte din harnica echipă do zidari şamolori, condusă de Va- mijloace mecanice s-au des surse proprii aproviziona
dotare, aducînd in acelaşi matic cimentul pe orizon sile .Teler, execută Snziclirea clopotelor de inoculare pentru făşurat in condiţiuni bune. rea populaţiei. De aceea
timp şi unele îmbunătăţiri tală şi o bandă automată cilindri din fontă cu grafit modular. S-a muncit cu răspundere, horticultura trebuie să se
tehnologiilor de lucru. O de încărcare a sacilor în Foto: VIRGIL ONOIU cu atenţie la calitate, ast bucure de prioritate, mai
deosebită atenţie se acordă vagoane. Reparaţiile conti fel că în prezent mecaniza ales fiindcă în grădini lu
compartimentului de desfa nuă. Din această lună în torii sînt gata de start. crările au şi început. Ce
S. Iga : Biroul executiv
cere a producţiei. Firesc, cercăm să atingem un ritm s-a făcut pînă acum ?
pentru cu aici, în anul tre de livrare de aproape 4 000 al consiliului unic Sime- S. Iga : Atit la Rapolt
cut, au fost multe neajun tone ciment la zi. într-ade- ria, analizînd recent aceas cit şi la Sitneria se lu
suri, opriri accidentale re văr, planul este mobiliza tă problemă a apreciat că crează intens în legumicul
paraţii curente de slabă tor, dar realizabil. Intre afirmaţii pro şi contra, punerea la punct o mijloa tura. Cele două cooperati
caii Uite. lipsa forţei de De la începutul anului celor mecanice s-a desfăşu ve îşi produc întregul nece
rat bine. Recepţiile ce se
muncă ete.. toate influen- s-au livrat beneficiarilor a- termenele de punere în îuncfîuns fac în prezent confirmă a- sar de răsaduri. în acest
ţînd negativ indicatorii de proximativ 117 200 tone ci ceastă apreciere. eviden scop au fost însăminţate
plan ai întreprinderii. în ment. din care la export riscă să fie.,, reprogramafe ţiind calitatea lucrărilor. culturile pentru etapa ! si
săşi retribuţia oamenilor peste 11 600 tone, 8 200 to A. Doboş : Reparaţiile se munceşte la pregătirea
muncii fiind, în cîteva rîn- ne var şi 4 400 tone ipsos. Odată cu trecerea vremii, CU O ( A R A IVI IU \ capitale efectuate la S.M.A. terenului pentru varză, to
duri, pusă sub somnul în Comparativ eu aceeaşi pe multe dintre obiectivele de NU SE POATE Haţeg nu sînt de calitate. mate ş.a. La Rapolt nu se
trebării. rioadă a anului trecut re investiţii din cadrul O.S. „PAC E O CASA“ Spun asta, deoarece un nu ridică probleme rin ceea ce
IX. Deva a încheiat a- zultatele sînt mai bune. Hunedoara se apropie de măr de 5 tractoare repara priveşte asigurarea forţei
nul 1980 cu 90 000 tone de Reparaţiile făcute, spriji termenul scadent. Aseme Subtitlul folosit de noi te s-au defectat deja. fiind de muncă, la Simeria, însă.
ciment in stoc. Ca urmare, nul acordat de celelalte nea termene au atît lucră este, de fapt, o afirmaţie nevoiţi să le returnăm. da : consiliul popular oră
în 1981 planul la livrări secţii atelierului de însă- făcută de tovarăşul Viorel V. Ilatfaludi : La 20 fe şenesc ar trebui să ajute
trebuie să fie mai mare clo cuire, mai buna organizare rile de la laminorul de se Doda, directorul l.C.S. Hu bruarie reviziile şi repara
cit planul de producţie. Bă a activităţii, eît şi expe mifabricate 11 (martie nedoara — unitatea execu ţiile au fost încheiate. Bi TRAIAN BONDOR
1981), cele de la Valea Şer-
vedem în ce măsură este rienţa eîstirrată si-au snus tantă, care ne-a spus : roul executiv af consiliului
cuvîntul. Ce trebuie făcut magului (iunie 1981), cit şi unic a organizat discuţii (Continuare in pag. a 2-a)
pregătit colectivul de la instalaţia experimentală de — Ajungem cu lucrările în-
expediţie să facă faţă aces în continuare? Conducerea tr-un anumit stadiu şi apoi
tei situaţii. întreprinderii trebuie să producere a vatei minerale, ne o p r i m . Beneficiarul
intervină hotărît pe lingă secţia de tratamente termi (C.S.H.) ori nu ne asigură ÎN 7,1 ARUL DE AZI : Resursele judeţului
— Reparaţiile executate
la cele trei linii de însă- organele de resort pentru ce a profilelor, instalaţia în întregime documentaţia, în slujba energiei
dotarea cu patru benzi au de desprăfuire (O.E. II), in
cuire, care se fac în conti tomate de încărcat saci în stalaţia de tratare a oţelu ori nu sînt utilaje, ori nu 9 36 de .ani de Ia instau Cenuşă de
nuare — arăta Faur Amu- vagoane — prevăzute in există nici o condiţie crea rarea in România a
zeseu, directorul comercial proiect dar neasigurate —, lui sub vid. extinderea tă pentru începerea lucră primului guvern de termocentrală
C.E.T. II, instalaţia pentru
al unităţii —, vor schimba să urgenteze lucrările la rilor. Firesc, lucrînd la largă concentrare de
activitatea noastră în bine. troliile de manevră ce se îmbunătăţirea dozării şar unul-doiiă obiective, e greu mocratică
Pînă în prezent s-au repa realizează prin autodotare, jei la U.C.C. să se facă un plan de cîte e Dialog cu cititorii in loc de nisip
va milioane de lei.
rat instalaţiile de transport să asigure aprovizionarea Cum se lucrează la şan — Concret, ce vă lipseş ® Tehnologia culturii
pneumatic, de desprăfuit ritmică cu vagoane specia tierele combinatului ? Din te ? cartofului Pentru constructori,
(foarte importante pentru le şi acoperite pentru livra zece obiective se spune că • Semnal nisipul pare să fie o
funcţionarea corespunză rea producţiei marfă. se munceşte la patru, dar DORIN CORPADE materie primă fără o va
toare a instalaţiilor şi crea efectiv numai la două. De ® Reflector. loare prea mare (ca
rea unor condiţii de muncă LIViU 8RAICA ce ? (Continuare în pag. a 2-a) preţ). Dar, tot el poate
deveni o problemă des
tul de spinoasă atunci
industria mică — industria marilor posibilităţi cînd nu este furnizat la
calitatea prevăzută. în
cantitatea necesară şi la
Fabrica de la Hunedoara - un timpul cerut de lucrări
le de construcţii.
Ca să fie rezolvată a-
început promiţător şi un îndemn ceastă problemă, con
efectuat
au
structorii
cercetările de rigoare,
Crearea, la Hunedoara, comercială şi piese pentru după care au trecut la
în cadrul Grupului între instalaţii de canalizare din înlocuirea nisipului —
prinderilor de gospodărie fontă, praf de curăţat, o în proporţie de 30—50
comunală şi locativă a Fa secţie de modilit (material la sută — cu cenuşă de
bricii de producţie indus hidroizolator i m p o t r i v a termocentrală. Pe şan
trială, industrie mică şi igrasiei din condens), o tierele din Deva si Va
prestări de s e r v i c i i secţie de covoare executa lea Jiului, cenuşa din
F.P.I.LM.P.S. este un răs te manual, obiecte artiza haldele de la Mintia şi
puns '"concret la cerinţele nale din metal. Dintre in Paroşeni se foloseşte in
legii privind dezvoltarea tenţiile în perspectivă con construcţia ansambluri
industriei mici. semnăm : înfiinţarea unui lor de locuinţe. Pe lingă
Fabrica de la Hunedoa atelier pentru recondiţio calitate şi cantitate,
C.S.H. Se<:|ia prelucrătoare nr. 2, atelierul mecanic 2. Specialistul Cazimir neţealiuc noua materie primă
şi mortezorui Viorel Iioz execută pasul ro(ii de întoarcere a lanţului transportor de şutaj ra, ce e drept, nu s-a năs nat acumulatoare, altul de
hluming 1 200. cut pe un teren viran. Ea reşapat anvelope, o carie contribuie nemijlocit la
revitalizează, pe de o par ră de nisip şi una de pia reducerea costurilor ma
te, o serie de activităţi cu tră. teriale. Fiecare tonă de
uzine. In dezbatere: extinde dii, I. Stanciu, R. Homore- noscute încă de pe vremea mortar produsă şi cu
rea experienţei valoroase ob dean, P. Deae, T. Suciu, E. Tendinţa spre folosirea cenuşă este cu 30 de lei
ţinute in domeniul propagan Biris şi alţii. jg NOI ACTI cînd aici funcţiona fosta în producţia acestor bunuri
dei vizuale in sprijinul pro VITĂŢI DE PRODUCŢIE ŞI unitate de industrie locală, a materialelor locale sa'u mai ieftină. De curînd.
ducţiei. ® FRUNTAŞI ÎN PRESTAŢII. în oraşul Brad iar pe de altă parte dez metoda a fost extinsă şi
GOSPODĂRIREA ŞI ÎNFRU au fost organizate în cadru! voltă altele noi. Pentru în refolosibile este în afirma pe şantierul din Orăslie.
MUSEŢAREA COMUNEI. Cu re. Doi omită, cenuşa de
El PENTRU ZIUA DE 8 acest titlu de cinste se mîn- Cooperativei meşteşugăreşti ceput, F.P.I.I.M.P.S. are în în acelaşi timp se fac
MARTIE. Asociaţia de sere dresc mulţi locuitori ai co „Moţul“ noi activităţi de pro producţie sau este gata de termocentrală, căzăturile probe pentru utilizarea
din Sîntandrei a pregătit şi munei Rapoltu Mare, care ducţie şi prestaţii pentru de la armăturile pentru cenuşii de termocentra
va livra magazinelor de des au contribuit prin munca lor populaţie: confecţii de plapu- a introduce în producţie: prefabricate, metale vechi
facere un număr de 20 000 Ia realizarea unor importan me, huse pentru autoturisme, prefabricate din beton pen şi fontă recuperate, agre lă în amestec cu zgură
garoafe. Nu uitaţi să oferiţi te obiective dc interes ob butelii de aragaz şi cuver expandată la confecţio
o floare celor dragi ! ¡g turi. tru construcţii, cu perspecti gate sînt o parte din ma
ştesc, la buna gospodărire şi narea şapelor şi -la în
SCHIMB DE EXPERIENŢA. înfrumuseţare a satelor. în ve de a executa prefabricate terialele cu care se lucrea locuirea B.C.A.-ului şi
La Combinatul siderurgic Hu tre cei care au primit re pentru garduri, destinate ză. Sesizăm că în produc-
nedoara a avut loc un reu cent insigna de fruntaşi pen populaţiei, confecţii meta polistirenului la terase
şit schimb de experienţă cu tru rezultatele obţinute în le blocurilor.
preşedinţii organizaţiilor sin IMfl se numără: L. Filip. N. lice mici şi piese strunjite ION CtOCLEt
dicale din secţii, ateliere şl Coslea, M. Fillmon, M. Me pentru cooperarea cu alte D. ALMĂŞAN
’ * JtWKf * * unităţi productive, tucerle (Continuate în pag. a 2-a)
