Page 18 - Drumul_socialismului_1981_03

°ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Dezbaterile din învăţămînîu! politico-ideologic Fabrica de la Hunedoara — “WiSLf

de is safe, temeinic ancorate un început promiţător şi un îndemn 15.00 Tenis: 1

(Urmare din pag. 1) re ne trebuie nouă pentru forţei de muncă pentru ac­ zi li a în
Aspecte
pe sarcinile actuale iii agricultură ţia fabricii un procent ma­ si la elemente ce se cer la- re trebuie să fie cit mai a întîl
lucrările în regie proprie
tivităţi cu profil chimic, ca­
siune d
mişoarj.
re îl constituie prefabrica­ fondul pieţei“. repede rezolvate. 1G,30 Emisim
Preocupat de ridicarea întăririi ordinii şi discipli­ îmbunătăţească fondul de tele, direct sau indirect, Fabrica de mică indus­ Aşadar, un început a fost mană
continuă a nivelului poli- nei în întreaga activitate materiale al punctelor de mari consumatoare de e- trie de la Hunedoara rezol­ făcut. S-a definit o struc­ 18,20 Hanclbt
tico-ideologic al membrilor de producţie agricolă, in­ documentare politico-ideo- nergie. Un răspuns la a- vă parţial şi o altă proble­ tură în care să se desfă­ Steaua
Vorwar
de partid, al celorlalţi oa­ troducerii noului sistem de logică, îndeosebi cu ziare ceastă observaţie ne dă to­ mă — ocuparea forţei de şoare activitatea de indus­ Oder (
meni ai muncii, Comitetul aprovizionare cu produse şi alte publicaţii social-po- varăşul ing. Petru Ionaşcu, muncă feminine. Peste 80 trie mică. Asemenea struc­ Transir
de la
comunal de partid Băcia agroalimentare a fiecărei litice, cu planşe şi grafice directorul general adjunct la sută din oamenii mun­ turi pot studia şi crea şi 18,50 1001 de
acordă o atenţie deosebită localităţi, bazat pe auto- care să explice sarcinile şi al G.I.G.C.L. : „Treptat vom cii încadraţi aici sînt fe­ alte unităţi desemnate prin 19.00 Telejui
învăţămîntului. în raza co­ aprovizionare, cultivării de angajamentele comunei, ale 19,25 Actuali
micii
munei funcţionează 5 legume, sfeclă de zahăr, unităţilor noastre agricole limita activitatea de pre- mei. Sînt însă şi probleme lege să dezvolte industria 19,40 Fapte
cursuri de „Probleme fun­ floarea soarelui etc. în pe acest an şi pentru cin­ fabricare la elementele ca­ în legătură cu pregătirea mică. cii şi .’
damentale ale socialismu­ grădini sau pe loturile per­ cinalul 1981—1985, ceea ce 20.00 Film i
lui ştiinţific, ale conduce­ sonale, sporirii numărului va asigura o şi mai activă r i ta“. Pj
ducţie
rii societăţii socialiste de de animale şi păsări în participare a cursanţilor la cehoslt
către P.C.R.“ şi unul în ca­ gospodăriile populaţiei şi activitatea din cursuri, la Sisîre afirmaţii pro şi centra, termenele le 21,35 Scrisul
re se studiază „Probleme altele. ridicarea calitativă a dez­ profun
vu&IiUi
fundamentale ale educa­ baterilor. ţării. A
ţiei revoluţionare, patrioti­ in preajma în cadrul ultimei şedinţe punere în funcţiune riscă sä fie... reprogramate 22,10 Tclcju
ce a maselor". De aseme­ de învăţămînt politico-
nea, în cele 4 localităţi ale convorbirilor ideologic şi cu prilejul con­ (Urmate din pag. 1) trei milioane lei, iar în fe­ de aparataj 4, constructorii
comunei (Totia, Petreni, vorbirilor recapitulative bruarie şi mai mult. ce lucrau acolo mai mult
Tîmpa şi Băcia) cu mem­ recapitulative ne-am propus ca la toate — La instalaţia de des- Apoi, graficele de execu­ discutau sau, mai exact,
brii O.D.U.S. şi alţi cetă­ cursurile să dezbatem sar­ prăfuire — filtrele şi două ţie sînt întocmite de către trei munceau, zece stăteau. BUCURE^
ţeni au fost organizate cinile ce decurg din cuvîn- exhaustoare. La Valea Şer- constructor — ne spunea Lucrările şi oamenii nu dioprogram
cursuri de învăţămînt po- Punerea în discuţie a u- tarea -tovarăşului Nicolae magului — perdelele cau- Ştefan Şerban — şi tot de erau supravegheaţi înde­ Radiojurnal
litico-ideologic. în total, în nor astfel de teme a susci­ Ceauşescu rostită la recen­ ciucate. Instalaţia de trata­ către el nu sînt respecta­ aproape de conducătorii de presei; 8,10
diilor; 9,00
formele organizate de în­ tat interesul oamenilor, de­ tul Congres al agriculturii re a oţelului sub vid nu te, fapt recunoscut chiar de formaţii, de maiştri. Şeful 9.05 Râspun
văţămînt studiază aproape monstrat prin larga parti­ pentru înfăptuirea noii re­ are clarificată documenta­ directorul unităţii, Viorel de echipă Costică Mihăilă. lor; 10.00 I
10.05 Inter f
500 de oameni ai muncw, cipare la dezbateri şi la voluţii agrare în ţara noas­ ţia. La instalaţia pentru Doda, cu ocazia analizelor de la şantierul electro, fo­ populară;
ceea ce reprezintă aproape formularea unor concluzii tră. Cunoaşterea şi înfăp­ zgură lichidă nu sînt utila­ si comandamentelor. losea mai mulţi muncitori viaţa; 10,50
25 la sută din populaţia pentru activitatea viitoare. tuirea acestor sarcini va je şi nici documentaţie teh- decît prevedeau normele, tradă ; 11,00
activă a comunei. Reuşita dezbaterilor se da­ constitui, dealtfel, obiecti­ nico-economică, iar la ex­ Dincolo de aceste afirma­ pe motivul că trebuia să le 11,05 Cint
11,20 Avan
Dezbaterile s-au desfăşu­ torează însă si conştiincio­ vul principal al întregii tinderea C.E.T. II nu ni s-a ţii şi neînţelegeri, situaţia dea ceva de lucru (!). TV.;11,35 1
rat (cîte 7 pînă la ora ac­ zităţii cu care propagan­ activităţi a comitetului co­ asigurat nici măcar front din şantiere confirmă felul Se impune ca aceste ne­ 12,00Buleti
tuală în fiecare curs) con­ diştii s-au pregătit şi se munal de partid, în care de lucru. Şirul exemplelor în care se munceşte. La înţelegeri dintre construc­ Revista mu
form graficelor, acordîn- pregătesc pentru lecţii, mo­ scop vom folosi întreaga ar putea continua. laminorul de semifabrica­ tori şi beneficiari să fie lui a; maior
la 3 ; 15,0i
du-se prioritate dezbaterii dalităţilor prin care ei se gamă de forme şi mijloa­ — Din cîte cunoaştem te II, la construcţia staţiei grabnic eradicate. 16,00 Rac
documentelor Congresului străduiesc să se facă în­ ce ale muncii politice de Coordonate
al Xll-lea al P.C.R., ale ţeleşi, să susţinu dialogul masă pe care le avem la există şi lucrări unde au Recit;aiul
Floyd; 16,5!
plenarelor C.C. al P.C.R. asupra temei respective. în îndemînă. Pe această ba­ fost condiţii. De pilda, la Consiliile nice agroindustriale lui; 17,00 1
U.C.C.
din octombrie şi decembrie munca lor, propagandiştii ză vom realiza cu siguran­ 17.05Plai c
1980, a sarcinilor şi orien­ (ingineri agronomi, cadre ţă o participare mai activă — Tocmai unde nu pu­ zică popul
zont ’81 ;
tărilor reieşite din cuvln- didactice, activişti de partid a populaţiei la eforturile tem lucra, din' cauza ano­ implicate activ în organizarea voluţ io na re
tările tovarăşului Nicolae şi de stat) folosesc cu suc­ generale de obţinere a u- timpului rece. Sint lucrări rii; 18,30
Ceauşescu la Timişoara şi ces planşe şi grafice care nor producţii agricole spo­ pretenţioase. 20,00Momc
Sem n ale c
Braşov, precum şi la Con­ îi ajută pe cursanţi la în­ rite şi de îmbunătăţire a — Şi atunci de ce sînt " a Cade;aţe sc
gresul agriculturii, punîn- ţelegerea temelor puse în condiţiilor dc viaţă ale nemulţumiţi tovarăşii de la într-o oră
du-se un accent deosebit discuţie. populaţiei. C.S.H. ? (Urmare din pag. 1) decît cele pe care le-am stop muzi<
TIMIŞOA
pe necesitatea folosirii in­ Pe baza unei succinte a- EMIL VĂRZARU — Nu ştiu. Pînă si forţa abordat. Ce probleme con­ maţiile zii*
tegrale a fondului lunciar, nalize, biroul comitetului secretar adjunct de muncă este comasată pe mai mult la mobilizarea sideraţi că n-au fost încă tatea în ii
creşterii producţiei agrico­ comunal de partid a stabi­ al Comitetului comunal şantierele din C.S.Ii. - cu oamenilor. soluţionate ? realizează
măsuri sta
le vegetale si animaliere. lit noi măsuri menite să de partid Băcia V. IlaUaludi : Pină în generală:
mult peste necesar. Şi to­ V. ilatfaludi : Suprafaţa — răspuns
tuşi nemulţumiri există. Ce prezent au fost amenajate ce urmează a fi cultivată cerc pe t
anume le generează ? 3 000 mp răsadniţe, a fost cu cartofi este mult mai Jocuri po;
semănată o suprafaţă de mare decît cea prevăzută de pe Vale
„GOANA DUPĂ 400 mp eu varză timpurie. iniţial. Nu toate unităţile Forum cel
mar şi o
Consiliul unic agroindus­ dispun de săminţa de car­
1 UCRĂRI BĂNOASE“ trial militează pentru a tofi necesară şi nici nu Burca —
tarea proc
determina conducerile de ştim de unde si cum se montare:
O altă afirmaţie, care a- unităţi economice, cetăţenii poate procura. ascultători
parţine tovarăşului Ştefan să cultive cit mai mari su­ S. Ivancu : întreprinde .celebre; 2
*e eu arte
Şerban, director tehnic dez­ prafeţe cu legume si car­ rea judeţeană pentru in­ trală peni
voltare mecano-energetic, tofi, stabilind sarcini pre­ dustrializarea laptelui n-a trul ..Vale
in cadrul C.S.H. şi care ex­ cise în fiecare caz in parte. introdus în bancă contrac­ iroşani. i
larmonicii
plică tendinţa I.C.S.H. de a A. Doboş : Se al ia în pli­ tele încheiate cu coopera­ magiu lui
executa preierenţial unele nă desfăşurare acţiunile în tivele agricole, astfel cu Dorn Po{
lucrări. pomicultură. Prima stropi­ multe unităţi nu aispun de audiţie: C
dean; Av;
Planul la investiţii (con- re s-a încheiat şi a înce­ fondurile băneşti necesare cert.
strucţii-montaj) al C.S.H., put stropirea a doua. Se diferitelor cheltuieli legate
lucrează, de asemenea, la de campania agricolă, cum
în prima lună a anului, în­
Solarii pentru producerea răsadurilor la C.A.P. Hărău. tăieri. Ţin să evidenţiez ar fi procurarea de se­ !C¡**
scrie un minus de aproape
activitatea bună desfăşura­ minţe.
tă la ferma pomicolă a A. Doboş : Trebuie să DEVA :
Staţiunii de cercetări din urgentăm amenajarea so­ Moppets 1
Tehnologia culturii cartofului Geoagiu, la asociaţia eco­ larului la C.A.P. Aurel tria) ; I
HUN EDO/
recent
nomică
înfiinţată.
La ferma de pomi de la Vlaicu. Dealtfel, la unita­ tâ (Flăcăi
na (Sideri
tea amintită trebuie să de­
în vederea evitării gre­ turale, cele fosfatice şi po- realizat o' temperatură de rea erbicidelor se face cînd Romoşel, insă, lucrările se terminăm schimbarea sti­ argint (Ai
şelilor comise anul trecut tasice se administrează 6—7 grade, şi pămîntul s-a buruienile sint răsărite, iar desfăşoară lent. Vom ac­ lului de muncă al condu­ indienii
PETROŞA
şi pentru obţinerea unor toamna, fiind încorporate zvîntat pe o adîncime de cînd aceasta are loc înain­ ţiona în aşa fel incit pînă cerii cooperativei, care nu lui Jupi
producţii de cartofi mult în sol odată cu arătura a- 8—12 cm. Lucrarea se face te de erbicidare, se execu­ la 1 aprilie să încheiem se ocupă cu suficientă răs­ 1 lolly wooc
superioare celor planificate dîncă, iar cele azotoase se cu maşina de plantat la tă o lucrare de rebilonare. toate lucrările în pomicul­ pundere de legumicultura. treilea sa
iembrie) ;
în toate unităţile, trebuie dau primăvara la pregăti­ distanţa de 70 cm între Tratamentele fitosanitare tură. (Republic:
acordată cea mai mare a- rea patului germinativ sau rînduri şi se va asigura o de combatere a bolilor şi S. Ivancu : Şi în unităţi­ B. Şendroni : împrăştie- ţile din
tenţie aplicării cu stricteţe la plantare. Dozele sînt densitate de 50—60 mii cui- dăunătorilor se»fac la aver­ le ce aparţin de consiliul rea îngrăşămintelor natu­ iarba cr<
(Muncitor
a tehnologiei elaborate şi cele prescrise şi ele se cu­ buri/ha la cartofii timpu­ tizări iar numărul lor sînt unic Toteşti au început lu­ rale merge încă prea încet, întîlnire
care prevede următoarele nosc de toţi specialiştii. rii; de 45—50 mii cuiburi/ în funcţie de condiţiile cli­ crările în livezi. Consiliile în această direcţie condu­ seriile 1-1
reguli de bază : matice ale anului. Aceste populare ar trebui să dea cerile de unităţi, consiliile nunată (
NEA :
Cu privire Ia amplasarea tratamente se fac cu Ditha- un sprijin mai mare asigu­ populare vor trebui să ne ANINOAS
culturii. Cartoful este o cul­ Sfaturi pentru agricultori ne 11-45, Vandozeb şi Mon- rării forţei de muncă de sprijine mai energic. midabil 1
tură pretenţioasă care pre­ cozeb în doze de 2 kg/ha, care este nevoie în pomi­ I. Bordeanu : Nu avem RICANI :
te bunici
tinde soluri fertile, profun­ sau cu oxiclorură de cupru cultură. probleme rămase nesolu­ BRAD : 1
de, permeabile, cu textura Pregătirea patului ger­ ha la cartoful de^toamnă 4—5 kg/ha. Combaterea ţionate. Ne preocupă asi­ (Steaua
nisipo-lutoasă, luto-nisipoa- minativ şi plantarea carto­ neirigat, iar la cartofii de gîndacului din Colorado se CE PROBLEME AU gurarea tuturor condiţiilor Reţeaua
să sau lutoasă. Solurile gre­ fului. Solul este pregătit sămînţă 55—65 mii cui- face cu Padan 50 în doză RĂMAS NEREZOLVATE? pentru a încadra campania tele de
GEOAGIl
le, argiloase sînt contrain­ folosindu-se cultivatorul buri/ha. Pentru a se rea­ de 1—1,2 kg/ha, Dipterex din această primăvară in tine (Cas,
dicate. Cele mai bune plan­ sau combinatorul. urmat liza o lucrare de calitate, 80 în doză de 1,2 kg/ha, Red.: Pregătirea campa­ timpul optim şi a efectua ŢEG : El
te premergătoare sînt legu­ de grapa oscilantă pentru pămîntul trebuie să fie Sevi — 1,5 kg/ha, Birla- niei de primăvară cuprin­ lucrări de cea mai bună Iar) ; BF
LAN : E
minoasele anuale sau pere­ ca pămîntul să fie afinat, bine zvîntat şi nivelat, iar ne 24 — 1 1/ha, La trata­ de mult mai multe aspecte calitate. de culi
ne. cerealele păioase sau bine mărunţit şi nivelat, viteza de înaintare a trac­ mente se va utiliza tracto­ Iunie);
porumbul. Nu se va culti­ combătîndu-se astfel şi bu­ torului trebuie cuprinsă în­ rul L-445 şi despicătorul nii mei
ILIA: Dr
va după el însuşi sau după ruienile răsărite sau în curs tre 3—5 km/h. de lan pentru a se evita Avantaje pentru contractanţii de Şapte mina); (
alte solanocee, pentru a e- de răsărire. întreţinerea a- Combaterea buruienilor, călcarea vreji lor. strălucite
vita atacuri intense de boli răturii pînă la plantare se bolilor şi dăunătorilor. întreţinerea culturii. A- în conformitate cu prevederile Decretului Consi­
şi dăunători. face cu grapa cu discuri, Pentru combaterea pe cale ceasta se realizează prin e- liului de Stat nr. 393/1980, pentru laptele de vacă li­
Lucrarea şi fertilizarea dar cu multă atenţie. chimică a buruienilor se xecutarea de lucrări cu vrat cu un procent de grăsime de 3,5 la sută, în pe­
rioada 1 mai — 31 octombrie, preţul este de 185 lei/hl
solului. Arătura adincă de Plantarea cartofului va vor utiliza erbicide în doze grapa cu plasă la 10—14 şi de 220 lei/hl penti-u laptele predat în perioada 1 no­
toamnă este lucrarea de începe imediat ce în sol s-a după cum urmează : zile după semănat şi rebi- iembrie — 30 aprilie. Pentru laptele de bivoliţă cu Timpul
bază. Odată cu arătura se lonări ce se repetă la 8—10 un procent de grăsime de 7 la sută, livrat în aceleaşi martie 1
încorporează în sol resturi­ Erbicidul folosit Conţinutul solului în humus zile pentru distrugerea perioade, preţul este de 300 şi respectiv 375 lei/hl. de răcir
bălor. F
le vegetale şi ingrăşămin- 1-2% 2-3 % 3-4 % crustei şi a buruienilor ră­ Contractanţii beneficiază şi dg anumite prime. Ast­ Ies sub
tele organice. Fertilizarea sărite. Combaterea buruie­ se vor
se face diferenţiat, pe fie­ Gesagard 50 2,5—3 kg,dia 3—3,5 kg/ha 3,5—4 kg/ha nilor rezistente la erbicide fel, pentru o cantîtaie <3e pînă la MO 1 lapte de îa timp şi
sufla sl
care solă, pe baza cartării Cosatrin 2,5—3 kg/ha 3—3,5 kg/ha 3,5—4 kg/ha fiecare vacă sau bivoliţă se acordă, pe lingă preţu­ sectorul
agrochimice. Gunoiul de Aresln 2,5—3 kg/ha 3—3,5 kg/ha 3,5—4 kg/ha se face prin praşile meca­ rile de contractare, şi o primă de 0.30 lei/litru. Pen­ rile vor
grajd trebuie aplicat în Sencor 0,8—1 kg/li a 1—1,5 kg/ha 1,5—2 kg/ha nice, manuale şi pliviri ori tru livrarea unei cantităţi mai mari de 500 1 lapte minus
noaptea
mod bligatoriu la această de cîte ori este nevoie. de lâ fiecare vacă sau bivoliţă, se acordă, în afară de ziua. O
cultură în doze de 30—40 Aceste erbicide se dau sărirea culturii. Combaterea prima de 0,30 lei/1, pentru întreaga cantitate de lapte rolog dc
tonc/ha. îngrăşămintele na- •cu 3—5 zile înainte de ră­ este eficientă dacă aplica- Ing. CORNEL COVACI livrată în cursul anului, 0,50 lei/litru.