Page 21 - Drumul_socialismului_1981_03

r
PROLETARI DIN TOATE TÁRILÉrOÑ'lTf-VÁ! Zt
MUNCA-IZVOR AL DEZVOLTĂRII Şl AL BUNĂSTĂRII

ii
55
Colectivul secţiei prelu­ ale conducerii secţiei. Avram, Sinka Arpad, Ma­
crări la cald din cadrul Nu-i mai puţin adevărat rfa Duţă. Deşi sinlem din
I.U.M. Petroşani se com­ că şi cîştigă bine, duc o diferite regiuni ale ţării şi
pune din 380 de oameni viaţă Îndestulată în fami­ de vîrste diferite, la noi
ai muncii care-şi desfă­ liile lor. unirea face puterea. Se lu­
şoară activilalca in şase — Eu aş spune că mun­ crează în acord global, de­
ateliere. Este una dintre ca de aici, de la „prelu­ păşim lună de lună planul,
secţiile cu cele mai bune crări Ia cald“, deslăşurată cîştigăm bine ; 400—600—
COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. rczuilalc in anul 1980 şi zi şi noapte, Iu propriu şi 800 Ici peste retribuţia no­
prima in hărnicie in luna la figurat, ia înaltă tem­ minală". „E grea, e fru­
co m 1 L I U tU 1 ZpQV u LA R J U DETE1IM ianuarie a.c. Din bilanţul peratură — intervine to­ moasă meseria de turnă-
pe anul trecui, se dclaşca- varăşul Dan Gavrile, se­ lor-iorrnalor, tovarăşe Ma­
7.ă depăşirile de plan de cretarul organizaţiei de ba­ rin Ştefan „Esle şi grea
17 la sută Ia piese de ză — a imprimai oameni­ şi frumoasă şi o lac. cu
Anul XXXIII, nr. 7 256 SÎMBĂTÂ, 7 MARTIE 1981 4 pagini — 30 bani schimb pentru utilai mi­ lor calităţi de dîrzenie în plăcere de aproape 30 de
nier, 6 la sulă la piese muncă, de Înţelegere şi ani, aici la I.U.M. Petro­
turnate şi lorjate, 1,6 la întrajutorare, de ordine şi şani. Ca urmare, iamiiia
sută Ia oţel brut, 13,3 la disciplină. Numui aşa se mea — soţia, cei doi co­
sută la producţia marlă, explică şi realizările bune pii — esle fericită, nu
costurilor
reducerea ptaniiicale de în producţie, viaţa ordo­ duce lipsă de nimic. Avem
nată în familie.
şi o grădină pe Ungă ca­
cu
producţie
Văii Jiului ţirea calităţii produselor. locutorii reţinem că una sa noastră din Petroşani şi
Din discuţiile cu inter­
1,8 milioane ici, îmbunătă­
ne autogospodărim destul
Subinginerul Vuşile Ma­ dintre lormuţiile cele mai de bine din punct de ve­
ghiar, şelui secţiei, a ţi­ hune, care-şi depăşeşte dere agroalimenlar“.
Anul 1981 pune sarcini descărcarea vagoanelor cu dă confirmă pe deplin mă­ constant sarcinile de plan, In anii noşlri denşi in
deosebite pentru întregul cărbune brut ne uşurează surile pe care le-am luat, nui să precizeze că loale obţinînd inimoase cîştiguri împliniri, „cine munceşte
minerit al Văii Jiului, cu foarte mult preluarea în­ ceea ce ne determină să atelierele — lurnătoria de suplimentare, este cea de nu duce lipsă de nimic“,
atit mai mult cu cît din tregii cantităţi de cărbune perseverăm. Dar nu trebuie oţel, turnătoria ele iontă şi lor mul or ¡-turnători condusă aşa cum s-au exprimat in­
cărbunele de Valea Jiului de la unităţile miniere, re- să uităm că principala neferoase, lor ¡a, curăţire de Gheorghe Scurlu. „Cîţi terlocutorii noşlri de Ia
se pregăteşte cocsul nece­ ducînd totodată timpul de noastră greutate este tot piese, tratament termic şi oameni sînteţi în formaţie, I.U.M. Petroşani, şi cum o
sar combinatelor siderurgi­ descărcare şi numărul de cenuşa mare a cărbunelui modciărie în lemn au co­ tovarăşe Scurlu „70 de demonslrcază î n t r e a g a
ce din ţară. Principala sar­ oameni folosiţi la aseme­ brut primit de la între­ lective suduie, cu oameni orluci, toţi unul şi unul“. noastră viaţă în anii edili-
cină de pregătire a cărbu­ nea operaţiuni. Astfel, pu­ prinderile miniere, mai ales harnici, care-şi iac datoria „Dintre iruntaşi între irun- carii mult ¡laterale a Româ­
nelui pentru cocs revine tem utiliza un număr mai de la Bărbăteni şi cariera in mod conştiincios, răs­ laşi?“. „Marin Şleian, fe­ niei.
preparatorilor din cele mare de oameni la alege­ Cîmpu lui Neag“. pund Ia ţoale chemările tru Aelenei, Petru Diaco­
două secţii de preparare rea manuală a sterilului, Din opiniile exprimate organizaţiei de partid şi nii, Gheorghe Slanei, ioan DUMITRU GHEONEA
ale I.P.C.V.J. — Lupeni şi care dacă ajunge în insta­ rezultă sarcini atît pentru
Coroeşti. Iar cum in anul laţie creează mari greutăţi preparatori, cît şi pentru
• in care ne aflăm accentul în menţinerea unei selec­ mineri. Important este ca
deosebit se pune pe pre­ tivităţi înalte. Cît priveşte acestea să fie coroborate ÎN SPÎR1TUL INDlCAimOR Şl ORIENTĂRILOR
lucrarea cărbunelui pentru fluxul tehnologic ca atare, astfel îneît planul la pro­
cocs, am încercat să aflăm acesta va fi în continuare ducţia de cărbune pentru DATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU LA CONGRESUL
cîteva măsuri prioritare în­ perfecţionat, în aşa fel in­ cocs să fie îndeplinit atît
treprinse la cele două sec­ cit indicele de recuperare cantitativ cit şi calitativ. Al. Si-IEA AL AGRiCULTURSl
ţii privind sporirea pro­ a cărbunelui să fie mereu
ducţiei de cărbune din a- în creştere. Dar, pentru o C. IOVĂNESCU
cest sortiment. valorificare superioară a
Ing. Francisc Appel, şe­ întregii cantităţi de cărbu­
ful secţiei Coroeşti: „Noi, ne, aş vrea să reamintesc La l.L. Deva-Chişcăda-
preparatorii sîntem chemaţi că preparatorii singuri nu ga a avut loc, în organi­
ca, din cărbunele primit pot realiza indicatorii pla­ zarea Comitetului munici­
de la unităţile miniere, să nificaţi atîta timp cît uni­ pal de educaţie politica In conformitate cu Decre­ blema in adunările cetăţe­ popular — in calitate de
extragem întreaga masă tăţile miniere continuă să şi cultură socialistă, o au­ tul Consiliului de Stat nr. neşti ce au avut loc pe sa­ titular de plan —, cit şi
combustibilă. Din cărbune­ trimită în cărbunele brut dienţă colectivă în cadrul 391, din 26 decembrie 1980. te, au fost organizate co­ cooperaţia de consum tre­
le brut preparăm mai mul­ mari cantităţi de steril". căreia oameni ai muncii cetăţenii de la sate au po­ lective care au făcut vizi­ buie să acţioneze mai ferm,
te sorturi pentru benefi­ Ing. Tudor Geamănu, şe­ de ia întreprinderea de- sibilitatea de a cultiva, in te acasă la cetăţeni. Su­ ţinînd seama de faptul că
ciari, însă în principal ne ful secţiei Lupeni : „Pre­ veanq s-au întilnit cu re­ condiţii avantajoase, sfeclă prafaţa şi producţia pla­ se apropie tot mai mult
axăm pe prelucrarea căr­ ocuparea de bază la secţia prezentanţi ai Comitetului de zahăr in grădinile pro­ nificată au fost repartiza­ vremea cînd va începe se­
bunelui pentru cocs. A- noastră este creşterea re­ municipal de partid, con­ prii sau pe loturile perso­ te pe familii şi ta ora ac­ mănatul ia această cultură.
ccasta este preocuparea cuperării în cărbunele spe­ siliului popular municipal, nale primite de la C.A.P. tuală se află în plină des­ Nici la Dobra acţiunea
noastră de bază. Pentru a cial pentru cocs. La aceas­ consiliului municipal al — Pe anul în curs — ne făşurare încheierea contrac­ n-a început sub auspicii
reuşi să ne achităm de a- ta a contribuit foarte mult sindicatelor, cu factori de spune Constantin Muraru, telor intre cetăţeni şi coo­ mai bune. Din cantitatea
ceastă sarcină am stabilit măsura de a repune în conducere de la instituţii secretarul Biroului execu­ peraţia de consum. de 400 tone sfeclă ce tre­
cîteva măsuri menite să funcţiune instalaţia de tiv al Consiliului popular Ioan Petru Moţ, preşedin­ buie să se cultive in grădi­
ducă la creşterea produc­ claubaj, în vederea alege­ clin Brănişca — comuna tele cooperativei de con­ nile cetăţenilor si pe lotu­
ţiei de cărbune pentru cocs. rii sterilului înainte de in­ noastră are în plan să cul­ sum, ne-a declarat : ..Am rile personale, s-au încheiat
în primul rînd aş aminti trarea în instalaţie. în in­ Audienţă tive 10 ha cu sfeclă de za­ încheiat pînă acum cîteva ■contracte, pînă în ziua de
sporirea capacităţii de pre­ stalaţia principală de pre­ hăr pentru a obţine o pro­ contracte pentru sfeclă şi 5 martie, doar pentru 11
lucrare a producţiei. In a- parare am executat în ulti­ ducţie de 270 de tone. continuăm acţiunea“. tone, ceea ce este foarte
cest sens, in perioada care mul timp numeroase lu­ colectivă — Ce s-a făcut pînă a- Interlocutorii noştri au puţin.
urmează vor fi terminate crări de reparaţii şi între­ cum pentru îndeplinirea a- fost însă de acord că la TRAIAM BONDOR
ucrările de investiţii, du­ ţinere, astfel îneît să spo­ cestei sarcini? Brănişca, acţiunea a dema­
pă care vom putea mai bine rim siguranţa în funcţio­ — A fost discutată pro­ rat lent şi că atît consiliul (Continuare in pag. a 3-a)
să ne ocupăm de perfec­ nare, principala cale de şi unităţi economice din
ţionarea procesului tehno­ creştere a selectivităţii. Re­ municipiu.
logic. Noul culbutor pentru zultatele din ultima perioa- Intre lucrătorii între­
prinderii, majoritatea lo­
cuitori ai municipiului De­
va, şi invitaţii lor a avut
loc un dialog viu, deschis
e şi democratic,' fiind abor­
date o serie de probleme
concrete din domeniile
Adunare festivă gospodăririi comunale, le­
gislaţiei muncii, aprovizio­
Omagierea zilei de 8 tacol încărcat de lumină nării populaţiei, transpor­
Martie a prilejuit ieri, la şi culoare, realizat de tului in comun ş.a., dialog
Casa de cultură din De­ şoimi, pionieri şi utecişti în cadrul căruia au fost
va, o adunare festivă or­ de la unităţile preşcolare elucidate numeroase as­
ganizată de comitetele ju­ nr. 6 si 7. şcolile genera­ pecte privind activitatea
deţean şi municipal ale le nr. 2. 3." 4, 5. 8 Deva desfăşurată. în sectoarele
femeilor. La adunare au şi din Şoiniuş, liceele in­ amintite. Totodată, luînd
participat membri ai bi­ dustriale nr. 1,3. 4, 5, peda­ cunoştinţă de principalele
rourilor comitetelor jude­ gogic si „Decebal“. ..E ziua sarcini ce stau în faţa lo­
ţean şi municipal de ta. mămico. în dar ţi-am cuitorilor municipiului în
partid, sute de femei adus inima" — cântecul actualul cincinal, în acti­
din toate unităţile si coral al şoimilor a des­ vitatea de gospodărire şi
instituţiile municipiului. înfrumuseţare, oamenii
chis înălţător spectacolul, muncii de la l.L. Deva
Despre semnificaţiile Zi­ care s-a desfăşurat în a- s-au angajat să-şi aducă
lei internaţionale a fe­ plauzele mulţimii pînă în o contribuţie mai sub­
meii şi contextul în care final, cînd urarea „La stanţială, prin diverse ac­
este sărbătorită ea în ţara mulţi ani. eu sănătate“ a ţiuni de muncă patriotică,
întreprinderea „Vidra“
noastră, a vorbit tovarăşa reunit vocile tuturor par­ la realizarea lor integrală. condusă de Elena Mih&iJă. Orăştie, secţia velur. In foto, harnica echipă de Ia faza rihtuit,
Foto: VIRGIL ONOIU
Marin Mitrofan. secretar ticipanţilor. Un spectacol
al Comitetului judeţean — realizat după scenariul
de partid.
Măriei Lăsconi. în regia minte r 5 G'00 kg porumb, purtat şi în legătură cu mo­ ÎN PLINA ACTIVITATE. Bri- *
într-o atmosferă entu­ lui Titus Burducea — ca­ 5 320 kg griu de primăvară dul de folosire a timpului de gada 1 de cimp a C.A.P. din
ziastă, participantele au şi 9 700 kg orzoaica. Aceste muncă, exploatarea la capa­ Sarmizegetusa transportă, cu s
adresat C.C. al P.C.R., re a răspuns emoţionant seminţe, necesare gospodă­ citate a utilajelor, respecta­ 12 remorci, îngrăşămintele or- b
t o v a r ă ş u l u i Nicolae genericului ..Zîmbet şi la­ riilor populaţiei, au fost ri­ rea disciplinei tehnologice. ganice pe cimp şi se ocupă a
dicate pînă acum de către
de fertilizarea fazială a pă-
Acţiunea, organizată de casa
Ceauşescu, o telegramă crimă şi soare". g NOI UNITĂŢI COMER­ consiliile populare comunale de cultură a oraşului, a fost ioaselor. S-a împrăştiat pînă * s
prin care îşi, exprimă re­ CIALE. La parterul blocului Vaţa de Jos, Bucureşci, Blă- condusă de maiştrii Nicolae acum o cantitate de 800 tone 1
cunoştinţa pentru grija o „Mărţi.şoare lirice de­ 13 D, din centrul oraşului Ha­ jeni, Baia de Criş şi Consi­ Niţu şi Ioan Pascu. ţa ÎN îngrăşăminte, evidenţiindu-sc **
dicate mamei“ s-a intitu­ ţeg, se deschide, miine dimi­ liul popular al municipiului CONSTRUCŢIE, NOI OBIEC­
deosebită de care se bucu­ lat montajul literar-muzi- neaţă, in cinstea Zilei femeii, Hunedoara., n „DIRIGENTIA TIVE TURISTICE. Un nou mecanizatorul Ion Stăncioni
ră, pentru condiţiile de cal organizat la I.P.I.L.F. cafe-barul „Flora“. Tot aici MUNCITOREASCA“, organi­ popas turistic se amenajează şi Ioan Dănesc, şeful secţiei *
muncă şi viaţă ce le-au Haţeg, manifestare la ca­ se pregăteşte deschiderea, la zată la I.M. Orăştie, a dez­ în parcul din localitatea Pui. de chimizare.
bătut modul în care oamenii
fost create. re au colaborat artiştii a- sfirşitul săplămînii viitoare, muncii de Ta secţia S.R. se Executate de lucrătorii sec­
ţiilor prestatoare de servicii
a
ÎN
a
plăcintării,
unei
Sub genericul „Zîmbet matori din întreprindere. SPRIJINUL GOSPODĂRII­ încadrează in consumurile ale cooperativei de consum,
şi lacrimă şi soare“ s-a LOR POPULAŢIEI. Prin con­ specifice de materii prime, restaurantul şi hotelul vor
desfăşurat apoi un spec­ (Continuare în pag. a 3-a) siliile populare s-au distribuit materiale şi energie electrică. îmbogăţi cu noi obiective zes­
următoarele cantităti de se- Dezbateri fructuoase s-au trea turistică a judeţului. 53