Page 22 - Drumul_socialismului_1981_03

Pag. 2 DRUMI.JI SOCI A LISMULUI NR.

Ufin %T 4
m *, % f- & m Etc

9,00Teleşcoa
9,30Film ar‘.
Ne Irămînta ele multă arde 2“.
vreme o întrebare: „Ce Franţa-A
devin în timp eroii re­ 11,40 Limba r
Cu deprinderea-i recu­ matul sănătos de muncă laţiile de automatizare a- portajelor noastre Por­ 12,00 Concert
13,00 Mozaic
noscută, electricianul loan poate asigura împlinirea fcrente instalaţiilor ener- nind de Ia aceasta, am tic-sport
Domşa verifica instalaţia profesională'. Şi la loan geiieo de interconexiune cu încercat să dăm de urma e> Sport
de automatizare de la e- Goia faptele vorbesc. A- sistemul energetic naţional celor despre care am mai ilircctc
purarea chimică. După cum cum, el este cel care aju­ — care revin atelierului scris cu ani in urmă. Ia- Timlşoar
meciul' '
ne spune, aceasta a i'ost tă pe tinerii din atelierul nostru — sînt lucrări ce tă-nc, aşadar, la între­ In anticamera circum­ torisit despre greutăţile în­ versitat;
pusă în funcţiune de către A.T.M. al aceleiaşi secţii, presupun stăpînirea depli­ prinderea „Murmura* din scripţiei sanitare rurale din ceputului, despre urgenţele St canat
colectivul atelierului A.M.C. de automatizare, explicîn- nă a profesiunii“. Simeria, lufă în lată cu Sarmizegetusa a ş t e p t a u care necesită deplasări la tul naţ
partida '
al secţiei de automatizare. du-le cum se face protec­ Am surprins aici doar Miluţă Antochi, tăietor cîţiva bolnavi. La intervale domiciliu, ne-a mărturisit tiinirii r„
„Dar cu aportul direct şi ţia agregatelor energetice, crimpcie din activitatea la seepa dc prelucrare mai lungi sau mai scurte, intenţia de-a munci şi de- n ia —
„Cupa 15
consistent al muncitorului întreţinerea şi repararea cîtorva comunişti ai unei placaje, eroul unui re­ uşa salonului de consultaţii acum cit il vor ţine pute­ repriza
specialist loan Domşa“ — releelor. Toate acestea îi secţii a termocentralei Min­ portaj publicat acum câţi­ se deschidea şi un bărbat rile. eiului d<
adaugă maistrul de atelier sînt la îndemînă. A absol­ tia. Dar nu ai unei secţii va ani la rubrica noastră înalt, de vîrstă medie, al „Ce părere .aveţi despre cuiul Si
— T.S.l
loan Ursan. Cuvintele vit recent Institutul de sub- oarecare. Este secţia care de-atunci „Conştiinţe şi cărui chip emana bunătate medicii care fac naveta ?". (10,10)
maistrului ne-au dezvăluit ingineri din Hunedoara. prin munca unită, conştiin­ brăfări de aur"... şi nobleţe, invita înăuntru „O medicină adevărată nu 19,35 Hapn'mii
nu numai modestia celui „Să nu fi niciodată mul­ cioasă a componenţilor ei cite un pacient. Era medi­ se poate face între două 18,501001 de
19.00 Telejiiri
de la care voiam să aflăm ţumit cu ceea ce ştii — îşi aduce contribuţia la a- EROI DESPRE CARE i cul primar de medicină ge­ maşini" — ne spune scurt şi 19,20 Telcenc
cil mai multe lucruri, ci si cred că acesta este un se­ firmarea întregului colec­ nerală Artur Gavriş. hotărît. 20.00 Specule
cat Zile
faptul că pregătirea profe­ cret al perfecţionării pro­ tiv. El este prompt în în­ AM MAI SCRIS CU Cind am intrat aici, bă­ Printr-o muncă cinstită şi a femei
sională a comunistului loan fesionale“. Şi, ce altceva lăturarea deranjamentelor ANI ÎN URMA ... nuiam că discuţia pe care neobosită, medicul Artur 20,50 Film a
Domşa este cea mai înaltă poate releva mai pregnant şi avariilor survenite la in­ intenţionam s-o purtăm nu Gavriş din Sarmizegetusa teamă“.
Producţ
specializare a unui munci­ gradul de integrare a con­ stalaţiile de exploatare, L-am găsit aceiaşi: va avea şansa să fie în­ şi-a ciştigat un binemeritai lor ital
lor încadrat aici, că studiul ştiinţei acestui comunist în este părtaş la producerea grăbit, preocupat de cheiată. Pentru că nu-i pu­ prestigiu în faţa oamenilor, 22,50 Tclejur.
continuu este preocuparea viaţa colectivă ! peste plan a 435 milioane munca sa. Cu greu l-am ţin să • răspunzi chemărilor al autorităţilor comunei.
sa de căpetenie. „N-am să Seara, cînd soseşte acasă, kWh energie electrică şi la iacul să ne vorbească de­ populaţiei din cinci sate. „Medicul nostru — ne spu­
ţin ascunse, ca pe nişte Radu Furdui e întîmpinat realizarea unei economii spre sine. Deaitiei,‘ştiam „Am devenit medic, ca să nea Valeria Secan, prima­
comori, cunoştinţele pe ca­ cu multă bucurie de tî- de 3 573 tone combustibil totul despre ci dc la alţi rămin medic aici, unde am rul comunei — nu v-a spus,
re le-am acumulat în cei năra-i soţie şi de copilul ce convenţional, la punerea în oameni din întreprinde­ fost repartizat. M-am legat probabil din modestie, că a BUCUREŞ'
12 ani de muncă. Am să n-are încă doi ani. De ce funcţiune a grupului 6 — re cu care stătusem dc de această comună, ca de fost decorat pentru rezulta­ dioprogramt
Radiojurnal
împărtăşesc, ca şi pină a- numai seara ? Pentru că e- realizări datorită cărora vorbă. comuna mea natală. Aici tele bune obţinute pe linie presei; 8,10
cum, tainele meseriei cole­ lectricianul Furdui este şi secţia a obţinut titlul de — Spuneti-nc ce a in­ am casă şi gospodărie, aici profesională cu ordinul diilor ; 9,0
gilor mai tineri. în felul a- elev seralist la Liceul in­ secţie fruntaşă in întrece­ tervenit nou în viata şi am familia, in cei 27 de „Meritul sanitar", că şi-a ştiri ; 9.05
cesta ne vom înţelege bine, dustrial nr. 2, de profil e- rea socialistă, titlu pe care munca dumneavoastră în ani de muncă am reuşit să adus contribuţia la apariţia dio ; 10,00 1
10,05 Revisti
vom fi uniţi şi vom trece nergetic, este şi secretarul secţia este hotărîtă să-l perioada trecută de la cunosc bine toată popu­ monografiei satelor Clopoti- .0,10 Cinteci
cu uşurinţă peste greutăţi“. organizaţiei U.T.C. Aceste menţină. Numeroasele do­ prima noastră întîlnire ? laţia. Şi - după cum con­ lare; 11,00 I
„Sînt de aceeaşi părere — preocupări îi prelungesc o- vezi ale unei înalte con­ — Lucrez şi acum in­ tinuă să ne spună interlo­ va şi Nucşoara, că, fiind U,0S Atlas I
van preia ier.
intervine electricianul loan rele de muncă mult peste ştiinţe muncitoreşti sînt te­ tr-un schimb bun, pus Ia cutorul nostru — acest lucru colaborator extern al Aca­ 12.00 Buleti
Coia. Un colectiv poate de­ program. „Dar, a pune în punct, fruntaş. Pa luna este de o importanţă esen­ demiei R.S.R., a participat Radiopublic
meiuri că acest lucru stă ţială pentru ce! care vrea la o vastă acţiune între­ comoara fo
veni bun, sudat, competent practică ceea ce învăţ teo­ ianuarie nc-am realizai 12,15 Muzici
în puterea oamenilor. şi depăşit sarcinile de să facă o medicină adevă­ prinsa în cîteva localităţi 13.00 De la
si conştiincios, numai prin- retic, îmi dă o mulţumire pian, ceea ce nu e puţin rată în mediul rural". ale judeţului privind stabi­ de clntec
tr-o bună colaborare. Cli­ adîneă. Lucrările la insta- VALI BIHOREANU finind cont că lucrăm şi Ne-a mai vorbit despre lirea originii poporului ro­ Fotbal m
17,35 8 Ma
pentru export. satisfacţiile ce i le aduce mân. in plus, ca deputat, serii; 20,00
— Ne spuneaţi că această profesie, care-i ce­ timp de 15 ani, a efectuat cintecc; 20,
o muncă obştească încunu­
SEN' ¡TUL AUTODEPÀSIRII i munca este lotul pentru re să fie şi internist, şi ne­ nată de succese". nia; 20,10 Radio.'
22.00
! dumneavoastră...
de dans;
j — Da, şi nu intmai urolog, şi dermatolog, şi E. SiNA ştiri; 0.0.
medic de laborator, ne-a is-
Sectorul 11 al minei Pa- lificativul ireproşabil. A- ce depăşire de normă la j pentru mine. Toţi ne ( muzical ni
roseni dispune în prezent precierea nu ne aparţine, înaintări se măsoară in su­ i străduim să muncim mai
de un colectiv foarte bine am aflat-o de la specialiştii te de tone mai tirziu. Dacă bine, asllel să trăim mai
închegat, ’harnic, care-şi minei. Mihai Agoşton, dacă in prezent sectorul 11 are bine. ! « ■ «
realizează ritmic sarcinile nu cumva este cei mai tî- o producţie suplimentară — în rest 7
de plan. Argumente pentru nur şef de brigadă de la care depăşeşte 2 000 tone — între timp, m-am ts DEVA :
aceasta nu sînt doar de­ mina Paroşeni, oricum face de cărbune, este şi meri­ mulat intr-un apartament Sînt uncie gesturi sau Muppets li
păşirile substanţiale la parte din grupul celor mai tul brigăzii conduse de Mi­ nou, fetita cea mare a atitudini ale semenilor tria); L
producţia de cărbune, ci tineri. Aceasta însă nu-1 hai Agoşton. Despre ortacii intrat la liceul de chi­ — ..Hai lie şi iar lie noştri care ne deranjea­ HUNEDOA
lă (FI a căi­
mai ales felul cum acest împiedică sa fie respectat săi are numai cuvinte de mic, ceilalţi trei sini Ia ză. Şi, pe drept cuvînl na (Sidcri
colectiv ştie să se mobi­ de ortacii săi şi să obţină laudă, însă cel mai mult ii şcoala generală, soţia — Las’ să beţi că eu... ne deranjează pentru că argint (Ar
lizeze în orice împrejura­ împreună cu ei numai re­ apreciază pe colaboratorii munceşte şi ea. Desigur, sfidează cele mai simple indienii
petroşa:
re pentru a se menţine în zultate care să le facă cin­ direcţi, şefii de schimb mai avem multe dc fă­ fîştig ! !“. reguli de convieţuire so­ lui Jupi'
fruntea întrecerii dintre ste. L-am vizitat la locul Gheorghe Popescu, Traian cui, dar prin muncă — cială, civilizată, liind Hollywood
sectoarele minei. Recent, sau de muncă, am discutat Iluţ. Mircea Grecea şi loan cinstită şi demnă — vom Desen de I. LICIU contrare normelor noas­ treilea sa
iembrie);
intr-o discuţie la sector, cu el ori de cite ori am a- Domintean, la fel de ambi­ reuşi să realizăm tot ce tre de etică. Dar, oare, (Republica
ing. ion Dăbuleanu, şeful vut prilejul, ne-am intere­ ţioşi ea şi el. Cînd montea­ ne dorim. dacă ne deranjează, luăm iile din
sectorului, ne spunea că sat de rezultatele sale. De ză doar cite patru armă­ atitudine împotriva lo>-' Iarba crc
(Muncilor
rezultatele depind în mare fiecare dată • avea motive turi, adică alît cît este nor­ DOINA COJOCARU sau trecem nepăsător, întîlnire
măsură de şefii de briga­ de mîndrie. La ultima ma pe zi, consideră că au mai departe ? seriile I-I
dă. Or, cum sectorul 11 are noastră întîlnire ne spunea avut o zi proastă. Nivelul © De ioarte multe ori nunată ( I
NEA :
şefi de brigadă foarte pri­ că după decada a 11-a a realizărilor lor se situează am văzul in autobuzele AN INGAS
cepuţi, este firesc ca şi lunii a realizat planul în la 5—6 armături pe zi, a- cu autotaxarc de pe tra­ Ufe a (M
realizările să fie pe măsu­ proporţie de 104,9, cifră ceasta este obişnuinţa bri­ seele locale din Deva, CÂNI: <
te bunic
ra oamenilor. foarte exactă, pe care nici găzii. Au reuşit ei chiar sau chiar în cele de De­ BRAD : 1
Unul dintre aceşti şefi de măcar normatorul sectoru­ mai mult, şi cîştigurile au va—Hunedoara, nume­ (Steaua
brigadă, cu rezultate dintre lui nu ne-a putut-o furni­ fost la fel de mari, însă roşi călători trecind pe Reţeaua
tele de
cele mai bune, este Mihai za cu atita precizie. Ei a dac-ar avea măcar un mo- lingă aparatele de corn- GEOAGll
Agoşton. Faptul că rîndu- ştiut-o şi oricînd cunoaşte norai la dispoziţie „atunci postat bilete aşa cum tine (Cas
rile de faţă îi sînt dedica­ foarte bine realizările bri­ să vezi realizări“, ca să pa­ trec toreadorii pe lin­ TEG : El
lar) ; BP
te lui vin să repare o ne­ găzii, îl întreabă ortacii şi rafrazăm spusele tînărului gă tauri... N-am văzul BAN ; E
dreptate pe care i-am fă­ trebuie să ştie. De fapt, a- şef de brigadă. Potrivit insă pe nimeni trăgln- de cult
cut-o în ultimul timp, ne- cest „defect“ al său i se promisiunilor şefului de du-i de mînccă !... Prietenii r i
ieşul) „ •
publicînd nici măcar un trage de la ambiţia de a sector şi mai ales ale se­ 9 Iritr-o adunare cetă­ lor (Run
rînd despre realizările bri­ realiza cît mai mult. Con­ cretarului de partid pe mi­ ţenească ce a avut loc
găzii pe care o conduce, duce o brigadă de înain­ nă, îl vor avea. Şi atunci in cartierul Gojdu din
deşi ar fi meritat-o din tări, de ale cărei realizări brigada va arăta noi va­ Deva în luna decembrie
plin. Lucrările executate depind realizările viitoare lenţe ale hărniciei. a anului trecut, s-a ridi­ Efe-..<2
de această brigadă am pu­ ale întregului colectiv ăl cat problema amplasării
tea spune că întrunesc ca­ sectorului şi al minei. Ori­ CONSTANTIN IOVÂNESCU unui conleincr pentru co­ Rezult;
martie
lectarea de hîrtie. Peste
cîteva zile, lingă blocul Extr.
— « — a — a «
M 3, a apărui un con­ 21, 32,
„Peste cîteva zile urma să pa, elevi ia Şcoala genera­ Extr. ;
înceapă un nou an şcolar, lă din comuna Ghelari. tainer mai mic dcclt cele 50, 30, 5
dar cum nu aveam deloc „Nu mai am ce face 1“ — pentru reziduuri menaje­ Fond
chef să mă despart de va­ spun acum unii dintre pă­ re, pe care scria ioarte 1 111 889
canţă, m-am gîndit să o tr-o gară pustie, cu gustul dea de urma celui ce fura­ din şcoală pe o durată de rinţii acestor copii. Dar zi­ vizibil: „Numai pentru
mai prelungesc şi... Am aventurii, bătînd drumuri­ se de la casa de cultură, doi ani. Nu a înţeles uma­ le de-a rîndul copiii lor hîrtie. Nu aruncaţi gu­
noi !“. A fost zadarnic e-
plecat la dans la „joia ti­ le Timişoarei şi Aradului, în acest timp, „electricia­ nismul legii. Acum se aş­ lipseau de la şcoală ; seri lorlui făcui, pentru că a-
neretului" ; dar nu cu gîn- unde a „plasat" obiectele nul“ (aşa s-a recomandat teaptă verdictul instanţei de-a rîndul veneau tîrziu cesta s-a umplut repede
dul de a mă distra; am sustrase, făcindu-şi rost de prietenilor de gaşcă) ofe­ de judecată prin care Ar­ acasă ; nici o legătură cu cu... gunoi. Unele gos­ Timpi
văzut că s-a adunat o su­ alte sume care i-au prelun­ rea chefuri şi făcea planuri cadie va fi răsplătit pentru şcoala, nici o legătură cu podine de ia blocul M 3 martie
mă frumuşică din încasări, git imaginea falsă despre de lovituri noi (sumele „a- tot ce a făcut. autoritatea" tutelară, deşi şi de la scara 4 a blocu­ încălzi,
modera
suficientă să-tni ajungă de muncă şi viaţă. gonisite“ scădeau vertigi­ Se întîlnesc, din păcate, aceiaşi tineri au fost luaţi lui E 14 A au aruncat a- cale pî:
cheltuială pină voi face „Aşa au venit banii, aşa nos). Aşa a ajuns la o nouă tineri mult mai „activi“ în evidenţa acesteia pentru colo resturi menajere, din suc
rost de alta, la Arad sau să se ducă !“ — a decis el. spargere : o magazie cu decît Arcadie Ferencz, care comiterea de infracţiuni deşi Ia 5 paşi era un co­ peratur
în altă parte. Şi cum apa­ Şi n-a fost greu să nime­ băuturi alcoolice la res­ încep eu furturi de bicicle­ încă din vara anului 1900. lector de gunoi, iar la 10 nus 3
maximi
ratele muzicale sînt la mo­ rească intr-o gaşcă de pier- taurantul „Perla Mureşu­ te, continuă cu spargerea Se poate face ceva, pu­ paşi altul. Văzînd pe a- Local i
dă. mi-am zis că voi găsi de-vară, cu nume picareşti lui" din Arad, apoi o alta vitrinelor unor chioşcuri, tem face ceva pentru a ceste gospodine neaten­ ncaţa,
uşor clienţi, aşa că...“. („Juvete“, „Toni“ şi alţii), cu echipament sportiv. E- apoi ajung la alte infrac­ preveni asemenea fapte 7 te, neglijente, nc-am în­
Pentr
Aşa a explicat Arcadie la discoteca de la „Perla pilogul faptelor sale : şcoa­ ţiuni mai grave. Categoric — da, dacă toţi trebat : oare ce le lipseş­ Vreme:
Ferencz, de 16 ani, eiev în­ Mureşului“ din Arad, eu la a dispus exmatricularea Aşa este cazul tinerilor vom lăsa la o parte pasi­ te : înfeiegerea sau edu­ călzeas'
scris la Grupul şcolar pro­ oameni „răscopţi“ de lene, sa la 31 ianuarie 1981. Nicolae Ivan, Florin Pocriş, vitatea. Uneori, intervenţia caţia? — ne scria un Ploi iz
fesional Hunedoara, pă­ care l-au ajutat să toace Cazierul judiciar s-a des­ Gheorghe Zaiti şi alţii, e- organelor de stat pentru corespondent al nostru, Lr ir
trunderea prin efracţie, pe repede sumele, că „doar chis pentru Arcadie Ferencz levi la Şcoala generală nr. tragerea la răspundere a F.. Auer, din Deva. de ine
timp de noapte, în Casa de n-au venit cu sudoare !“. încă din anul 1978, cînd „a 1 Hunedoara, alţii care in­ celor vinovaţi, deşi nece­ noros
'k
cultură, şi sustragerea li­ La Hunedoara, după va­ jucat în deplasare" la tră în locuinţa oamenilor sară, nu mai poate com­ ...Doar cîteva aspecte bile n
nei sume de bani precum canţă, colegii lui Arcadie Bucureşti (spargeri de ma­ în vîrstă, pe timp de noap­ pensa timpul pierdut. asupra cărora vă invi­ modei-:
cale pî
şi a unor obiecte. şi-au reluat locul în bănci. gazine pe timp de noapte). te, cum este cazul numiţi­ tăm şi pe dv., stimaţi ci­ seetort
Şi-a părăsit apoi familia, Locul lui a rămas gol... Or­ A fost însă încredinţat co­ lor Alexandru Vcreş. Ni­ AUREL BOTEZAN titori să reflectaţi. de ser
ca şi cînd ar fi plecat din­ ganele de stat căutau să lectivului de supraveghere colae Pîrvu si Dumitru Po- procuror