Page 24 - Drumul_socialismului_1981_03
P. 24
Pag 4 'Ml 'I SOCIALISMULUI NR. 7 256 ® SlMBÄTÄ, 7 MARTIE 1981
Sesiunea Comisiei mixte guvernamentale S-au încheiat lucrările plenarei
româno-britamce C.C. al P.C. Francei şi pentru „B“ ş! „0“
LONDRA 6 (Agerpres). cării schimburilor comer PARIS G (Agerpres). — — a prezentat un plan clar început furtunos — cu o aşa, ca de... naţională, iar
— La Londra s-au încheiat ciale bilaterale, precum si La Paris, s-au închegat lu de luptă pentru asigurarea etapă mai mult a oaspeţi ceilalţi bucuresteni din e-
lucrările celei de-a opta acţiunile de interes comun crările plenarei C.C. al ocupării forţei de muncă, a lor decît a gazdelor, cu chipa Jiului şă arate...
sesiuni a Comisiei mişte pe linia cooperării dintre Partidului Comunist Fran echităţii sociale, a libertă „sferturile“ Cupei Româ bucureştenilor că la Petro
guvernamentale româno— cele două ţări si pe terţe cez, în cadrul căreia a fost ţii, păcii şi independenţei niei tranşate după prelun şani fotbalul e mai vechi.
Mîine, divizia B progra
britanice de colaborare e- pieţe. în mod deosebit în prezentat şi aprobat rapor naţionale. Candidatul P.C.F. giri, cu eliminarea senza mează prima etapă a retu
ţională a Stelei de către
conomieă şi cooperare in domeniul industriei con tul „Activitatea partidului în la alegerile prezidenţiale — ceea ce mulţi numesc „mi rului. Avem trei echipe an
dustrială şi tehnologică. strucţiei de maşini, elec legătură cu viitoarele ale arată documentul — se pro ca formaţie” din Turda, gajate, în acest retur, la
nunţă pentru un guvern ba
Protocolul sesiunii cu tronicii şi electrotehnicii, a- geri prezidenţiale". zat pe alianţa socialiştilor dar care, s-a văzut, a fost ameliorarea situaţiilor. Au
prinde măsurile ce urmea viaţiei, petrolului şi căr In rezoluţia adoptată se şi comuniştilor, capabili să mai mare decît... Steaua rul Brad trebuie să refacă
ză a fi întreprinse în ve bunelui, agriculturii, cerce relevă că Geoţges Mar- transpună în viaţă o poli — sezonul fotbalistic intră, un minus de 3 puncte, pen
derea creşterii si diversifi tării si în alte domenii. chais — candidatul P.C.F. tică autentic novatoare. azi şi mîine, deplin în tru a redeveni echipa con
drepturi. sacrată. ţii avem toate mo
Astăzi, în divizia A, la tivele să credem că specta
Lucrările reuniunii de la Madrid vorbiri cu ministrul de ex Craiova, antrenorul Con torii si suporterii brădeni
terne austriac, Willibald stantin va încerca să se ţi — cam puţini în ultima
vreme în tribune — îşi vor
nă de cuvînt: „Veţi vedea
MADRID 6. — Corespon crete a fost lansat şi de Pahr.
denţă de la Radu Adrian: reprezentantul Spaniei. Re altă echipă Steaua la pri reveni la marea lor dragos
La Palatul Congreselor din prezentantul Elveţiei a evi SI într-o declaraţie făcu măvară”. Pînă acum n-a te pentru fotbal, că echi
Madrid au continuat vineri denţiat, la rîndul său, că, tă la Lima, secretarul exe- “ prea avut dreptate: am vă pa lor nu-i va dezamăgi !
lucrările reuniunii general în prezent, este necesar să în cursul dezbaterilor cutiv al Sistemului Econo zut altă echipă Steaua, dar Dacia Oră.ştie si Minerul
ei! ropene. se vorbească mai puţin şi parlamentare care se des mic Latino-American (SELA), una mai slabă. Să se îm Lupeni, deşi mai liniştite,
Reprezentanţii mai mul să se treacă efectiv la re făşoară la Salisbury, ma Carios Alzamora, s-a pro plinească astăzi ameninţa sau tocmai de aceea, au
tor state şi-au exprimat dactare, subliniind că este joritatea deputaţilor s-au nunţat pentru intensificarea rea antrenorului ? posibilitatea să aloce mai
mult timp şi preocupări
preocuparea faţă de stadiul deosebit de 'important să pronunţat în favoarea mă cooperării regionale ca mij Aşteptăm cu nerăbdare
In care se află lucrările re se stabilească data şi locul surilor guvernamentale în loc important pentru spriji reîntîlnirea cu Corvinul, pentru îmbunătăţirea jocu
lui practicat şi a rezulta
uniunii şi s-au pronunţat de desfăşurare a viitorului dreptate spre consolidarea nirea dezvoltării economice după acel 0—0 Ia Tg. Mu telor.
în favoarea intensificării e- forum general-european, independenţei economice a independente a statelor la- reş. adus la Hunedoara
forturilor tuturor partici care va trebui să aibă loc ţării. în intervenţia sa, se tino-americane şi caraibie- parcă anume să-i restrîngă în fine, mîine, se încheie
panţilor pentru depăşirea în 1983. Reprezentantul natorul J. Shonya, a salutat ne. El a arătat că America pe suporteri în jurul echi turui diviziei C, cu meciu
actualului imobilism, pen Maltei, după ce şi-a expri traducerea în viaţă a pro Latină trebuie să se bazeze pei, ca la începutul sezo rile ultimei etape. Echipele
tru trecerea efectivă la re mat regretul faţă de faptul gramului guvernamental ce pe propriile resurse umane nului trecut. Cu ataşament, noastre vor susţine urmă
dactarea documentului fi că pînă în prezent nu s-a stipulează trecerea pămîn- şi materiale, pe care tre căldură şi încredere, pen toarele jocuri : Explormin
nal. Astfel, reprezentantul făcut nici un pas înainte tului şi bogăţiilor naturale buie să le valorifice supe tru că sînt suporteri favo Deva — Unirea Tomnatic;
Iugoslaviei a arătat că pro în procesul redactării do in proprietatea statului. în rior pentru a dobîndi o po rizaţi să vadă pe terenul C_F.R. Caransebeş — Mine
cesul C.S.C.E. reprezintă făptuirea unor asemenea ziţie solidă în cadrul nego lor fotbal bun, spectaculos. rul Certej — în seria a
;
VlII-a
Ştiinţa
Minerul
patrimoniul comun al tu cumentului final, a relevat transformări politice şi so cierilor cu ţările puternic in Echipa lor joacă un fot Vulcan — C.P.L. Sebeş ;
turor statelor participante, necesitatea de a se da do ciale a subliniat el - co dustrializate. bal bun, cum se cere, fiind C.F.R. Simeria — Vitrome-
un factor esenţial pentru vadă de voinţă politică respunde intereselor vitale că aici există serioase pre tan Mediaş ; Victoria Călan
dezvoltarea independentă a pentru încheierea reuniunii ale întregului popor. Repu 13 Situaţia - economică a ocupări pentru perfecţiona Construcţii Sibiu ; Auto-
tuturor popoarelor conti cu rezultate concrete, de blica Zimbabwe - a decla Belgiei este alarmantă, rea jocului. Astăzi, in me mecanica Mediaş — Mine
nentului şi, de aceea, tre substanţă, impuse de starea rat J. Shonya — este ferm scrie revista „Le Point", ca ciul cu F.C. Olt, avem oca rul Paroşeni; Minerul Ghe-
buie stimulat şi dus mai actuală a relaţiilor inter hotărită să promoveze o po re arată că şomajul a fă zia să vedem şi acest lu lari — Unirea Alba Iulia
departe. naţionale, de necesitatea re litică care să-i asigure o cut un salt de 20 la sută cru, nu numai victoria Cor- — în seria a Xl-a.
Un apel la intensificarea luării cursului spre destin reaiă independenţă econo în 1980, afectînd 500 000 de vinului... Succes tuturor echipelor
ritmului lucrărilor, la ob dere, a restabilirii încrede mică. persoane, aproape 10 la Şi-apoi mai dorim ca as hunedorene 1
ţinerea de rezultate con rii între state. sută din populaţia activă. tăzi, Ia Progresul-Vulcan,
Ciochiei să se reabiliteze
£3 Cancelarul federal a! Datoria publică a crescut şi să joace, în Capitală. * I NICOLAE STANC1U
Austriei, Bruno Kreisky, l-a cu 40 miliarde -Je franci
primit pe Faruk Kaddoumi, francezi anul trecut şi se
şeful Departamentului Poli crede că guvernul va fi ne DE AICI SE REIA CAMPIONATUL DIVIZIEI B 3...
tic al Organizaţiei pentru voit să împrumute încă 90
Eliberarea Palestinei, aflat pînă la 100 miliarde de 1. U.T. Arad 17 10 3 4 29-11 23
\ într-o scurtă vizită la Viena. franci. închiderile de fabrici 2. C.F.R. Cluj-Napoca 17 9 3 5 37-1Ó 21
,3.F.C. Bihor
Cu acest prilej, a fost efec se multiplică în sectorul 4. F.C.M. Reşiţa 17 8 4 5 27-17 20
URMĂRILE UNUI datînd din secolele al V- ) tuat un schimb de păreri in construcţiilor de automobi 5. Olimpia Satu Mare 17 9 2 6 24-19 20
CARNAVAL lea şi al IV-lea î.e.na- 1 legătură cu situaţia din O- le, dar şi în industria tex 6. C.I.L. Sighet 17 8 3 6 35-25 19
17
dăpostesc camerele mor- l rientul Apropiat. Kaddoumi tilă şi a construcţiilor de 7. C.F.R. Timişoara 8 3 6 30-31 19
Prilej de manifestare a luare ale regilor nubieni. i a avut, de asemenea, con locuinţe. 8. U.M. Timişoara 17 7 4 6 24-19 18
17
7 3 7
18-1 ó 17
veseliei exuberante pen Guvernul sudanez a ini- 1 9. Metalul Aiud 17 8 1 8 22-33 17
tru mulţimi imense de oa ţiat o vastă acţiune de l| 10. înfrăţirea Oradea 17
meni, carnavalul de la Rio restaurare a acestor pira- ^ 11. Rapid Arad 17 8 0 9 23-24 16
6 4 7
de Janeiro a avut şi în a- m/de. Lucrările sînt con- „Să interzicem bomba 12. Aurul Brad 17 18-24 16
cest an o latură nedorită duse de arheologul Frie- ' W II 13. Minerul Lupeni 6 3 8 27-26 15
— numărul mare, mult mai dcrich llinkel, din R.D. ^ înainte de a fi construită 14. Minerul Cavnic 17 7 1 9 25-26 15
17
7 1 9 23-29
mare ca în alţi ani, de Germană. Echipa sa,. io- < 15
15. Dacia Orăştie 17 6 3 8 18-37 15
decese produse în împre loseşle pentru ridicarea ^ 16. Metalurgistul Cugir 17 6 2 9 24-26 14
jurări violente, şi alte as blocurilor de piatră seri- l Una din preocupările prin cestora, ceea ce va îngreuia 17. Minerul Moldova Nouă 17 6 1 10 20-30
13
pecte negative. Astfel, du pefi din lemn şi lunii din ) cipale exprimate la Confe şi mai mult evitarea riscu 18. Minerul Anina 17 5 3 9 16-31 13
pă cum s-a anunţat din fibre de palmier, aşa cum 1 rinţa internaţională de la lui unui război datorită unei
sursă oficială în metropo se văd şi în imaginile pic- | Paris, desfăşurată în ianua erori de calcul. ...CU MECIURILE
rie
şi
temei
consacrată
la braziliană de pe ţărmul tale din interiorul pirami- i Dar Wolfgang Panofsky,
Atlanticului, în intervalul delor. In acest lei, reslau- > „ştiinţa şi dezarmarea”, a director la „Stanford Li F.C.M. Reşiţa - Minerul Anina; Minerul M. Nouă -
rarea piramidelor de la \ fost aceea că foarte puţini near Accelerator Center”, C.F.R. Timişoara; Olimpia S. Mare - Rapid Arad; Mine
scurs între sîmbăla trecu dintre actualii şi viitorii li a subliniat într-un docu rul Cavnic — F.C. Bihor; Aurul Brad — C.I.L. Sighet ; în
tă şi dimineaţa zilei de Meroe constituie un fel i deri mondiali au fost în ment extrem de apreciat că
de experienţă arheologică • frăţirea Oradea - Minerul Lupeni; U.T.A. - Metalul Aiud;
miercuri, care a marcat realitate martorii unei ex „îmbunătăţirile" nu prea ar U.M. Timb. - Metalurgistul Cugir; Dacia Orăştie - C.F.R.
încheierea serbărilor car în genul călătoriilor în-1 plozii atomice. Oamenii de avea vreo justificare tehni Cluj-Napoca.
navalului, la Rio de Ja treprinse de exploratorul ) ştiinţă au avertizat asupra că sau militară. Ele au loc
norvegian Thor Heyer- \
neiro au iost asasinate 775
de persoane şi alte 57 au dai cu ambarcaţiuni de l Din presa străină i NEW YORK 6 (Agerpres). tic Trina Morseeva-Andrei
murit în accidente de cir tipul celor utilizate cu mii i I — Proba individuală mas- Minenkov.
culaţie. Au fost, de ase de ani în urmă. Folosind 1 ! culină clin cadrul campio- ★
menea, înregistrate peste această tehnică, Hinkel a \ enormelor deosebiri dintre pur şi simplu în cursul cer j nalelor mondiale de pali- AUCKLAND G (Agerpres).
900 de acte de agresiune restaurat, cu o echipă for- ţ a vedea cu ochii proprii e- cetării şi planificării in > naj artistic, care se des- — Echipa reprezentativă de
şi numeroase furturi. Tot mată din 20 muncitori, o i fectu] distrugător al unei domeniul apărării, fără să | făşoară la Hartford (Con- rugbi a Noii Zeelande, cu
odată, în spitalele oraşului piramidă aproape complet ’ explozii nucleare aprecia se calculeze dacă vor spori > necticut), a fost cîştigată noscută şi sub numele de
sau vor diminua într-adevăr
au tost internate peste ruinată. \ tă astăzi ca „modestă" şi a securitatea cuiva în mo I de sportivul american Scott „Al Blacks’' şi-a stabilit
statistice
dalele
examina
15 000 de persoane, în ma \ Hamilton. Medaliile de ar- programul turneului pe ca
joritatea lor victime ale a- VOPSEA DIN STRUGURI j seci şi, în esenţă, inexac mentul în care ambele părţi | gint şi bronz au revenit re-] va întreprinde în toam
obţin noile arme, aşa cum
na acestui an în Europa.
buzului de băuturi alcoo te cu privire la daunele pe se întimplă în mod inevi \ compatriotului său David Rugbiştii neozeelandezi vor
care le-ar provoca.
lice. Posibilităţile strugurilor i I Santee şi, respectiv, pati-
nu se limitează doar la în- > In afară de aceasta, exis tabil... A construi arme noi, | naforului sovietic Igor Bo- sosi la Paris Ia 18 octom
fiindcă le are şi cealaltă
RESTAURAREA susirile lor viticole. în ) tă, practic, un acord una parte, este fundamental e- ! brin. brie, de unde vor pleca a
R.S.S. Azerbaidjan, la Uzi- l nim între principalii experţi doua zi la Bucureşti ur-
PIRAMIDELOR din Est si Vest că nici un ronat. Slujeşte prestigiului I In proba feminină, după mînd a susţine două me
na experimentală de me- ?
DIN NUB1A viitor război nuclear nu ar dar nu are o prea mare | disputarea „programului ciuri cn selecţionate din
tale neferoase din Kirova- > putea rămîno limitat, indi importanţă militară. ! scurt", pe primul loc al România. „Al Blacks” vor
Piramidele Nubiei, deşi bad, s-a asimilat lehnolo- \ ferent care ar fi intenţiile ...Distrugerea armelor de ’ clasamentului se află Clau reveni în Franţa Ia 25 oc
mai puţin renumite decît gia preparării din deşeuri | iniţiale. prisos şi a celor vulnera dia Kristofics-Binder (Aus tombrie şi vor disputa pro
cele egiptene, sînl supuse de struguri (tescovină şi i Participanţii Ia conferinţă, bile Ia o primă lovitură — tria), urmată de Denise Biel- babil 7—8 întîlniri cu echi
unor ample lucrări de sîmburi) a unui produs) majoritatea cu un palmares ambele fără valoare de des Tmann (Elveţia) şi Kristina pe franceze, ultima dintre
restaurare. Situate în a- nou — vopseaua ,,Neagră \ impresionant, au căzut de curajare — ar face într-ade Wegclius (Finlanda). acestea la 21 noiembrie, ai
propierea oraşului suda de struguri“. Noul produs ţ acord că în următoarea eta văr descurajarea mai cre doilea meci test cu repre
In proba de dansuri con
nez Meroe, cele aproxi este lolosil în induşi rin i pă a cursei înarmărilor ac dibilă, a afirmat Panofsky. duce perechea engleză Jay- zentativa „Cocoşului galic'',
mativ 200 de piramide, poligraiică. } centul va fi pus mai de (Din „The New York Ti tocurile de disputare a jo
grabă decît pe cantitatea mes“). ne Torvill-Christopher Dean, curilor din Franţa nu au
armelor pe „calitatea” a- (Agerpres) secondată de cuplul sovie- fost încă stabilite.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tlberiu Istrate ('edactor seO- Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicotae Tîrcob
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şl difuzoril voluntari m
2700 Deva t str Dr Petro Sroza nr 35 Telefoane’ II775 ! 158* 12157 2070? din întreprinderi şf instituţîL o
TIPARUL i Tipografia Deva str 23 Aocjoet nr ? 7 Costul anul abonamenti 24 lei (pe 3 lunf), 48 lei (pe 6 luni), 96 lef (un an) ■C j
c