Page 25 - Drumul_socialismului_1981_03
P. 25
Bav*
SALA Cfc 1*
tullirse de lucru i tovarăşului
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ i |
ieolae Ceausescu cu specialist!
din agriculturi si industria
miAUSMllH constructoare de maşini
1
Sîmbătă dimineaţa, tova maşini universale necesare în cincinalul 1981 —1985. în
ORGMI Al COMITETULUI JUDEŢEAN răşul Nicolae Ceauşescu, extinderii continue a me faţa acestei ramuri de bază
secretar general al Parti canizării lucrărilor din n- a economiei noastre naţio
dului Comunist Român, gricultură. nale, de realizarea obiecti
preşedintele Republicii So Desfăşurată la puţin timp velor fundamentale ale noii
cialiste România, s-a întîi- după încheierea lucrărilor revoluţii agrare în ţara
Anul XXXÎif, tu. 7257 DUMINICĂ, 8 MARTIE 1981 4 pagini — 38 bani nit la Institutul de cerce celui de-a! II-lea Congres noastră,
tări, proiectări şi inginerie zi consiliilor de conducere în ce priveşte rezultatele
tehnologică pentru mecani ale unităţilor agricola so obţinute in acţiunea de ti
zarea agriculturii de la Bă cialiste, al întregii ţărănimi, pizare a producţiei de trac
oamenilor
consiliilor
aî
Revizii şi reparaţii de calitate, noasa cu specialişti din »- mentară, silvicultură şi gos toare, tovarăşul Nicolae
muncii din industria ali
gricultură şi industria con
Ceauşescu a fost informat
că numărul claselor de pu
structoare de maşini.
în cadrul unei expoziţii podărirea apelor, această teri s-a redus, ajungindu-se
ia timp, eficiente! organizate aici, au fost «- cu pregnanţă preocuparea prinse între 45 şi 240 CI’,
întîlnire de lucru ilustrează
acum la trei, cu puteri cu
nalizate rezultatele obţinu
te in ampla acţiune de ti constantă a conducătorului noile variante de tractoare
— Nu numai că nu este tru reparaţii —• î» baza structura actuală, propu- pizare a tractoarelor şi ma partidului şi statului nos din clasele tipizate avînd
caracteristici tehnico-fu na
tru pentru conceperea şi
facultativă,, dar activitatea planurilor de măsuri întoc nind reorganizarea ei pe şinilor agricole, desfăşura realizarea unor maşini a- ţionale superioare, care a-
tă la indicaţia secretarului
de revizii, reparaţii şi în mite —. însă ne încărcăm trei ateliere. De asemenea, generai al partidului în gricote multifuncţionale sigură efectuarea tuturor
treţinere este lege în fie artificial, şi nu din vim propunea soluţionarea grab complexe, de mare randa
care întreprindere — recu noastră, stocurile" — spu nică a capacităţii de depo toate întreprinderile de lucrărilor agricole la un ni-
noaşte cu obiectivitate nea deunăzi mg. Gheorghe zitare a zgurii şi cenuşii, profil pentru a se menţine ment, cerute de înfăptui
maistrul Dorel Malea, se Nicolae, şeful secţiei repa chestiune vitală pentru în fabricaţie tipurile de rea sarcinilor mari ce stau, (Continuare in pag. a 4-a)
cretarul comitetului de raţii tetmomecanice. „înţe mersul optim al termocen
partid de la termocentrala legem că ţara are nevoie tralei. Organele tutelare
Mintia. întregul nostru per de energie electrică mai de resort au datoria să a- CĂRBUNE ţ 8 Martie — Ziua internaţională a femeii \
sonal ştie acest lucru, îi multă, îndeosebi produsă nalizeze şi aceste proble COCS1FICAB1U
cunoaşte importanţa şi im pe bază de cărbune, pen PESTE 1T.AN
plicaţiile. însă la noi de tru economisirea combus me, posibilităţi şi modali Colectivul de muncă
tăţi de lucru. „Şi încă o
rularea activităţii de repa tibilului lichid şi gazos — implicaţie a neaprobării <le la I.M. Paroseni, care
raţii este coordonată ex sublinia cu justele mais opririi la timp a agrega în acest an n chemat ia Preţuite la adevărata
clusiv dc către centrala şi trul principal Ion Damian întrecere toate unităţile
ministerul de resort, în telor în reparaţii: numărul miniere din ţară, înre
funcţie de cerinţele siste mare de deranjamente, in gistrează rezultate bune valoare umană
mului naţionali de energie tervenţii de remediere în muncă, exlrăgînd zil
electrică. La G.T.i, Mintia scurte şi ineficiente, accen nic însemnate cantităţi Omagiem astăzi femeia, cute în judeţul nostru in )
Am discutat, în cursul tuarea coeficientului de de cărbune peste plan. mîinile mamei - mîiniie ţă- industria alimentară (56 la )
anului trecut şi îri ¿icest poluare a mediului încon Organizîndu-şi temeinic rii. Omagiem pe cele 11 mi sută), în cooperaţie (63 la i
an, cu mulţi factori de la —, dar calitatea slabă a jurător“ — releva maistrul lucrul in abataje, pe fie lioane de femei din spaţiu! sută), circulaţia
irculaţia mărfurilor ’
C.T.E. Mintia, ca şi din cărbunelui din Valea Jiu Alexandru Raţiu, de la a- care schimb şi formaţie românesc care azi sint pre (69 la sută), agricultură (65
C.I.P.E.E.T. şi M.E.E., des lui, cu un procent de ce lelierul mecanic. de lucru şi asigurând ţuite la adevărata lor va la sută), învăţămînt, cultură,
pre necesitatea efectuării, nuşă şi umiditate mult prea Confruntaţi cu asemenea maximă atenţie exploa loare umană şi socială. La artă (65 la sută), asistenţă l
conform programelor sta mare faţă de cel admis, ne opinii şi propuneri, facto tării şi întreţinerii utila sărbătoarea ţarii din acest socială (69 la sută),
bilite, a reparaţiilor la a- obligă să funcţionăm cu o rii de la centrala şi minis jelor complexe din do- prag de primăvară evocăm, Crearea unui cadru tot i
gregatele de bază din ter putere redusă, ne deterio terul de resort subliniau tare, minerii de la Pa- cu inimile vibrind de mih- mai larg şi cuprinzător de \
rează agregatele". „Aşa se roşeni au realizat de Ia
mocentrală. „Amînarea pre că sistemul energetic na drie patriotică, cei 60 de participare activă a oame-t
lungită a reparaţiilor de şi explică volumul mare ţional se bazează pe cile- începutul anului şi pînă ani de la crearea Partidu- nllor muncii la elaborarea '
termină o stare dc nesigu de defecţiuni şi de inter va termocentrale mari, pe la zi peste 2 700 tone de lui Comunist Român, dru- Şi înfăptuirea deciziilor, de- \
venţii în sistemul de pre cărbune eocsificabil de mul său de eroism, sacrifi- termină Implicarea amplă a 4
ranţă in funcţionarea ma cîteva colective bune — bună calitate. Cea mai
şinilor şi instalaţiilor, le a- parare a prafului de căr cum este şi cel de la Min mare depăşire dc* plan cii şi glorie care a deschis femeilor în conducerea so- )
gravează starea tehnică de bune“ — argumenta ing. evul civilizaţiei şl omeniei cletăţli, în autoconducerea \
Isaia Miulescu, şeful sec tia — pentru a funcţioiţa o are sectorul I, iar din comuniste, redînd demnita- Şi dutogestiunea muncito- i
uzură, ne dereglează pro ţiei exploatare termomeca- cit mai mult şi la puteri tre brigăzi se evidenţia tea femeii, ofirmînd-o în rească. Expresie elocventă 1
pria activitate, prin aceea nică —, considerînd că ac ză cele conduse de Titu toate sferele vieţii politice, a preocupărilor statornice 1
că noi ne pregătim mate tivitatea do exploatare şi DUMITRU GHEONEA Teacenco, Fazakas Fran- economice şi social-cultura- ale partidului, personal Î
rialele, piesele de schimb, întreţinere dj? Ia C.T.E. cisc, Meszaros Gavrilă, le. fn epopeea marilor rea- ale tovarăşului Nicolae I
tot ceea ce ne trebuie pen Mintia nu mai face faţă in (Continuare in aog. a 3-o) Nicolae Andrasin şi lizări se detaşează ultima Ceauşescu, ale tovarăşei /
alţii. perioadă de mai bine de Elena Ceauşescu, numărul ţ
un deceniu şi jumătate — femeilor promovate in func- l
marcată de prezenţa la cti- ţii de răspundere, în toate )
Tehnologia culturii toria {arii a tovarăşului domeniile vieţii politica, e- \
Nicolae Ceauşescu - epoca conomice, sociale, a crescut }
celor mai fecunde înnoiri, la dimensiuni fără orece- ţ
dimensiuni fără prece
legumelor în solarii in care afirmarea femei! dent. în judeţul nostru, fe- î
este fără precedent. meile reprezintă 26 la sută -
Astăzi femeile îşi spun din numărul total al mem
Obţinerea unor producţii pal cu raniţă sau cu mode
mari şi cu cheltuieli cit lator, în straturi. cuvîntul cu competenţă şi brilor de partid, 35 la sută
hotărîre în producţia indus deţinind funcţii la toate ni
mai reduse la legumele Erbicidarea terenului se velurile, iar aproape 3 000
cultivate în solarii impune face cu minimum 6—8 zi trială şi agricolă, în învăţă
mînt, cultură şi ştiinţă, în de femei au fost promovate
aplicarea şi respectarea le înainte de plantare şi se în diferite munci de răspun
tehnologiei stabilite pentru folosesc următoarele erbi- întreaga activitate materia dere. Singurul criteriu de a-
fiecare cultură în parte. în cide : Treflan 4—5 1/ha cu lă şi spirituală a patriei legere este capacitatea da
rîndurile de faţă ne vom încorporarea în sol în ma Ponderea femeilor în raidu i'] * P^ ' eficienţă i
rile personalului muncitor
n cu
c e
referi la cerinţele principa ximum 20 de minute de la industrial a ajuns la'aproa- <j' lâ răspunderile. ,
so
a
ajuns la aproa
le ale tehnologiei culturii administrare, sau Galex — pe 40 la sută, iar în unele Sărbătoarea de la 8 Mar-
legumelor in solarii. 5 1/ha, pentru tomate, ar ramuri se ridică peste acest tie găseşte femeile hunedo- ţ
Alegerea terenului şt dei, vinete, care se poale rene angajate demn în în- t
amplasarea solariilor. Te aplica şi la suprafaţă du nivel. depllnirea exemplară a o- )
renul trebuie să fie uşor. pă modelarea terenului. Creşterea numerică a fe blectivelor celui de-ol XII- j
cu un grad înalt de fertili Lucrarea se face cu tractor meilor în producţie şi viaţa lea Congres al partidului, l
tate şi cu pînza de apă VR 445 sau L 445 si MPSP social-politică a ţârii este răspunzînd însufleţitoarelor }
freatică cit mâi joasă. Să 3X300. însoţită de o tot mai bună chemări adresate de tova- 1
pregătire profesională, de
soecialitate, la nivelul exi răşul Nicolae Ceauşescu de I
Sfaturi pentru agricultori genţelor revoluţiei tehnico- la tribuna celui de-al ll-lea t
ştlinţlflce contemporane. în Congres al agriculturii, de î
judeţul nostru ponderea fe a asigura o nouă calitate,
nu fie expus vînlurilor pu Plantarea legumelor. Var meilor în numărul persona superioară, la fiecare loc de
ternice si să aibă lumină. za timpurie şl gulioarcle se lului muncitor se ridică la muncă, în condiţiile unei
Acestea sint cerinţele pc plantează în această pe pest . 33 la. sută, remareîn- înalte eficiente.
care trebuie să le avem în rioadă. cu o densitate de du-se, mai ales, în indus Omagiem, cu inimile vi
vedere si la amplasarea 50—55 000 plante/ha şi, res tria uşoară (75 la sută) - brind de emoţie, femeia
solarului. pectiv, 60—65 000 plante/ha; materializare a înţeleptelor mamă, soţie, educatoare,
Pregătirea terenului se tomatele, între 25 martie şi indicaţii date de secretarul preţuită azi la adevărata ei
realizează prin arătură a- 5 aprilie, cu o densitate de general al partidului în is valoare umană şi socială.
dincă de toamnă. Odată cu 50 000 plante/ha; ardeiul toricele vizite-de lucru fă- La mulţi ani !
arătura se încorporează în gras, în perioada 5—10 a- Dorina icul Crâng : Primăvara.
sol 60—80 tone gunoi de prilie, cu o densitate do
grajd/ha. 600—800 kg su- 65—70 000 plante/ha ; vine
perfosfat/ha si 400—500 kg tele în perioada 15—20 a- Momentul solemn este însoţit DATORIE. Echipele formate începere de la ora 9, in zona
sulfat de poţasiu/ha. prilie, cu o densitate de de emoţionante spectacole «lin lucrători de Ia I.M. Bar Valea Seacă din împrejurimi
prezentate de formaţiile de
Acoperirea solarului, pri 28—30 000 plante/ha ; cas artişti amatori ale sindicate za şi-au intensificat activita le Hunedoarei sc va desfăşu
măvara, se face cit mai de traveţii între 20—25 aprilie, lor, r/f EXPOZIŢII DE ARTA tea de îndrumare şi control ra ediţia a X-a jubiliară, a
în unităţile comerciale, pres
Crosului „Memorialul Geor-
vreme. cu 10 zile înainte cu o densitate de 24—25 000 PLASTICA cu lucrări ale tatoare de servicii ş.a. din o- gc Bălcanu“, în organizarea
a FRUNTAŞII. în aceste
de plantat sau semănat, plante/ha. Distantele între zile, in (oaie unităţile indus membrilor Filialei U.A.P. De- raşul Brad. Se detaşează, C.S. Metalul, în întrecere vor
deschis
s-au
va-Petroşani,
pentru zvîntarea şi încăl rînduri şi pe rînd, Intre triale din Valea Jiului, are ieri, la Galeriile dc artă ale prin eficienţă şi permanenţă fi prezenţi sportivi din G0 de
zirea terenului. Ioc acţiunea de înminare a Fondului plastic din Deva şi in activitate echipele condu cluburi şi asociaţii din ţară.
se de Petru Armie, Emil Tă
insignelor pentru fruntaşii In
Pregătirea patului germi Ing. LIViU ARDEAN întrecerea socialistă pc anui la Clubul muncitoresc din tare, Maroşi Ludovic, Petrii
nativ. Terenul să fie cît şeful fermei solarii 1980. Numărul acestora, ridi- Lupcni. Lucrările silit un o- Dărăşleanu şi Vasile Axinte.
mai bine afinat şi mărun Sintandrei cîndu-se Ia peste 1 200, este magiu adus muncii şi vieţii (Mircea Miheţ, corespondent).
ţii. Modelarea terenului se completat de cel al brigăzilor femeilor hmtcdorcnc. a E- H CROSUL „MEMORIALUL
cu cele mai bune rezultate.
farr. mi cultivatorul echi- (Continuare in oog o 3-a) OH1PELE DE CONTROL LA GEORGE BALEANU". Azi, cu
