Page 26 - Drumul_socialismului_1981_03
P. 26

DRUMUL SOCIALISMULUI NI








                                                                                                                                                                                DU
                                                                                                                                                                                 8
                                                                                                  Consemnări înainte de orice                                               8,30 Tot i
                                                                                                                                                                           0,05 Şoimi
                                                                                               Accslc  Însemnări,  pc  ca­  tă,  pline,  casă.  Înainte  de   tea  Ei  sînt  azi  —  cel  pu­  9,15 Film
                                                                                                                                                                               pii: „
                                                                                             re  nu  Ie  vreau  festive,  ci   orice,  datorită  Ei  am  cu­  ţin  la  noi  —  în  pas  cu   Cristc
                                                                                             numai  respectuoase  şi  In-  .  noscut  înlîia  revărsare  de   vremea  şi  veacul.  Şi  a-   9,35 Omul
                                                                                                                                                                                  Viaţa
                                                                                                                                                                           10.00
           lată, mamă, iar iţi scriu,                                                        fiorale  de  afecţiune,  tre­  suilcl  caldă  şi  iericitoarc,   ceasta  e  toarte  important,   11.45   Bucui
                                                                                             buie  neapărat  să  Ie  aşez   pe  care  un  mare  poet  cri   căci „mentalitatea femeii  12.30   De st
           Un cîntec ele înaltă cinstire,
                                                                                             sub  semnul  unei  cugetări   lumii  o  numea  „Iubirea  ce   —  cum zicea G. Călinescu  13.00   Telex
                                                                                                                                                                           13,05 Albui
         1 Aşa cum poate să-ţi scrie un fiu,                                                 austere  şi  lapidare.  Ea  nu   mişcă  soarele  şi  toate  ce­  —  simbolizează  în  oriice   15.00   Tenis
                                                                                             ne-a  rămas  de  la  Don   lelalte  stele“.  Înainte  de   societate  nivelul  aspimţiu-   zilia
           Ce poartă-n suflet nestinsă iubire.                                               Juan,  nici  de  la  vreun  a-   orice,  Ei  îi  datorăm  ştiin­  nilor  indivizilor  oare  o  al­  17.30   Şah
                                                                                             prinzălor  de  ariilicii  oca­  ţa  a  ceea  ce  se  cade  ori   cătuiesc“. Cu toată aceas­  17.45   Ecrar
                                                                                                                                                                               litera
                                                                                             zionale.  Ci  de la  unul  din­  nu  se  cade  sau,  cu  alte   tă  mentalitate  cure  ne  o-   ..Cita«
           lată, mama, ce dulce lumină,                                                      tre   proeminenţii   noştri   cuvinte,  nobilul  titlu  de   norează  întreaga  societate,   Parte
           Creşle peste nona primăvară,                                                      gînditori,  ascetic  şi  sever   om în rîndul oamenilor.  Ei  îi  datorăm  însă,  înain­  18,40 Micul
                                                                                                                                                                               mici
                                                                                             p'mă  la  neîndurare  cu  si­  Şi  toate  acestea  în  timp   te  de  orice,  aburul  cald  al   19.00   Tcle.i
           Dorul tău — sărutare lină                                                         ne  însuşi,  Vasiie  Părvan.   ce,  zi  de  zi,  Ea  e  lot  mai   mîncării  pc  care  ne-o  pu­  19,20 Laud
                                                                                             „Bărbatul  —  a  spus  eî  -   deplin  în  rînd  cu  băr­  ne  dinainte  fără  să  ştim   ne d
           O simt şi-acum ca-ntîia oară.                                                                                                                                       terna
                                                                                             e, înainte de orice, fiul fe­  baţii — mai delicată, desi­  că,  după  o  zi  de  muncă,   19.45   Un (
                                                                                             meii“. Şi a subliniat cuvin­  gur,  şi  mai  vulnerabilă,  u-   e,  poate,  obosită,  poale   o fio
                                                                                                                                                                                  Film
           lată, mamă, inimos creşle timpul                                                  tele „înainte de orice“.  şor  de  rănit  prin  mitocă­  neliniştită  sau  tristă,  sigur   21.45  Prem
                                                                                               înainte  de  orice,  lumea   nie  ori  prin  aspiraţii  an-   dornică  să  audă  un  cuvlnt   a sti;
           Din sufletul bun şi fierbinte,                                                    îi  datorează  viaţa,  pe  care   ccsDal-pUecantropice  ■  de   bun  sau  să  simtă  un  mic,   cane
                                                                                             numai  Ei  îi  este  dat  s-o   supremaţie  —  dar  nicide­  oriclt  de  mic  gest  de  tan­  22,35 Telcj
           E verde griul, e tînăr anotimpul,                                                 poarte  şi  s-o  zămislească   cum  mai  puţin  destoinică,   dreţe...
                                                                                             în  acel  amestec  unic  de   nu  mai  puţin  inteligentă,   O  sărutare  de  mină  şi  o   LUNI
           Viaţa naşte viaţă, merge înainte.                                                 bucurie  şi  durere.  Înainte   nu  mai  puţin  capabilă,   luminoasă  lloare  de  gînd
                                                                                             de  orice,  Ei  îi  datorăm   harnică,   ingenioasă,   nu   vor  însoţi  azi  acel  adevăr   16.00  ghiai Emis
                                                                                             ceea  ce  atîl  de  propriu  a   mai  puţin  eroică  la  nevoie   sobru,   menit   dăinuirii:   18,50 1001
                                                                                                                                                                           19.00
                                                                                                                                                                                  Telej
                               MIRON ŢIC                                                     iost  numit  „limba  mater­  decît  oricare  bărbat.  Fe­  „Bărbatul  e,  înainte  de   19,30 Actu
                                             C.S.  Hunedoara,  strungăria  de  cilindri.  Ana  HulbăT,  frun­  nă“,  graiul  patriei,  cuvin­  lul  Ei  de  a  gîndi,  viziunea   orice, ¡iul lemcii“.  19,55 Omu
                                           taşa  în  întrecerea  socialistă  pe  anul  1980,  lucrează  la  o  ma­  tele primordiale mamă, ta­  Ei asupra lumii, mentalita­  RADU CIOBANU  20,20 Rom
                                           şină de găurit cilindri.     Foto: VIRGIL ON O IU                                                                                   „Tre
                                                                                                                                                                               Ultin
                                                                                                                                                                           21,15 Cadr
                   ÎNCREDEREA IN NO! ¡NSiNE                                 AM PUS PE PRiM-PLAN                                   S-A SCHIMBAT SI UZINA                    21,40 Cint
                                                                                                                                                                               melc
                                                                                                                                                                               lare
                                   melor,  să  prevăd  viitorul              EXEMPLUL PERSONAL                                      Şl VIAŢA NOASTRĂ                       22,05 Tele.
                                   oraşului,  să  acţionez  cu                           partidului,  pctsonal  tova­                          cei  peste  26  dc  ani  dc
                                   multă  răspundere  pentru                             răşul  Nicolae  Ceauşescu,                            cînd  lucrez  aici,  uzina  s-a
                                   materializarea  documente­                            o  poartă  tuturor  oamenilor                         modernizat.  Acum  facem
                                   lor  de  partid  şi  de  stal  la                     muncii.                                               piese  mecanice,  radiatoa­  m*
                                   nivelul  iiccărei  organiza­                            Colectivul   nostru   este                          re,  lucrăm  în  echipă  şi  cîş-
                                   ţii  şi  unităţi,  să-mi  per­                        lormal  în  majoritate  din                           ligăm  bine.  Azi  avem  ves­  BUCUR
                                   fecţionez  continuu  meto­                            femei  —87  ia  sută.  El  se                         tiare  curate  şi  băi  cu  apă   dioprogrii
                                                                                                                                                                           Magazin
                                   dele  de  muncă,  să  cunosc                          confruntă  cu  numeroase                              caldă.   Cînd   copiii   mei   De  toate
                                   şi să am o permanentă le­                             probleme,  inerente  orică­                           erau  mici  trebuia  să  plec   Radiojuri
                                   gătură  cu  oamenii  muncii,                          rui  început.  Dacă  am  reu­                         cu  ei  în  braţe  la  patru  şl   rele  orei
                                                                                                                                                                           uşoară  a
                                   pentru  că  numai  cu  aju­                           şit  pînă  acum  să  ic  iac                          jumătate  dimineaţa  ca  să-i   13,30 Tor
                                   torul  lor  vom  putea  în­                           ţaţă  eslc  şi  pentru  că  am                        duc  la  cămin  in  oraşul   trări de
                                   făptui  marile  sarcini  ce  nc                       pus  pe  primul  plan  exem­                          vechi.  Astăzi,  tinerele  ma­  14.00   Und
                                                                                                                                                                           tografe
                                   revin.  Experienţa  am  cîş-                          plul  personal  în  iormarca                          me  au  la  dispoziţie  creşă   Din în re
                                   ligal-o  în  mijlocul  lor,  ce                       celor  care  au  dorit  să                            şi  cămin  aici,  in  oraşul   cian Făr
             Condiţia  nouă  de  care   am  învăţat  de  la  părinţii                    muncească  alături  dc  noi.                                                      Cazacu;
           se  bucură  icmcia  în  patria   mei  —  muncitori  şi  ei  —   Crcuioa  unor  întreprin­  Azi  putem  vorbi  dc  o  ma­  M-am  caliiical  în  mese­  nou.  Faţă  de  ce  era  odaia,   lor; 16,0(
           noastră  eu  am  simţit-o  cu   am  dăruit  celor  trei  Iii,   deri  dc  industrie  uşoară  n  turitate  profesională  a  co­  ria  de  turnător  la  Şcoala   toate  s-au  schimbai.  Şi  u-   16,05 i:
                                                                                                                                                                           17.00  P
           prisosinţă  pentru  că  m-am   iamiliei  pc  care  o  consi­  Iost  o  necesitate  pentru  lectivului  nostru,  şi  con­  profesională  din  Craiova   y.ina, şl oraşul, şi mai ales   dragă;
           format  şi  m-am  dcsăvîrşll   der   echilibrată,   demnă.   Valea Jiului pentru era so­  ţină  pc  exigenţa  cu  care   şi  de  la  absolvirea  ei,  din   viaţa noastră.  ştiri; 18,«
           în  anii  socialismului,  ur-   Noul  nostru  statut  este,   ţiile   şi   iiicelc   minerilor  lucrează  femeile,  sperăm   1954,  lucrez  tot  la  turnă­  EUGENIA PETRACHE   18,20 Te:
                                                                                                                                                                           nesc; 18,
           clnd pe treapta de azi du­  cred,  confirmarea  încrede­  să-şi  găsească  un  loc  dc  să  devenim  un  colectiv  de   toria  I  dc  la  Întreprinde­  turnător   tril  toţi;
           pă  ce  două  decenii  am   rii în noi înşine.        muncă  adecvat  posibilită­  frunte al Văii Jiului.   rea „Victoria“ Călan. hi        I.V. Călan          20,15 Noi
           muncit  în  producţie.  Noua                          ţilor  lor  de  afirmare.  A-   Ing. CORNELIA ILOIU                                                       zică  pop
                                                                                                                                                                           melodiile
           funcţie  îmi pretinde să cu­  ing. MARIA MEDREA       ■cum,  aceasta  este  o  rea­   director,                                                                 nai ; 22,
           nosc  şi  să  am  o  viziune   primarul oraşului      litate  datorată  grijii  deo­  Întreprinderea de tricotaje   SĂ-MI ONOREZ CU RĂSPUNDERE                  tiv; 22,3(
           mult mai largă a proble­         Haţeg                sebite pe care conducerea       Petroşani                               STATUTUL                          ce  de  v«
                                                                                                                                                                           letin  de
                                                                                                                                                                           la   dan
                                                                                                                                                75 ani de muncă mă vu a-   ştiri;  O,'
                      ME FĂURIM VIITORUL                                   SĂ NU UITĂM ZÎMBETUL                                                 juta  pentru  că  am  urcat   muzical
                                   naţională. Cum se compor­                  CARE DĂ CĂLDURĂ                                                   dc  Ici  muncitor  la  briga­
                                   tă  iemeilc  în  acest  dome­                                                                                dier,   normalor,   maistru.
                                   niu  aşa-zis  mineresc  ?                             Şi  în  accslc  calităţi  —  de                        Fiecare  perioadă  a  Iost  o
                                   Foarte  bine!  Muncesc  cu                            secretar  cu  probleme  so­                            experienţă  de  muncă,  de
                                   multă  dăruire,  pricepere  şi                        ciale  în  comitetul  comu­                           cunoaştere  a  problemelor ci   DEVA
                                   mai  ales  fineţe,  calităţi  în                      nal dc partid, deputată co­                            şi   a   oamenilor.   Acum,   Muppets
                                                                                                                                                                           tria) ;
                                   care  rezidă  rezultatele  bu­                        munală,  preşedintă  a  co­                            cînd  conduc  ccci  mai  ma­  HUNKD(
                                   ne  obţinute  în  valorifica-                         misiei  comunala  a  femei­                            rc  secţie  dc  confecţii  din   tă  (Fiat
                                   rea  întregii  mase  utile  din                       lor  —  contribui,  cil  pot,  la                      întreprindere — cu 270 lu­  na  (Sidi
                                   cărbune.  In  cei  nouă  ani                          ridicarea   comunei.   Re­                             crători  —  nu  pot  să  gre­  argint
                                                                                                                                                                           ŞA NI :
                                   de  cînd  lucrez  numai  în                           cunoaşterea   oficială   a                             şesc,  nu  am  voie  să  gre­  pitei* ;
                                   preparaţie  am  avut  multe                           capacităţii   femeii   i-a                             şesc  cînd  ştiu  cum  tre­  wood  (
                                   bucurii  reflectate  şi  în  via­                     schimbat  situaţia  în  socie­                         buie  să  muncesc  cu  Pe­  salt moi
                                                                                                                                                                           Mesaj c
                                   ţa  de  familie.  împreună                            tate,  viaţa  chiar.  Dar  i-a                         care.  Răspunderea  pc  caic   ea) ; LU
                                   cu  sp/u/,  electrician  în  a-                       şi  complical-o.  Pentru  că                                                      neţii  (C
                                   cceaşi  unitate,  ne  preocu­                         dincolo  de  obligaţiile  pro­  Acum  două  luni,  cînd   o  am  aici,  ca  şei  ,dc  sec­  raţi  cor
             Noi,  preparatorii  conti­                                                                                mi  s-ci  Încredinţai  condu­  ţie,  dar  şl  cu  mamă  a  doi   VULCAI
           nuăm  activitatea  începută   pă  munca,  din  care  să  nc                   fesionale  şi  obşteşti,  ea   cerea  secţiei,  mi-am  dat  copii,   mi-o   voi   onora-o   (Muncit'
                                                                                                                                                                           gradul
           în  subteran  de  minerii   făurim  un  viilor  luminos   Femeia  aic  uium  posi­  trebuie  să  rămină  mamă,   seama  ce  răspundere  ma­  cum sc cuvine.     Dumbra
           Văii  Jiului,  care  scol  la   pentru noi şi fiul nostru.  bilitatea  să  se  afirme  nu   gospodină  şl  mai  ales  să   rc  îmi  revine.  Eslc  o  lunc-     eeafărul
                                                                                                                                                                           (Minefu
           lumină  cărbunele,  căruia   IRINA BÂTOANCĂ           numai  profesional,  dar  şi   nu-şi  piardă  zîmbetul  care   ţic  pc  care,  dc  regulă,  o   Maistru VIORICA MICU   zonul  d
                                                                                         dă  căldură  şi  echilibru  li­
           îi  dăm  valenţele  de  care    flotatoare            în  viaţa  spirituală  şi  po-  nei ¡umilii.          deţine  un  inginer,  nu  un   şeful secţiei „Velur"   resc);  \
           arc nevoie în economia      Preparaţia Coroeşti                                                                                                                 la  Lent
                                                                 litico-socială.   Pe   lingă  dr. VIORICA CONSTANTIN   maistru.  Mi-am  zis  însă  că   Întreprinderea „Vidra"   BRAD :
                                                                 munca  dc  modic  oilalmolog   medic oftalmolog       experienţa cîşligată In cei      Orăştie            (Steaua
                                                                                                                                                                           ZA  :  v
                       NE îMPARTSM CUPELE                        am şi alte sarcini obşteşti.  Policlinica Mia                                                             I-II  (M
                      ÎNTRE LUMINĂ Şl ARTĂ                                                                                        RESPECTiNDU-l PE ALŢII,                  Reţeaua
                                                                                                                                                                           tele  de
                                   împart  clipele  între  lumi­     NE BUCURĂ RODNICIA MUNCI!                                        NE RESPECTĂM                         GEOAG
                                                                                                                                                                           tine (Cs
                                   na  cărţii  dăruită  copiilor                         am  predat  la  londul  dc                                                        ŢEG : 1
                                   şl  artei.  Odată  cu  des-                           stat  025  tone  de  legume.                          vingi,  sa-i  ajuţi  sa  sc  îm­  Iar)  ;  P
                                   cilrarea  tainelor  ştiinţei  îi                      Acasă  avem  gospodărie  ca                           brace  cu  gust.  Am  învăţat,   LAN  :
                                                                                                                                                                           de  culţi
                                   învăţ  pc  copil  şl  să  dan­                        oricare  om  harnic,  creş­                           că,  respectlndu-i.  pc  alţii,   Vodă  I.
                                   seze,  pentru  că  jocul,  ar­                        tem  vite,  porci;  anul  tre­                        te  respecţi  pc  tine  şi  am   I-II (11
                                   ta,  înseamnă  creştere  spi­                         cui  am  contractat  doi  vi­                         încercat  să  Ie  conving  şi   Prieteni
                                                                                                                                                                           reşul);
                                   rituală,  rotire  în  lumină                          ţei  la  fondul  dc  stat,  a-                        pe  ielele  mele  de  acest  a-   lor   (L
                                   a  sensibilităţii,  dezvoltare                        cum,  în  aprilie,  mai  dăm                          devăr.  Le-am  învăţat  să   Ton —
                                   a  armoniei  personalităţii.                          unul.  Bucuriile  muncii  le                          respecte munca prin exem­   lui, ble:
                                   In   „Cînlarca   României“                            împărţim  cu  ale  vieţii  că                         plul  personal:  am  termi­  riile I-
                                   cresc, dc la un an la altul,                          aşa-i■  bine.  Copiii  i-am                           nal  liceul  odată  cu  fiica
                                   generaţiile  de  dansatori,                           crescut  în  cinste  şi  ome­                         mea  mai  mare.  In  respec­
                                   în  timp  ce  în  şcoală,  nu                         nie.  Mă  bucur  de  ei  ca  de                       tul  faţă  de  muncă  îl  voi
                                   obosim,  nu  avem  voie  să                           primăvara  asta,  în  care                            creşle  şi  pe  nepoţelul  meu
                                   obosim,  pentru  a-i  ridica                                                                                (să  fi  bunică  Ia  39  de  ani   Timpi
             Noi,  învăţătorii  sînlem                                                   am pornit la muncă cu în­                             e  o  performanţă  —  n.n.).   ziua  de
           mereu  acolo,  lingă  lloarca   în  lumină,  în  cunoaştere,                  demnul  pc  care  ni  l-a                             Ar  fi  şi  păcat  să  fie  alt­  me  cal
           care  trebuie  ocrotită  de   pentru  a-i  forma  pentru                      dat  t o v a r ă ş u l   Nicolae   Sînlem  un  colectiv  bun   fel  acum,  cînd  condiţiile   Cu totu
                                                                                                                                                                           ploi  sic
           ger,  lingă  puiul  care  în­  viaţă.                   Sînlem  douăzeci  dc  le-  Ceauşescu  la  Congresul  a-   şi  nc  străduim  să  facem   de  muncă  şi  de  viaţă,  nu   modera
           cearcă să zboare, lîngă zi­  înv. JANCSO TEREZIA      mei  în  echipă.  Flarnice  şi  griculturil.  Şi  am  vrea  să-î   un  comerţ  civilizat.  Tre­           peratur
                                     Şcoala generală r>r. 12     ascultătoare.  Altfel  n-am  răspundem  prin  roade  bo­  buie  să  fim  politicoase,  să   se  pot  compara  cu  cele  de   prinsă
           direa  care  se  înalţă.  Pen­                        obţine  roadele  de  care  ne  gate.                  cunoaştem psihologia cum­  altădată.                de,  iar
           tru  mine,  munca  dc  învă­   Hunedoara                                                                                                                        9* 14 g
                                         vicepreşedintă          bucurăm  an  dc  an,  pentru   MARGARETA F1L1MON      părătorilor.  Unii  sînt  mat   T1NCUŢA ROTARU
                                                                                                                                                                            La  m
           ţător  înseamnă  viaţă.  Esie   a Consiliului judeţean   că  dacă  îi  dai  pămîntului,   şefă de echipă    nervoşi,   alţii   nehotărîţi.   vînzătoare         să, cu
           viaţa  care  îmi  dă  putere   al oamenilor muncii    la  timp,  ce  are  nevoie,  şi   ferma legumicolă    Dacă  le  vorbeşti  cu  blîn-   Magazinul „Ulpia"   rolog  d
           de 26 dc ani, de cînd îmi  de naţionalitate maghiară  el te ascultă. Anul trecut  a C.A.P. Rapoltu Mare     deţe, reuşeşti să-i con­          Deva              ccnco).
   21   22   23   24   25   26   27   28   29   30   31