Page 29 - Drumul_socialismului_1981_03
P. 29
u r
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! Campania agricolă de
prim avara la yşa
La această întrebare con revizuite şi reparate un nu
ducerea Consiliului unic a- măr de 58 tractoare, toate
groindustrial din Dobra, ca plugurile şi ■ grapele cu
si conducerile multor coo discuri, ca si celelalte a-
perative agricole din zonă gregate care vor contribui
oferă un răspuns' afirma la pregătirea terenului, la
tiv. Să vedem argumen însămînţări. în aceste zile
tele. a avut loc recepţia finală
a lucrărilor executate la
în legumicultura, unde
de fapt campania do pri tractoare şi maşinile agri
măvară. a debutat cu mul cole, de către o comisie ju
tă vreme în urmă, s-au deţeană, procesele verbale
Anul XXXIII, nr. 7 258 MARŢI, 10 MARTIE 1581 4 pagini — 30 bani întocmite cu acest prilej e-
terminat însămînţările pen
tru producerea răsadurilor videnţiind calitatea bună a
lucrărilor executate, a Ut la
la culturile timpurii de
Pe orrna industrsolâ d® la Cellars varză şi gulii, lucrările atelierele proprii ale S.M.A.
fiind avansate la C.A.P. Dobra, cit şi la cele ale
Finalizarea grabnică a furnalului nr, 4 Dobra şi Lăpuşnic. Se des S.M.A. Haţeg. Dealtfel, cele
5 tractoare supuse repara
făşoară, de asemenea, în
necesită concentrare ritm intens acţiunea de cu ţiilor capitale, ca şi cele
lalte, au fost deja testate
răţare a canalelor şi şanţu
din punct de vedere calita
rilor pentru eliminarea ex
cesului de umiditate de pe tiv, fiind folosite la o sea
în aceste zile, pe ’ noua există condiţii de lucru furnalul 4 sînt finalizate, mă de lucrări specifice a-
platformă industrială a Că- mult mai bune ca la fur în ce ne priveşte,, vom res terenurile ce urmează a fi cestei perioade : arături a-
lanului, principalele forţe nalul .3. Avem asigurat pecta termenul de predare cultivate, ca şi verificarea clînei, transportul şi împrăş-
sînt concentrate la furna frontul de lucru, utilajele prevăzut pentru iunie. sistemelor de irigaţii. tierea îngrăşămintelor etc. „Vidra" Orăştie, secţia ve
lul nr. 4 şi la cocserie — necesare, forţa de muncă, Gheorghe Bocan, şeful Toate tractoarele si ma lur. Croitorul Maria Hcr-
obiective economice impor în prezent, lucrăm la esta lotului 2 instalaţii : Pentru şinile agricole ce vor fi u- TRAIAN BONDOR man economiseşte impor
tante, cu termene de pu cada buncărelor şi la in noi, termenul de predare tilizate în campania de pri tante caniitiiţi de materie
nere în funcţiune în urmă stalaţia de epurare fină a nu constituie o problemă. primii.
toarele luni. Am invitat gazelor. De la 1 martie am La furnal mai avem de e- măvară sînt gata de start, {Continuare în pag. a 2-a)
în perioada iernii au fost
eîţiva factori de răspun început montajul la prime xecutat legăturile pentru Foto: V. ONOIU
dere să ne relateze despre le 6 buncăre (180 tone con apă şi gaz, la gurile de
stadiul lucrărilor la „F 4“ strucţii metalice), la ele vînt. Probleme s-ar putea
să apară la epurarea fină Specialişti din agricultură,
IN V® S T şl la estacada buncărelor,
unde constructorii şi mon- cercetători, oameni de ştiinţa i
în termen, econo torii sînt rămaşi în urmă
eu lucrările.
(cum i sa» mai spune fur mentele dc legătură (45 to ■Ar Congresul vă cere să faceţi totul ca, şi în
nalului), despre problemele ne) şi vom continua cu se Cei mai în măsură să-şi agricultură, actualul cincinal să marcheze noi
83 NOI UNITĂŢI DE PRO-
eu care se mai confruntă paratorii de şlam de la e- spună părerea, au făcut-o. paşi pe calea aplicării cuceririlor revoluţiei UCŢIE MEŞTEŞUGĂREAS
constructorii : purarea fină, care nu sînt Deci, lucrările de montaj CA. In oraşul Haţeg au fost
Kallos Arpad, maistru : însă în totalitate asiguraţi si de instalaţii la furnalul tehnico-ştiinţifice. Manifestaţi îndrăzneală, spi înfiinţate, in cadrul Coope
La caupere (preîncălzitoa- de sectorul de producţie nr. 4 se vor termina. la rit creator, revoluţionar, neîmpăcare cu lipsu rativei meşteşugăreşti „Re
re), utilajele srnt montate industrială a I.C.S.M. timp. Ce mai trebuie ? Să rile, angajaţi-vă ferm în soluţionarea celor tezatul“, noi unităţi de pro
in proporţie de 70 la sută. Cornel Boca, subinginer : se accelereze ritmul d,e mai arzătoare probleme care condiţionează ducţie şi anume: ateliere de
Printr-o mobilizare mai împreună cu cele două e- muncă, iar pe măsură ce confecţionat coşuri din nuie
bună se pot devansa ter chipe răspundem de pune frontul se deschide, alte progresul general al agriculturii, îmbunătăţi le şi împletituri din resturi
menele de punere in func rea in funcţiune a maşinii formaţii de muncitori să rea aprovizionării industriei şi satisfacerea ce dc P.V.C., precum şi pentru
din
mături
confecţionat
ţiune. La furnalul propriu- de turnat fontă pe bandă atace lucrările ce urmează rinţelor populaţiei. sorg. ¡3 HĂRNICIE. Peste o
zis mai avem de montat nr. 3 şi 4. Lucrările sînt a fi executate. sută de locuitori ai satelor
aparatul de încărcare şi in executate deja în propor (Din Chemarea Congresului ţărănimii) Tâmăşasa, Dineu Mic şi
stalaţia de prelevat probe ţie de 95 la sută/ iar pînă LIVIU ERAICA Dineu Mare au răspuns,
de gaz, iar la celelalte u- la 15 martie ele se vor în duminică, la chemarea con
. tilaje efectuăm unele fini cheia. siliului popular al comunei
Mărlincşti pentru a parti
Petru Mîţiu, şeful lotului
sări, verificări, remedieri la sută din volumul total r cipa la lucrări de întreţi
ete. 1 montaj : Aproximativ 80 Fanfarele şi-au Justificat nere a drumului. Priu hăr
Petru Sirbu, maistru : De nicia lor an fost reparate
calificarea pentru faza Judeţeană celor mai buni s-au situat
la bun început as spune că al lucrărilor de montaj la io km de drum. în fruntea
Eugen Ţirlea, loan Liccscti
J., Ioan Moţa şi mulţi alţii,
Muzica de ianlată, gen I.C. Orăştie, reprezentati aceslul an va sărbători îm a DE VORBA ' CU UN CO
cu tradiţie în judeţul nos va Văii Jiului, I.M. Bar plinirea unui veac de la MUNIST. Sub acest generic,
tru, s-a prezentai în kr/.a za, E.M. Deva, C.S. Hune înfiinţare şl a cărei me pionierii detaşamentului cla
7
judeţeană a actualei ediţii doara şi I.V. Călan. Cu un die de vîrslă este de nu sei a VU-a B (diriginte
a Festivalului naţional repertoriu variat, în care mai 19 ani. prof. Maria Vlad) s-au în-
„Cîntarea României“ Ia un au predominat clnlecelc Laureate ale ediţiilor tilnit intr-un fructuos dia
nivel calitativ ridicai. patriotice, prelucrările foi- precedente ale fcslivalu- log pe tema frumoasei
munci de siderurgist, eu co
Compozitorul Gcorge De- ® dorice şi marşurile, fanfa- lui — fanfarele m inc ri lor munistul Stellan Dena, fur-
rietcunu, preşedintele ju nalist la secţia a H-a fur
riului, mărturisea după nale. A urmat un reuşit
concurs că ceea ce a as spectacol intitulat „Flori dc
cultat duminică la Casa de primăvară“. & INSTRUIRE
cultură a sindicatelor din IN VEDEREA ATESTĂRII.
Călan i-a depăşit aşteptă Din iniţiativa Consiliului
rile, „s-a ridicat mai sus rele prezente şl-au justili- din Valea Jiului şi dc la popular al oraşului Călan,
decît iluziile pe care mi ca I, prin programe, pro Deva —- nu s-au dezmin duminică au fost convocaţi
pentru instruire in vederea
le lăcuscm în legătură cu movarea în faza judeţeană ţil nici de această dată.
fanfarele din judeţul Hu a „Cînlării României“. Esle Surprize plăcule au ofe ateslării toţi proprietarii de
vehicule cu tracţiune ani
nedoara. Chiar şi în evo un lucru meritoriu pcnlru rit şi formaţiile I.M. Bar mală de pe raza oraşului.
luţia formaţiilor care au viata culturală a judeţu za şi I.C. Orăştie. Cei peste 70 de participanţi
obţinui premiul 111 am re lui, după cum meritorie au fost instruiţi de organe
marcat momente excepţio REZULTATELE FAZEI : le de miliţie, apoi s-a fă
nale ca interpretare". esle şi grija ca tradiţia a- locul I — reprezentativa cut verificarea cunoştinţe
Deosebită a iosl şl pre cestui gen muzical să fie Văii Jfului, E. M. Deva; lor insuşite.
zentarea inspirată dar suc dusă mai departe.. Un e- II — I.V. Călan, I.M. Bar
I.M. Barza. în laboratorul il<* toxicologic, laborantele Ro
zalia Popa şi Laura Oprea execută, o analiză de determinare cintă ‘a fiecăreia dintre xemplu grăitor în acest za; III — C.S. Hunedoara,
a conţinutului de gaze dintr-o probă dc aer luată din sub cele şapte formaţii aliate sens îl oferă lanlara În I.C. Orăşlie, Clubul C.F.R.
teran. Siineria.
în întrecere — fanfarele treprinderii „Victoria“ Că
clubului C.F.R. Simcria, lan, cure în luna mai a VIORICA ROMAN
exemplul
pensionarului
Ultima .ediţie ri gazdei muncă, dar nu a pus punct
de stradă a Comitetului activităţii. Pentru că, din
comunal de partid Ribifa primăvară pină în toam
înfăţişează, între alte as nă. omul acesta deprins
pecte ale muncii de partid dc-o viafă cu munca este
şi ale vieţii în sal, chipu nelipsit de la activităţile
rile fruntaşilor pe anul din cadrul C.A.P. Ribiţa.
trecut. Dintr-o i olog rai ie Anul trecui a realizai 488
surkle blajin chipul unui de norma convenţionale.
Si cînd le cjîndeşti că sînt
om trecut de fiO de. ani.-E
cel al pensionarului Cle in lumea satelor tineri ca
ment Avram. re ar trebui să mediteze
mai profund asupra rostu
...Sînt mai bine de opt lui lor dacă ar privi chi
ani de cînd a închis car pul blajin al neobositului
tea de muncă, bucurîn- pensionar Clement Avram
du-se de binemeritata pen din Ribiţa...
sie. A închis cartea de ION CIOCLEi Vedere din municipiul Deva, capitala judeţului Hunedoara.