Page 33 - Drumul_socialismului_1981_03
P. 33
SALÀ ce
Exigenţă faţă de calitatea
PROLETARI DIN TOATE TĂRILÊTUÑITf-VĂ !
de comunist
Potrivit indicaţiilor şi Desfăşurate într-o at celorlalţi oameni ai muncii
măsurilor stabilite de con mosferă de răspundere şi de pe raza comunei noas
ducerea partidului, în cele terile din adunările gene- tre în anul trecut si in pri
exigenţă comunistă, dezba
âUSMiL ale P.C.R. de pe raza co tre participanţii la dezba
nouă organizaţii de bază
mele luni din acest an. In
intervenţiile lor, mulţi din
munei noastre au avut loc
în cursul lunilor ianuarie
teri au luat atitudine fer
şi februarie adunări în ca
mă împotriva celor care
IMPERATIVUL
re s-a analizat cum s-a des
făşurat acţiunea de pre PERFECŢIONĂRII au. avut şi au încă abateri
de la disciplina muncii, nu
schimbare a documentelor CONTINUE A VIEŢII participă în suficientă mă
de partid. Aceeaşi proble INTERNE DE PARTID sură la realizarea produc
mă a constituit şi obiecti ţiei agricole şi animaliere
vul analizei în plenara co în C.A.P. sau in celelalte
mitetului comunal de partid unităţi de pe raza comunei.
Anul XXXIII, nr. 7 259 MIERCURI, 11 MARTIE 1981 4 pagini — 30 bani ce a avut loc zilele trecute. rale ale organizaţiilor de Faptul că pentru abate
bază şi plenara comitetului rile grave săvîrşite, cinci
comunal de partid au ofe persoane (Opreanu Jula —
rit posibilitatea efectuării Oră.ştioara de Jos, Ioachim
Şedinţa Comitetului unei analize aprofundate a Coşobea şi Ioan Achi-
întregii munci depuse de
meţ — C.A.P. Beriu, Gheor-
comunişti în perioada ce a
trecut de la începutul ac ghe Furdui şi Ilie Deac
Sibişel),
—
C.A.P.
au
Politie Executiv al C.C. al P.C.R, ţiunii .şi pină în prezent. fost excluse din partid, că
Comuniştii care au luat cu-
Vasile Săndescu — C.A.P.
vîntul — Emilia Boloţ, Do-
rel Micu, Lucian Samoiles- Beriu, a fost sancţionat cu
Sub preşedinţia tovarăşu rut tuturor factorilor de că şi a indicatorilor de va teriale. în acest sens, s-a cu, Dorin Bivolaru, Ioan vot de blam cu avertis
lui Nicolae Ceau.şescu, se răspundere să acţioneze lorificare în anul 1980. Au cerut ministerelor, centra Manolescu şi alţii — au a- ment, iar alţi zece tova
cretar general al Partidu neinlîrziat pentru înlătura fost apreciate rezultatele lelor şi întreprinderilor, preciat că discuţiile indivi răşi au fost atenţionaţi, do-
lui Comunist Român, marţi, rea urgentă a acestor stări bune obţinute într-o serie comuniştilor, tuturor colec duale .şi adunările generale
10 martie, a avut loc şe de lucruri şi recuperarea de sectoare de bază ale e- tivelor de oameni ai mun au dus la întărirea discipli IOSIF NISTORESC
dinţa Comitetului Politic rapidă a rămînerilor în ur conomiei naţionale în re cii să acţioneze cu hotărî- nei, la realizarea cu mai secretar a! Comitetului
Executiv al C.C. al P.C.R. mă. Comitetul Politic Exe ducerea consumurilor — re pentru introducerea u- comunal de partid Beriu
In cadrul şedinţei a fost cutiv a indicat ministere prin reproiectarea produse nui regim sever de econo mare răspundere a sarci
dezbătut Raportul privind lor, centralelor industriale lor, perfecţionarea tehno mii, prin generalizarea so nilor ce au stat în faţa
utilizarea maşinilor, utila să ia măsuri ferme, opera logiilor de fabricaţie, dimi luţiilor bune în toate uni membrilor cooperatori si (Continuare în pag. a 2-a)
jelor şi instalaţiilor din in tive, menite să asigure fo nuarea pierderilor în pro tăţile, extinderea utiliză
dustrie, construcţii şi trans losirea cit mai eficientă a cesele de prelucrare, creş rii materialelor înlocuitoa
porturi în anui 1980. S-a a- tuturor capacităţilor de terea randamentelor, în re realizate în ţară, repro FIECARE CANTINA — UN PRODUCĂTOR
precial că, în cursul anului producţie de care dispune deosebi la instalaţiile mari iectarea produselor în ve
trecui, în contextul măsu economia noastră naţiona consumatoare de energie, derea reducerii greutăţii DE CARNE ŞI LEGU
rilor luate pentru creşterea lă, pentru îmbunătăţirea recuperarea şi valorifica ior. S-a indicai să se in
şi modernizarea fondurilor indicilor de utilizare a ma rea cîi mai avansată a re tensifice eforturile pentru
fixe, componentă însemna şinilor, utilajelor şi insta surselor refolosihile, obţi- recuperarea căldurii şi a Experienţe bune, demne
tă a avuţiei naţionale, în laţiilor, redistribuirea uti nîndu-se astfel importante gazelor, să se ia măsuri ca
treprinderile, centralele in lajelor nefolosite şi dotarea economii materiale şi fi în vara acestui an să se
dustriale şi ministerele de prioritară cu maşini şi uti nanciare. Totodată, s-a sub realizeze o importantă eco de a fi generalizate
resort au asigurat încărca laje a suprafeţelor produc liniat existenţa unor defi nomie de combustibili şi
rea mai judicioasă a maşi- tive construite şi neutiliza cienţe în acest domeniu, energie, creîndu-se astfel
nilor-unelte, a instalaţiilor te încă judicios. Măsuri se care au condus la neînea- rezerve pentru lunile de în contextul noilor mă strat numeroasele avantaje
şi utilajelor, o mai bună rioase se impun pentru e- drarea strictă în normati iarnă. Comitetul Politic suri privind mai buna a- pe care le pot aduce a-
întreţinere si exploatare a fectuarea corespunzătoare vele şi normele de consum Executiv a indicat tuturor provizionare a populaţiei, eeste gospodării-anexă, iar
acestora, faţă de realizările a reparaţiilor curente şi prevăzute în plan, ceea ce ministerelor şi întreprin aşezarea acestui important experienţa multor unităţi
anului precedent, obţinîn- capitale, asigurarea Ia timp a atras după sine depăşi derilor să se încadreze domeniu pe bazele unei tot din judeţ a dovedit că a-
du-se, în general, indici su a pieselor şi subansamble- rea consumurilor de com strict în normele de con mai sporite eficienţe, prin tunci cînd organizarea lor
periori de utilizare pe an lor de schimb necesare, bustibil convenţional şi e- sum de combustibil şi e- apropierea surselor de pro este privită cu răspunde^
samblul industriei republi precum şi pentru realiza nergie electrică, de metal nergie electrică, să acţio ducţie de cele ale consu rea cuvenită şi rezultatele
cane. rea acţiunii de tipizare a şi de alte materiale. Criti- neze pentru reducerea în mului, şi pentru unităţile obţinute sînt cele aşteptate.
în acelaşi timp, a fost utilajelor şi agregatelor şi cînd situaţiile în care au continuare a acestora. Vor de alimentaţie publică, can- La Orăstie, multe unităţi
trnele-restaurant.
pentru
criticat faptul că o serie de înlocuirea celor necores fost depăşite consumurile trebui luate măsuri ferme toate consumurile colective cu- consumuri colective au
maşini-unelte de bază, in punzătoare. normate în 1980, Comitetul pentru perfecţionarea teh revin sarcini noi, responsa deja gospodăriile lor anexă
stalaţii tehnologice, capaci nologiilor la produsele bilităţi sporite. sau şi-au preconizat înfiin
tăţi de producţie, îndeosebi Comitetul Politic Execu Politic Executiv a stabilit mari consumatoare de e- ţarea lor în acest an. No
cele recent intrate în func tiv a examinat un raport sarcini în vederea îndepli nergie, modernizarea utila încă de acum un an, la tăm din experienţa bună
ţiune, utilaje de construc privind îndeplinirea consu nirii integrale a obiective jelor folosite în produce- Consfătuirea de lucru de întîlnită :
ţii, mijloace de transport murilor normate de mate lor prevăzute pentru acest la C.C. al P.C.R. din 25—26 9 întreprinderea mecani
nu au fost utilizate la în- rii prime, materiale, com an în domeniu] folosirii şi februarie, tovarăşul Nicolae că nu are încă o cantină
'»■«aga capacitate şi s-a ce- bustibili si energie electri- valorificării resurselor ma (Continuare în pag. a 4-a) Ceau.şescu sublinia in mod
deosebii necesitatea orga ''proprie, ci doar cinci mi-
nizării şi dezvoltării gospo- croeantine (în trimestrul
dăriilor-anexă pe lingă a- IV se va da în folosinţă
ACŢIUNEA „PERSONALUL TEHNICQ-INGINERESC eeste unităţi, mari consu aici o cantină cu 1500
matoare de legume, zarza locuri), dar are în schimb
ŞI ADMINISTRAT IV — O ZI PE SAPTAMÎNA IN PRODUCŢIE" vaturi şi. carne, care-şi pot
DOINA COJOCARU
produce singure o bună
Principalul cîşîig - rezolvarea operativă parte din necesarul de a- (Continuare în pag. a 3-a)
limente. Practica a demon
a problemelor, ritmicitate, calitate si eficientă
De la un atelier modest, Acţiunea ca personalul teh- tin Peptan, adjunctul şefului — 26 000—28 000 lei. Poate
actuala secţie electromeca nico-ingineresc şi administra de secţie. După ce facem nu-i mult, dar nu acesta este
nică a Exploatării de prepa tiv să presteze o zi pe săp- prezenţa, toate cele 26 de principalul cîştlg.
rare experimentală — M.S.G., tămînă efectiv în producţia cadre tehnico-inginereşti şi — Dar care ?
din cadrul Centralei minereu materială a devenit o perma administrative se îmbracă in — Mai important mi se pa
rilor Deva, a devenit o ade nenţă la E.P.E.-M.S.G. înce- salopete, efectuăm momen re faptul câ, prin prezenţa şi
vărată urină, cu un efectiv pind de la directorii exploa tul de protecţia muncii şi — numai o zi pe sâptâmînâ în
de peste 200 de oameni ai tării, intreg personalul din fiecare la treabă, după pro tre muncitori, personalul teh
muncii, a cărui activitate de compartimentele funcţionale grame dinainte stabilite. Fe nic ţine o legătură directâ,
bază o constituie execuţia de se prezintă eşalonat, în zile meile lucrează la tratamente concretă, cu producţia, se fa
piese de schimb, dispozitive, le de miercuri şi joi, în sec termice, la zincare, la cau- miliarizează cu utilajele, ma
echipamente miniere pentru ţiile unităţii - de la Deva, ciucărle, bărbaţii — la mon şinile, piesele etc., observă
unităţile C.M. Deva. Colecti Mintia, Gurasada, Pojoga - tat motoare pneumatice, la pe viu unele amănunte de
vul acestei secţii s-a conso lucrînd efectiv alături de mun reparaţii de perforatoare. Se proiectare, de calitate, de
lidat în timp, este organizat citori. face treabă bună. Eu am o
şi condus cu competenţă, de- — La secţia electromecani evidenţă clară în acest sens. DUMITRU GHEONEÂ
păşindu-şi lună de lună sar că, „ziua de producţie" este — Cam ce producţie reali
cinile dc plan. miercuri - ne spune Constan zează cei 26 intr-o lună ? (Continuare în pag. a 2-a)
ACŢIUNE GOSPODĂREASCA. a cartierului în persoana Romulus Crişan s.a. □ FILME
Un mare număr de cetăţeni Miei Dragomir, din blocul DOCUMENTARE.’ Consiliul o-
din satul Boiu, comuna Ra- C 2, care a primit steagul de răşencsc de educaţie politică
poltu Mare, au participat du fruntaşă. (C. Radu, corespon şi cultură socialistă Brad, în
minică la o largă acţiune dent). n DEZBATERE. La colaborare cu cinematograful
patriotică-gospodărească pen clubul întreprinderii „Victo „Steaua roşie“, a iniţiat or
r i.i- •; 1 tru repararea drumului ce ria“ Călan a avut loc o dez ganizarea prezentării unor
PENTRU APR OV IZ IONAREA duce în sat. Dintre partici batere politico-ideologică pe filme documentare în unită
POPULAŢIEI. O preocupare panţi s-au evidenţiat în mod tema „Factorii obiectivi şi su ţile economice din localitate.
permanentă a colectivului de deosebit tinerii Ionel Dumi biectivi care determină creş Pe lingă filme de protecţia
la serele din Sin tandrei este tru, Ioan David, Romulus terea rolului conducător al muncii, slut proiectate şi pe
aceea de a asigura o bună Meda, Ioan Manea, Ioan In- partidului în condiţiile socie
aprovizionare a populaţiei cu drei. (Ioan Homorodeanu, co tăţii socialiste multilateral licule inspirate din frumuse
cantităţi sporite de legume. respondent). 53 CEA MAI dezvoltate“. Dintre partici ţile judeţului şi ale patriei,
Piuă acum au fost recoltate HARNICA GOSPODINA DIN panţi ■— secretari de partid, mari personalităţi ale vieţii
si puse Ia dispoziţia popu CARTIER. în cadrul unei a- conducători de unităţi, lectori ştiinţifice şi culturale.
laţiei prin magazinele C.L.F. dunări deschise, Ia care au şi propagandişti — au avut
250 000 eăpăţîni dc salată. De participat numeroase gospo contribuţii deosebite la dez
dine din cartierul Gojdu-Dc-
cîteva zile a început recol
va, organizaţia de partid nr. baterea temei tovarăşii Uscar Activitate intensă pentru pregătirea răsadniţelor la ferma
tarea sî livrarea castraveţilor 7 din cartier a desemnat pe Ernest, Petru Bora, Viorel legumicolă a C.A.P. Hărău. Echipa condusă de Silvia Iovan
de seră şi a guîioarelor. gg cea mai harnică gospodină Păcurar, Florian Stanciu, a pregătit o suprafaţă fie 1 500 mp şi a însămânţat peste
200 mp cu varză timpurie şi guiioare.
