Page 34 - Drumul_socialismului_1981_03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

imperativa! perfecţionării continu» a vieţii interne de partid La i,M. petnia Măsurile „urgente“ însă

Acţiuni pentru mobilizarea n-au coborî! in dosare în abataje

l«,oo Telex
l<;,05 Telele
mai activă a tuturor comuniştilor generale prilejul adunărilor lor planificate la aceste ac­ îşi arată efectele. „Se va 16.30 Curs
ră cu prima, ncaplicaiă,
Cu
maná
ale
oamenilor
tivităţi". Ce rezultă însă
muncii din întreprinderi, clift datele statistice ? în zi­ urmări folosirea raţională 16.50 Prole!
lui
Discuţiile individuale Vîrtei, Viorica Ştefan, care lucruri a arătat comitetu­ alături de analizele deta­ lele imediat următoare nu a efectivelor la deservire, 17,20 Tragci
purtate de birourile orga­ au şi fost avertizaţi pentru lui de partid că trebuie să liate ale activităţii pe anul numai că n-a fost atinsă pentru a reduce întreru­ 17.30 Finala
niel“
nizaţiilor de bază anul tre­ slaba activitate. Persistînd acordăm un sprijin mai precedent, au fost prezen­ cifra planificată, dar dife­ perile nejustificate la fron­ culín.
cut cu toţi comuniştii, adu­ în această stare, Gheorghe concret, mai direct birou­ tate şi măsuri pentru rea­ renţa este foarte mare : în­ turile de lucru, cauzate de ñamo
nările în care am dezbătut Vîrtei şl Maria Miheţ au rilor organizaţiilor de bază lizarea planului de produc­ tre 30 şi 50 de posturi mai o deservire necorespunză­ 18.50 1001 (¡
concluziile desprinse pe ba­ fost excluşi din partid. în planificarea şi organiza­ ţie şi a angajamentelor a- puţin în abataje, iar la lu­ toare“ — este formularea 19,00 'releje
19,25 Actúa
za lor, ca şi marea acţiune Pornind de la acest ade­ rea muncii, în asigurarea sumate, pe care adunările crări de pregătire în căr- măsurii în cauză de care 19,-1S Fojrun
pentru preschimbarea do­ văr, am recomandat birou­ unei activităţi care să cu­ generale le-au adoptat, de­ răspund şefii de sectoare. 20,10 Teleci
cumentelor au pus la înde­ rilor organizaţiilor de ba­ prindă cu adevărat pe toţi venind astfel lege pentru Cu excepţia sectorului IV, „Mari
nii“.
mâna birourilor organizaţii­ ză să dea sarcini concrete comuniştii. colectivele respective. Cum Cum se înfăptuiesc toate celelalte nu au asigu­ tliouri
lor de bază şi a comitetu­ fiecărui comunist, să con­ Birourile organizaţiilor e şi firesc, asemenea mă­ rat posturile planificate. 21.05 Recita
lui comunal de partid un troleze cum se îndeplinesc de bază şi comitetul de suri trebuie aplicate cit programele de măsuri Am primit şi explicaţii : 22.05 Tele.il
valoros material documen­ şi să tragă la răspundere partid au tras învăţăminte mai grabnic, pentru a-şi adoptate în adunările „Nu avem efectiv“, dar a-
tar, un bun instrument de pe cei care neglijează rea­ şi din alte laturi ale acti­ justifica menirea. celea.şi date statistice de­
lucru. lizarea obligaţiilor. Se a- vităţii organizatorice, poli­ Cum s-a trecut, la apli­ generale ? monstrează că, faţă de e-
în ce constă acest mate­ plieă această orientare, dar tice şi cultural-educative carea măsurilor luate, cită iectivul scriptic al minei,
rial ? înainte de toate, el nu în toate organizaţiile de din comună. Plenara care atenţie se acordă hotărîri- cel folosit in subteran este
nutuniE
ne indică principalele di­ bază se dau sarcini mobi­ a analizat desfăşurarea ac­ lor adunării generale, am bune realizările sînt sub sub posibilităţile minei, mai dioprogran
recţii în care trebuie să lu­ lizatoare comuniştilor, sar­ ţiunii de preschimbare a încercat să vedem la I.M. 50 la sută. în aceste con­ ales că s-a observat o îm­ Radiojurna
crăm cu persistenţii pentru cini care să le pună la în­ documentelor de partid a Petrila, mină care atît în diţii este cit se poate de bunătăţire. faţă de anul presei; 8,1
îmbunătăţirea activităţii de cercare adevărata capacita­ adoptat un plan de măsuri anul trecut, cit şi în peri­ edificatoare cauza nereali- trecut. Părerea noastră este tliilor; 9uio
3.05 iulspu.
conducere a treburilor e- te de şfort. Ba, în unele, menit să ridice ia un ni­ oada scursă de la începu­ zărilor la productivitatea că prea se caută justificări lor; 10,00
sarcinile încredinţate por­ vel corespunzător întreaga tul acestui an s-a confrun­ muncii, acest indicator în- 10.05 Intel
eonomico-soeiale ale comu­ nesc de la un nivel sub­ activitate de partid în co­ în cifrele de plan. „Nu am populară;
nei, precum şi a vieţii in­ mediocru de exigenţă : să muna Blăjeni. tat cu numeroase greutăţi registrînd minusuri la toa­ reuşit să realizăm efectivul socialiste;
terne de partid. Trebuie să se aboneze la ziar, să par­ în realizarea planului de te formele de urmărire — planificat“ — se spune, monicii dii
lucrăm mai mult, mai per­ ticipe la adunări şi la dez­ IOAN ANDRAŞ cărbune. „Măsurile pe care în abataj, în cărbune, în însă chiar cu efectivele ac­ lctin de ş
fonul pion
severent cu fiecare comu­ le întreprindem în această subteran şi pe întreprin­ tuale producţia minei ar ti vanpremie
bateri, să-si plătească coti­ secretarul Comitetului perioadă — se spunea în dere. Situaţia este aproape trebuit să fie mult mai
nist în parte, să-l ajutăm zaţia etc. Această stare de comunal de partid 8lăjeni darea de seamă prezentată generală din moment ce mare, realizată bineînţeles Buletin di
comoara t
să îşi consacre cu mai mul­ in adunarea generală a oa­ doar la un singur sector, pe seama creşterii prodv, Noi i
tă răspundere şi dăruire menilor muncii pe între­ V, indicatorul respectiv tivităţii muncii. Cit despre . patrii
priceperea şi capacitatea Calitatea de comunist prindere — vor trebui să este depăşit. Dar excepţia măsurile stabilite, subli­ i la 3; i5,i
lor; li;,00
îndeplinirii sarcinilor ce le Ansamblu!
avem pe toate planurile. conducă la ridicarea reali­ confirmă că pot fi obţinu­ niem că ele n-au rostul de 16,25 Coori
Avem comunişti de nădej­ (Urmore din pag. 1] plenara comitetului au de­ zărilor colectivului nostru te şi rezultate bune, numai a face un program, un 16,40 Pcrir
de, între care Aron Jurca, monstrat totodată că birou­ la nivelul sarcinilor zilnice să se lucreze eficient. plan de măsuri cit mai cu­ cil uşoare
Sfatul mo
rile organizaţiilor de bază
Avram Stingă, Traian Cio­ vede.şte că organizaţiile şi comitetul comunal de de plan“. Una dintre aces­ Neaplicarea măsurilor prinzător, ci de a fi apli­ letin de ş
can, Ioan Ştefan, Nicolae noastre de partid au mani­ partid au datoria să se o- te măsuri prevede că „se stabilite se soldează cu re­ cate cu rezultate cit mai sul famili
Transmisii
Leaha, Maria Jurca, Dori­ festat exigenţă sporită faţă cupe cu şi mai multă răs­ va asigura plasarea opti­ zultate negative asupra în­ bune. Şi, bineînţeles, la tiaia Clipi
timpul potrivit.
ca Mj.cu, Doina Bogar, Ioan de calitatea de comunist, pundere, să manifeste deo­ mă a abatajelor şi a lucră­ tregii producţii. Pentru că, handbal n
Cioflica, Solomon Mic, So- dar dovedeşte in acelaşi sebită exigenţă faţă de în­ rilor de înaintare, asigu- după cum o să vedem, o CONSTANTIN IOVANESCU tualităţi ţ
Concert ii
lonion Raţ, llie Jurca şi timp că ele n-au numi fes­ treaga activitate a comu­ rîndu-se realizarea posturi­ altă măsură, tot in legătu­ iară; 20,31
alţii, care participă perma­ ta! suficientă atenţie faţă niştilor, iar atunci cînd tul legii;
nent la rezolvarea proble­ de educarea comuniştilor constată nepăsare, lipsă de norc; 22,0i
melor din comună. şi celorlalţi oameni ai mun­ răspundere sau abateri, 23,00 Bi,
23,30—5.00
Cu prilejul discuţiilor in­ cii in spiritul normelor eti­ conform prevederilor sta­ Tehnologia culturii legumelor in eîmp cal nootu
dividuale, birourile organi­ cii si echităţii socialiste. tutare să ia măsuri cores­ TIMIŞO,
zaţiilor de bază din satele Din această apreciere, foar­ punzătoare care să condu­ Anul acesta cultura legu­ nează cel mai bine ceapa, răsărite sau in curs .de ră­ zilei; 20,n
Blăjeni, Reţ, Criş, Crosuri, te obiectivă, am tras con­ că la întronarea disciplinei, melor în cîmp s-a extins usturoiul, tomatele, ardeii, sărire. industrie
Sălătruc au înţeles însă că cluzia că în viitor comite­ la întărirea vieţii de partid. mai mult, atît in C.A.P., cit vinetele, fasolea, mazărea, tic maţi )
Bocşa;
există o mare diferenţă tul de partid va trebui să Trăgînd concluziile ce se şi la gospodăriile popu­ varza roşie, iar la potasiu Densitatea culturilor. A- bricaţiei
se ocupe mâi mult, să ac­ Arad; 20,
între volumul de muncă ţioneze cu mai multă răs­ cuvin din acţiunea de pre­ laţiei. Aceasta are drept păstîrnacul, ţelina, ridichi­ sigurarea unei. densităţi op­ le „Sav
şi eficienţa activităţii uno­ pundere pentru creşterea schimbare a documentelor scop acoperirea în mai le, castraveţii, conopida. Po- time de plante/ha consti­ 20,30 Par’
ra dintre comunişti, că o conştiinţei socialiste a tu­ de partid, din hotăririle su­ mare măsură a cerinţe­ tasiul se aplică în funcţie tuie una din condiţiile de prezentul
parte dintre membrii de turor membrilor de partid, puse spre adoptare, parti­ lor privind aprovizionarea bază In obţinerea de pro­ simte nu
nci: Ţinti
partid aduc o contribuţie uteciştilor, celorlalţi cetă­ cipanţii la dezbateri şi-au populaţiei din resurse pro­ de cerinţele solului, ca de­ ducţii mari şi rentabile. A- siune lit
slabă la realizarea sarcini­ ţeni din comuna noastră luat angajamente concrete prii. Dar obţinerea unor altfel şi celelalte îngrăşă­ ceste densităţi sînt de Versul m
lor, iar alţii nu-şi îndepli­ S-a reţinut şi faptul că în să participe la realizarea producţii mari la toate cul­ minte chimice, pe baza car­ 50—52 000 plante/ha la to­ ţării. Cri
nesc cum trebuie nici une­ acest scop este necesar să sarcinilor ce le revin, la turile depinde în mod ho- tării agrochimice, în doze matele de vară, 110—
le îndatoriri statutare. în îmbunătăţim radical întrea­ obţinerea unor producţii a- tărîtor de aplicarea corec­ de 150—200 kg/ha substan­ 120 000/ha ardei gras, 100—
această categorie pot fi a- ga muncă politico-educati- gricole superioare, să-şi tă a tehnologiilor stabilite ţă activă. 110 000/ha ardei gor ■
mintiţi Candin Rus, Viori­ vu, să folosim cu maximă sporească contribuţia la pe culturi. în cele ce ur­ Pregătirea terenului se 120—140 000/ha ardei lung
ca Şortan, Constantin Pe­ eficienţă întreaga gamă de crearea fondului centrali­ face în funcţie de momen­ şi iute, 46—50 000/ha vine­
DEVA:
tru, Ioan Stingă, Rozalia forme şi mijloace ale mun­ zat de produse agricole al mează ne vom referi pe tul înfiinţării culturii şi te, 56—58 000/ha varză tim­ mult (Pa
Stingă, Maria Micu, Roza­ cii de propagandă. Dezba­ statului şi, pe această cale. scurt la principalele cerin­ starea fizică a solului. Pen­ purie, 110—115 000/ha guli- ta); HUI
ţe şi norme de bază de
lia Rusu, Nicolae Rusu, terile ce au avut loc în or­ Ia creşterea bunăstării ma­ care trebuie să se ţină sea­ tru legumele timpurii, ogo- oare, 38—40 000/ha varză cui, peti
(Flacăra)
Maria Miheţ, Gheorghe ganizaţiile de bază şi în teriale a celor ce muncesc. mă la înfiinţarea culturilor de toamnă si conopidă, 46— derurgist
tră (Artr
de legume. 48 000/ha gulii, 320—340 000/
cere (Ci
Sfofuri p®ntvu ha ceapă, 600—620 000/ha TROŞAN
Alegerea şi pregătirea te­ fasole păstăi, 200—240 000/ — seriile
lta creştt
renului. Cele mai bune te­ ha castraveţi, 600—650 000/ icitibric);
renuri sînt cele uşoare, cu agricultori ha morcovi, 330—350 000/ (Kepubli
un grad ridicat de fertili­ ceva nu
tate naturală, fără exces de ha păstîrnac, 400—450 000/ (Cultura)
ha pătrunjel, 100—110 000/ (Muncite
umiditate, cu posibilităţi de rul de toamnă se grăpează ha ţelină, 80—100 000/ha Fugi, te
irigare şi ferite de viaturi în ferestrele iernii, iar în sfeclă roşie, 1 100—1 200 ri­ rul); )
şi curenţi reci. în judeţul (Muncita
februarie-martie, cînd pă- dichi de 'lună, 140—190 000/ Morţii fa
nostru cele mai bune tere­ mîntul este suficient de ha salată. ANINOA
nuri sînt cele din luncile zvîntat, se lucrează cu gra­ gradul t
(Munciţi
rîurilor, îndeosebi cele a- pa cu discuri, se nivelează Aplicarea erbicidelor. Drapelul
flate în lunca Mureşului, Pentru culturile de varză bric); Bl
în gospodăriile populaţiei, şi se modelează folosin- şi rădăcinoase (morcov, pă­ spre |
(Steaua
du-se nivelatorul şi mode­
cele mai bune terenuri sînt trunjel, ţelină), precum şi ZA: Nu
cele de pe lingă casă, mai latorul. Iar în momentul pentru ceapă, usturoi, to­ tari (M;
bine adăpostite şi care se cînd temperatura solului se mate, ardei, fasole se fo­ Solo Su
meia di
încălzesc mai repede. menţine la 4-5 grade, se loseşte Dual şi Treflan în GEOAG1
în pregătirea terenului trece la însămînţarea ma- doze de 4—5 litri/ha care sa de cu
cula Mi
un rol important îl are a- zării, spanacului, ridichilor se dă înainte de plantare. Mlippets
(Populai
rătura de toamnă, cînd se de lună şi rădăcinoaselor Pentru castraveţi, dovlecel ment ci
administrează şi gunoiul pentru consum în vară. şi dovleac se foloseşte Ba- CAL AN
de grajd în doze de 30—60 Cînd a trecut pericolul apel (C:
C.S.H. — strungaria de cilindri. Strungarul Cornel Sabo lucrează în această secţie de lan în doze de 6—7 litri/ha. MERIA
18 ani, timp în care s-a achitat de sarcini. tone/ha, ţinînd seamă de temperaturilor scăzute în Aceste erbicide se dau cu lor (Mu
în foto : execută recalibrarea unei garnituri de cilindri profil cornier de 90. gradul natural de fertilita­ timpul nopţii (brume şi două săptămîni înainte, de divină i
Foto: VIRGIL ONOIU
te a solului şi nivelul pro­ temperaturi sub 0 grade), plantare, iar în preajma
ducţiei ce trebuie obţinut. se trece la plantarea ver- plantării se face o lucrare
Legumele care valorifică zei şi gulioarelor în cîmp, cu grapa cu discuri sau
Rifmicifate, caiifaie şi eficienfă cel mai bine gunoiul sînt care calendaristic cores­ cultivatorul pentru a dis­
castraveţii, dovlecelul şi truge buruienile care nu Tim pi
(Urmare din pag 1) sară şi utilă această acţiune. trebuind îndeplinite la un dovleacul. La restul sorti­ punde cu a treia decadă a sînt atacate de aceste er­ ziua de
lunii martie. Pentru restul
în caietul lui Constantin înalt nivel de calitate şl efi­ mentelor de legume se dă bicide. Toţi specialiştii şi va fi r
Peptan este trecut fiecare in­ cienţă, se impune cu strin­ 30—-10 tone gunoi bine pu­ culturilor, pregătirea tere­ mecanizatorii trebuie să mai mi
ploi loc
tehnologii, pe care le corec­ giner, tehnician, funcţionar, genţă, în toate întreprinde­ trezit, pe hectar. îngrăşă- nului se face cu cel puţin respecte tehnologiile pres­ modera
tează Imediat, la faţa locu­ cu numele, prezenţa, realiză­ rile, la toate locurile de mun­ mintele chimice care se două săptămîni înainte de crise în fişa tehnologică a ratura
lui, sau in foarte scurt timp. rile săptămînale şi lunare. că, implicarea fermă, efecti­ dau toamna sînt cele pe plantare sau însămînţare, fiecărei culturi, epoca de prinsă
iar cca
Cunoscîhd bine treburile pro­ Toţi se străduiesc, toţi au vă şi concretă în producţia bază de fosfor şi complexe urmînd ca după caz să se 12 grac
ducţiei materiale, cadrele teh- rezultate bune : inginerii Ma­ materială a cadrelor tehnico- care, pe lingă fosfor, mai mâi facă înainte şi o lu­ semănat sau plantat şi den­
La ir
nico-inginereştl şi administra­ rin Sebescu şl Ioan Tornea- Inginereşti şi administrative, conţin azot şi potasiu. A- crare superficială a solu­ sitatea pe hectar, pentru că neral i
tive pot acţiona operativ şi nu, subinglnera Cristina Ivan- să lucreze alături de munci­ cestea se dau în doze de lui cu agregatul de grape, numai astfel avem garan­ Vor că
în deplină cunoştinţă de 'cau­ cou, tehnicienii Irina Murar, tori, să soluţioneze operativ ţia obţinerii producţiilor formă
ză asupra soluţionării unor Aurel Tulbăceanu, Cornel Hal­ problemele care apar, să a- 300—400 kg/ha substanţă cultivatorul sau grapa cu planificate. re. Vir
vor de
probleme care mai apar în da, şi ceilalţi. sigure ritmicitate, calitate şl brută şi 150—200 kg/ha discuri, care are rolul de teorolo
ateliere, la formaţiile de lucru. Azi, cînd sarcinile econo­ eficienţă întregii activităţi pro­ substanţă activă. La îngră- a pregăti patnî germinativ Ing. IOAN CĂLIMAN cenco
Pentru noi este foarte nece­ mice sînt tot mai importante, ductive. şărnintele cu fosfor reacţio­ şi de a distruge buruienile Trustul horticulturii