Page 37 - Drumul_socialismului_1981_03
P. 37
SAU C£ UECTURA
Suplimentar—7000 în CIRCUITUL ECOKOMfC
tons aglomerat
In cele două fabrici Resursele minerale mai
de aglomerare din ca
drul C.S. Hunedoara se
munceşte cu răspundere multe, superior valorificate
pentru a se asigura can
tităţile de aglomerat ne
cesare la elaborarea Dezvoltarea în ritmuri ac dintre ele, în anii viitori, cui»
fontei. Dînd atenţia cu celerate a economiei noastre sînt cele de la Valea Morii-
venită exploatării şi în naţionale reclamă asigurarea Barza şi Boiţa-Haţeg. Por
treţinerii maşinilor şi unor cantităţi sporite de ma nind de la baza de materii
instalaţiilor din dotare, terii prime, valorificarea lor prime existentă la 1 ianuaris
utilizării raţionale a la un înalt grad de eficienţă a.c. şi ţinind seama de ne
materiei prime şi mate economică, in acest sens, u- voile crescînde de metale alo
rialelor, aglomeratoriştii nităţilor Centralei minereuri economiei naţionale, am tre
hunedoreni au realizat lor Deva le revin sarcini cut la reactualizarea şi îm
de la începutul anului deosebite în domeniul Inten bunătăţirea programelor de
sificării cercetării geologice,
şi pînă la zi o cantita cercetare geologică şi tehno
te suplimentară de a- pentru punerea în evidenţă logică — începind cu acest
glomerat autot'ondant de noi rezerve exploatabile an şi pentru întregul cincinal
de peste 7 000 de tone. şi aducerea lor cit mai rapid - pentru fiecare zăcămint în
în circuitul economic. parte.
Acţîonînd în spiritul sarci in acest scop vor fi reluate
ÎN INTIMPINAREA ANIVERSARII A 60 DE ANI nilor trasate de secretarul cercetările pentru unele mi
general al partidului, tovară neralizaţii cu conţinuturi mâi
PE LA FĂURIREA PARTIDULUI COMUNIST
şul Nicolae Ceauşescu, la scăzute şi pentru unele re
ROMÂN consfătuirea cu cadrele din zerve mai izolate, cum sînt
domeniul geologiei, din oc cele de Ia Nădăştie—Ocoliş,
tombrie 1980, colectivele de Vctdul Dobrii, Ciungani—Căză-
Activitate intensă in toate geologi din unităţile C.M. De neşti - pentru fier, Băiaga-
va şi-au orientat cu predilec Hondoi şi Muncel-Valea Să-
domeniile pentru înfăptuirea ţie preocupările spre detalie liştei — pentru minereuri com
inferioare
orizonturile
plexe,
rea cunoaşterii unor zone a-
diacente celor aflate în ex de la Musariu — pentru mi
exemplară a sarcinilor economice, ploatare, precum şi spre alte nereuri aurifere-cuprifere. O
premise
cu
atenţie deosebită se va acor
geologice
zone
favorabile atragerii de noi da cercetării unor eventuale
politice şi sociale resurse. Ca urmare a efortu noi corpuri de minereuri în
rilor depuse în anul 1980, zona zăcămîntului Deva. Fi
sarcinile centralei noastre de nalizarea acestui complex
In luna mai a acestui an vînt patriotic, a întregului creştere a rezervelor au fost program de cercetare ne va
se împlinesc şase decenii popor pentru realizarea o- îndeplinite şi depăşite, spo permite cunoaşterea mai în
de la făurirea Partidului bieetivelor celui de-al XII- ruri mai mari fiind obţinute deaproape a potenţialului de
Comunist Român, eveni lea Congres al partidului, la zăcămintele de fier de la rezerve din perimetrele cer
ment de importanţă crucia care a fundamentat orien Ghelari şl Teliuc, la minereu- cetate şi orientarea cercetă
lă, care — aşa cum se sub tările dezvoltării ţării rile complexe de la Muncel, rilor spre alte zone de per
liniază în Programul parti noastre pentru înfăptuirea Bolţa-Haţeg şl Troiţa, precum spectivă.
dului nostru — a marcat neabătută a Programului şi la minereurile auro-arginti- Pentru asigurarea unor can
o etapă nouă, superioară de făurire a societăţii so fere de la Barza. tităţi sporite de metale din
atit pe plan politic şi ideo cialiste multilateral dezvol C.S.H. — secţia prelucrări nr. î, atelierul mecanic 2. Mun Rezulta.ele bune obţinute resurse proprii şi diminuarea
logie, cit şi organizatoric în tate şi înaintare a Româ citorul Franclsc Schlosser ce lucrează la o maşină tle găurit în anul trecut, în întreg cin ION LUPU,
mişcarea revoluţionară din niei spre comunism. prin coordonate este fruntaş în producţie. cinalul 1976—1980, ne-au per DANUL MUNT1U,
România, in dezvoltarea Dezvoltarea soeial-econo- mis fundamentarea realistă a ION STOENESC,
detaşamentului de avangar mică a României în anii planului de producţie pentru compartimentul geologic,
dă al clasei muncitoare, a socialismului demonstrează 0 sarcină unică pentru 1000 de comunişti noul cincinal, atît la nivelul C. M. Deva
dat un nou şi puternic a- eu putere justeţea liniei capacităţilor existente, cit şi
vînt luptelor politice şi so politice generale a partidu la nivelul dezvoltării unora (Continuare în pag. a 3-a)
ciale desfăşurate de mase lui nostru comunist, care a Scoaterea minei È soli plan
le largi populare. Cei 60 de aplicat şi aplică în mod
ani de istorie a partidului creator, revoluţionar prin
sînt ani de luptă a clasei cipiile socialismului ştiin întreprinderea minieră comitetul de partid şi în
muncitoare din România ţific la condiţiile concrete Aninoasa se află de multă comun cu sindicatul şi
sub conducerea partidului ale ţării, aducînchi-şi prin vreme sub plan. Aceasta U.T.C.-uI, cu toată suflarea.
său comunist, pentru eli aceasta contribuţia la îm generează o stare psiholo Comitetul de partid a dat
berare socială şl naţiona bogăţirea teoriei şi expe gică pe care o simţi în su fiecărui membru al său
rienţei generale în făurirea fletele şl cuvintele fiecărui două sarcini: una profesio
lă, pentru transformarea
revoluţionară, democratică noii orînduiri. om întîlnit. Am stat de nală (cum se spune) şl alta
în înlîmpinarea acestei vorbă cu prim-maistrul politică. Aşa s-a procedat
şi socialistă a societăţii măreţe sărbători — aşa minier Nicolae Ciapă, se şi Ia organizaţiile de bază,
noastre, ani ai solidarităţii cum se prevede în Progra cretarul adjunct cu pro astfel îneît, acum toţi cei
militante cu clasa munci mul de măsuri dezbătut ia blemele organizatorice în peste 1 000 de comunişti au
toare internaţională, cu for recenta şedinţă a Comite comitetul de partid al mi cîte două sarcini, dar am
ţele progresiste de pretu tului Poiitic Executiv al nei, cu laboranta Florlca bele curg într-una singură
tindeni. C.C. al P.C.R. — organele Cosma, secretar adjunct eu — scoaterea minei de sub
Gloriosul jubileu al si organizaţiile de partid, propaganda în acelaşi co plan. Aceasta este voinţa
Partidului Comunist Ro de masă şi obşteşti, insti mitet, cu inginerul şef, eu comuniştilor şi a întregului
mân din această primăva tuţiile culturale şi de în- pensionarul Aurel Cristea, colectiv.
ră este întîmpinat pretu văţămînt din judeţul nos cu un şofer, cu o femeie de Se lucrează cu seriozita
tindeni în ţara noastră sub tim, desfăşoară o largă ac- la lămpărie, cu cuplătorul te şl tenacitate în organi
semnul muncii intense, pă de la puţ, cu... Directorul zare şi în educarea voinţei
trunsă de un puternic a- {Continuore în pag. o 3-al minei, inginerul Cornel de a învinge. Sînt reminis
Burlec, n-a fost de abor cenţe, sînt greutăţi, sînt
nepotriviri şi, pe alocuri,
dat, fiind în mină de multe
ÎN ZIARUL DE AZI: şi pentru multe ore. pasul necadenţat al unora.
Se ocupă om de om, şi oa
Oamenii au puţine clipe
© Pagina bunului gospodar ©Premieră la Teatrul de răgaz şi de explicaţii, menii de frunte — de toa-
de estradă Deva e Fapte din instanţă 0 Deva-actua- toţi sînt cu gîndul la mină.
CORNEL ARMEANU
lilăţi S-au făcut analize în con
siliul oamenilor rîiuncli, în {Continuare în pag. a 3-a)
— ©— » — « ( „ © „ a i ® — © — a - ® — a — ® ® ®
Atelierul mecanic IJVÎ. Barza, Frezorul Nicolae Caroja,
secretarul organizaţiei de bază pe atelier, îsi depăşeşte iu
În Consiliul unic agroindustrial Haţeg ficcaro lunii sarcinile de plan cu 10-11 la sută.
Foto: VIUGIL ONOI0
Eforfuri susfinufe penfru obţinerea
! aflau cei care răspund me- &
rcu prezent acestui act urna- |
unor producţii mari de legume şi cartofi i nitar : Uiviu Mihăicscu, Do- %
rica Moldova», Floarea Pà- a
na şi Gheorghe Viju, c-tia %
In toate unităţile din grăşămintelor chimice de C.A.P. Haţeg s-au însămîn- sa SESIUNI DE REFERATE Iăuţă, Dorina Stingă, Tatia- j$
Ganca, Elena Crlşan, Iosif g
Consiliul unic agroindus la întreprinderile furni ţat 4 ha cu spanac şi 2 ha I ŞI comunicări ştiinţifi Marcu, Stela Predoni, Maria ¡5
trial Haţeg — ne spuneau zoare. prinsă în C.A.P. Unirea. i ce. Ieri s-au încheiat în ti- Ardelean, Maria ,|uîa şi alţii. 4
cu salată. Ancheta între
tovarăşii loan Dumitru, Unităţile agricole coope nităţilo de învăţămînt din a DEPĂŞIREA PLANULUI I
Valea Jiului sesiunile de re
DE VENITURI. Colectivul O- §
preşedintele consiliului, Ius ratiste din acest consiliu lea. discuţiile purtate cu i ferate şi comunicări ştiinţi ficiului P.T.T.R. Hunedoara t,
Haţeg. Pui. Sîntămăria-Or-
tin Vasiu, inginer şef şi vor cultiva 3-10 ha cu le fice, organizate in această acordă o mare atenţie renta- ¡5
loan Medrea, directorul gume — îndeosebi mazăre, cadrele de conducere de la lună po teme de educaţie bilizării activităţii unităţii. Ca |
materialist-ştiinţifică. Sesiu
urmare a măsurilor intre- «
S.M.A. — s-au încheiat lu fasole şi rădăcinoase — consiliile populare comu i nile au reliefat, odată cu pre prinse şi a muncii conştiin- »
crările de pregătire în ve precum şi 760 ha cu cartofi, nale şi de Ia C.A.P.. cu ocupările pentru ridicarea cioase depuse de majoritatea |
derea declanşării lucrărilor fiind al doilea consiliu pe brigadieri şi mecanizatori i procesului do educaţie mate lucrătoarelor oficiului, do la t*
rialist-ştiinţifică in şcoli, şl începutul anului, planul de a
agricole de primăvară. Au judeţ în ce priveşte pro au evidenţiat dorinţa tutu activitatea do cercetare a ca beneficii a fost depăşit ca jj
fost transportate în cîmp ducţia cartofilor de sămîn- ror de a face din anul drelor dţdactice şi a elevilor. peste 40 000 Iei, îndeosebi în ţ
aproape 15 000 tone ele gu ţă şi consum. Care este sta 1981 — aşa cum a cerut to i PI PICĂTURĂ DE VIAŢA. 90 sectoarele de telefonie, telc- Ï
de lucrători din cadrul I.C.S.
noi, Iar aproape 1 200 ha diul pregătirilor pentru de varăşul Nicolae Ceauşescu. i Alimentara, I.C.S.A.P., O.J.T., graf şi poştă. Se evidenţia- IJ
ză in muncă lucrătoarele A- <■
semănături de toamnă au clanşarea lucrărilor în secretarul general al parti I.C.R.A., U.J.C.C., Întreprin delà Gălăţeanu, Ioana Crîş- |
fost fertilizate suplimentar cîmp ? întreaga suprafaţă dului —, anul hotărîtor în derea de morărit şi panifi maru, Adela Arnăutu, Ştel'a- 9
caţie şi Consiliul popular
cu îngrăşăminte chimice. destinată culturilor de le creşterea producţiei agri i municipal Deva au răspuns, nia Eneseu, Verona Mihuţ, J
Aceasta nu reprezintă însă gume şi cartofi a fost ogo- cole vegetale si animaliere. marţi, la apelul Dispensaru Felicia Popa.
lui nr. 1 comasat din locali
„Vidra“ Orăşlie, secţia ve nici 50 la sută din supra rîtă din toamnă, iar pe La C.A.P. din Sălaşu de i tate pentru a dona sînge. A- a
lur. Mariana Bolea — © faţa cultivată cu grîu şi mai bine de 800 ha s-au a- lăturl do Tatiana Ursulescu,
Eleonora Ghcrinan şi alţii
harnică coordonatoare a orz. Cauza ? Lipsa îngrăşă plicat îngrăşăminte organi N. BADIU Ï care dăruiau pentru prima
sectorului confecţii căciuli. mintelor chimico. Se impu ce şi chimice. Toate semin »ară picătură de viaţă, se
ne urgentarea livrării în ţele sînt asigurate. La (Continuare în pag. a 3-a) r moar I nmm r r r a*** t muw r sbk f <r T v »w * aw**' r aam
