Page 38 - Drumul_socialismului_1981_03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISM!

9,00 T‘
11.00 Kt
ce
11,55 T<
Fiecare familie - un contractant cu statul 1 16.05 Tt
Iii
[ Avantaje oferite de stat cultivatorilor 16.25 C;
sc
Comuna Certeju de Sus Ioan Florea, Emilian Iancu două zile pe săptămînă de 17.05 V
are, în fiecare an, o contri­ şi Ioan Haneş din Nojag, către un medic venit din individuali de sfeclâ de zahâr 18,10 A
buţie importantă la crea­ iosif Florean, Gheorghe altă localitate. In intenţia \ 18,35 D
v<
rea fondului centralizat de Ciocoi şi Alexandrii Luca noastră este să ajungem Toţi cei care contractează şi livrează sfeclă de zahăr prin coope- j v<
produse agroalimentare al din Săcărîmb şi mulţi al­ ca fiecare gospodărie din 19.00 T
statului. Ca rezultat al pre­ ţii, care încheie în fiecare comună, acolo unde sînt ralivele de consum primesc, potrivit prevederilor Decretului Consi- S 19.25 A
19,45 O
ocupărilor consiliului popu­ an contracte cu statul pen­ oameni apţi de muncă, să liului de Stat 391, din 26 decembrie 1980, 8,5 KG ZAHĂR PENTRU \ 20.25 C
lar, ale celorlalţi factori tru carne, lapte ş.a. In ul­ încheie cel puţin un con­ 100 KG SFFCTA PBFDATĂ i s<
de conducere din localita­ tima parte a anului 1980 tract. cn statul pentru li­ ŢĂRANI COOPERATORI Şl CU GOSPODĂRIE INDIVIDUALĂ ! \ 21.25 S
T
22.05
te, în ultima vreme e- şi în primele două luni din vrarea de carne, lapte, lină
fec.tivele de animale din acest an au fost încheiate ş.a, Sînt convins că, prin Cultivaţi cit mai multă sfeclă de zahăr pe loturile pe care Ie (
gospodăriile p o p u l a ţ i e i deja contracte pentru livra­ munca ce o vom desfăşura aveţi în folosinţă sau în proprietate personală !
eresc continuu, fapt ce se rea Ia stat a 25 bovine a- cu mult mai multă stăruin­
reflectă şi în sporirea can­ dulte, 245 viţei, 107 porci, ţă în viitor — în lumina BUC
tităţilor de carne livrate 705 hl lapte de vacă, 655 sarcinilor stabilite la cel diopre
la fondul de stat. In anul kg lină etc. de-al II-lea Congres al ţă­ IJrmaţi-le exemplul! Radio,
1980, de exemplu, Certeju Pentru a veni în spriji­ rănimii — vom atinge a- presei
de Sus a predat, pe bază nul crescătorilor de anima­ cest obiectiv încă în 1981, diilor :
9.05 R
sporind astfel participarea
de contracte şi pri.n achi­ le în asigurarea asistenţei comunei la asigurarea din FRUNTAŞII VREDNICIE popular comunal — o en­ lor ;
ziţii, aproape 250 tone de tehnice de specialitate, în resurse proprii a nevoilor tuziastă întrecere ce are ca 10.05
autoct
carne. Avem în localitate comună a fost repartizat de consum ale oamenilor Pentru anul acesta, cetă­ Coşeşti, Grind şi Ohaba, obiectiv predarea de canti­ tiune
crescători de animale foar­ recent un inginer zooteh­ muncii din judeţ. ţenii comunei Beriu au aparţinătoare comunei Lă- tăţi cit mai mari de lapte neri ii
te buni, cum . ar fi Ioan nist care şi-a început acti­ contractat cu statul, din pugiu de Jos, sînt sate mici, pentru aprovizionarea popu­ ră; 1
Savu, Iosif Cîmpean şi Sa­ vitatea. Avem însă o sea­ CONSTANTIN COTAR gospodăriile personale, pî- atît ca întindere, cit şi ca laţiei. Deocamdată, pe pri­ 11,00
Ansai
bin Poenar din Certej, Sa­ mă de probleme cu privire nă la 10 martie, 150 de număr de locuitori. Primul, mele locuri' se situează Do­ al A:
bin Iîanc, Simion Cibean, la asistenţa sâni tar-veteri- primarul comunei porci, 15 bovine adulte, 105 de pildă, are vreo 22 de rica Bucovicean din Co­ vanpi
Bulet
Simion Mateaş din Hondol, nară ce se acordă doar în Certeju de Sus viţei, 65 oi, importante can­ gospodării, al doilea cam şeşti, Gheorghe Simulesc şi como.
Bucovicean
Traian
din
tităţi de lapte de vacă şi tot atîtea, Ohaba are cu Grind, Gheorghe Bulzan, 12,45
din (
de oaie. ceva mai multe. Cele trei Ioviţa Pădurean şi Aurica 1 la
Din grădină, produse din primăvară pînă-n toamnă Cu rezultate demne de sate sînt însă mari produ­ Suba din Ohaba, care au 20; U
Piese
remarcat se înscriu în a- cătoare de lapte şi furni­ realizat cele mai mari cîş- că şi
Pensionarul Marin Ivanov şi soţia, Vilhelmina* din Simeria, Şoseaua naţională, nr. ceastă acţiune cetăţenii zează fondului de stat can­ tîguri băneşti ■— de muh~
65, sc ocupă de grădinărit din anul 1936. în prezent are 61 de ani şi posedă o grădină de tităţi însemnate în fiecare mii de lei — prin car
600 mp, în care produce răsaduri din toate soiurile de legume pe caic le valorifică Traian Cosma, din satul zi. în primele două luni din
Ia cetăţeni interesaţi. Sereca, care a contractat tatea de lapte predată. Du,, 17,05
După producerea răsadurilor — şi chiar paralel cu acestea — execută semănatul, 1 500 litri lapte şi un porc, acest an, din Coşeşti a fost întrecerea continuă şi adu­ 17,25
plantatul şi recoltatul legumelor pînă toamna tîrziu, cind o parte din recoltă o opreşte expediată spre centrele de ce noi şi noi fruntaşi, con- tria
pentru consumul familiei, iar restul o valorifică ia piaţă. Ioan Filipescu, din Beriu, industrializare cantitatea fîrmînd adevărul că parti­ zical;
Din experienţa acestui bun gospodar pot învăţa cetăţenii care vor să se ocupe de — cu doi tăuraşi, un porc de 4 717 1 lapte, din Grind ciparea la aprovizionarea 20,00
Rom;
această plăcută şi rentabilă îndeletnicire. şi 700 litri lapte, Avram populaţiei depinde nu nu­ tehni
Trufaş, din salul Cucuiş — 2 685 1, iar din Ohaba pe­ dio i
Text şi foto : ste 5 220 T. între cetăţenii mai de mărimea localităţii, tr-o
V. ONG1U cinci tăuraşi, 1 500 litri lap­ celor trei sate are loc — ci şi de vrednicia oameni­ zical
te de capră, un porc ş.a. la iniţiativa consiliului lor. muzi
Grădina \j\ spune cum e gospodina
DI
Noi obişnuim să muncim me şi zarzavaturi. Adică la C.A.P. cu sprijinul ce­ rilor
toru
grădina de care dispunem — să tiii sinceră — am leilalte nurori, tehniciană HUh
cu toarte multă grijă, în cumpărat cite ceva, cind legumicolă, am amenajat troli.
Nu-j
fiecare an. Dar - deşi mun­ au apărut truiandalele sau un solar ele vreo 50 m.p. ivi up
cesc cu multă plăcere, deşi roşiile timpurii. In anul Terenul l-am îngrăşat bi­ deru
sînt mereu prezentă prin­ acesta am holărîl cu toţii ne cu gunoi de grajd şi de (
(Art
tre straturi — nu sînt ui­ din lamilie să nu mai a- urmează să-l cultiv zilele (Cor
ciodată singură în grădină. pclăm la aşa ceva, aşa că acestea. îmi pun mari nă­ ŞAN
riilo
Alături de mine se aiiă i-am determinat pe bărba­ dejdi în solar şi grădina Noit?
so(ul, care este mecaniza­ tul şi pe liul meu să ia­ din jurul casei. Văd că şi (Ker
tor lă S.M.A., băiatul — că un solar, fiindcă am alţi oameni din llia şi-au (Cui
muncitor la f.M.M.R. Sime­ auzit că un vecin al nos­ amenajat solarii, ceea ce că ut
ceai
ria, ca şi noră-mea. Mun­ tru — e vorba de familia cred eu că este un iucri (Mu
ca noastră se soldează Bota — a făcut in anul bun. «Trip
I-1I-
cu rezultate ioarte bune. trecut treabă ioarte bună ROJI SUBA, SA;
De mulţi ani — nici nu cu solarul. Din lemne gă­ cito:
peli
mai ţin minte de cind — site prin gospodărie, 'clin casnică, DR/
n-am dat un leu pe legu- polietilenă procurată de comuna llia riilc
GU!
făr£
RAi
Mij
căr;
Gospodarii din Brănişca au uitat să crească animale? Poşta paginii ŢE<
tul
(Po
mei
Oamenii Brănişcăi îşi a- nul-spital de bolnavi cro­ putea spune, au timp liber te ! Televizoarele, aparate­ Mai mulţi cititori de la şui Dezideriu Herman CA
duc foarte bine aminte că nici din localitate, iar ne­ limitat, deşi asta nu e o le de radio, maşinile de sate ne-au adresat între­ ne-a informat că : ape
nu cu prea mulţi ani în vasta sa este frizeriţă man­ scuză pentr.u abandonarea spălat, aspiratoarele au pă­ bări privind, unele proble­ a Din cantitatea co­ mu
ME
urmă aproape toţi locuito­ datară în cadrul coopera­ spiritului de bun gospodar. truns peste tot şi viaţa fa­ me cu care se confruntă mandată de pluguri uşoa­ froi
rii aveau ogrăzile pline de tivei de consum. Au casă In cazurile de mai jos, insă, miliilor din localitatea în campania agricolă de re de coastă, I.C.R.M. a resi
Vite, oi; porci, păsări şi se frumoasă, gard solid, curte numai bărbaţii lucrează, noastră nu se deosebeşte cu primăvară. livrat magazinelor săteşti (Lu
ap?
dovedeau foarte- pricepuţi pavată cu beton, mai mare femeile stau acasă, în aşa- nimic, prin prisma nivelu­ ' Iată cîteva dintre răs­ 10 bucăţi şi a promis că de
in această îndeletnicire. A- dragul să le priveşti. Curtea numita postură de casnice. lui de trai, de viaţa celor punsurile pe care le pu­ în curînd va. mai livra
Semenea oameni există şi este însă pustie deoarece Ştefan Ştef, şofer la ce trăiesc la oraşe. Acest tem oferi, cu sprijinul fac- 15. Toate vor fi vîndute 1
astăzi în localitate şi încă cei doi soţi au renunţat I.P.I.C.C.F. Deva, are con­ lucru nu este rău, dar i-a torilor vizaţi. prin magazinele din sate­
S» număr destul de mare; să mai crească animale, diţii bune acasă, dar nu făcut pe unii oameni, şi în De unde pot procura le centru de comună, în î
Avram Brumar din Furc- deşi, de lipsă de timp — creşte deeît un porc şi cî- special pe femei, să-şi gospodăriile populaţiei ca- special din zone necoope-
şoara, Vasile Butaş din ambii, muncind pe raza co­ teva păsări. La fel proce­ schimbe nu numai modul iele şi potcoave, pluguri rativizate. în vederea e- 11 TI
Bărăşti, Petru Gaşpar din munei — nu se pot; plînge; dează şi Cornel Ioachim de viaţă, ci şi felul de a de coastă, grape uşoare, vitării absenţei acestor u- E
Boz, Gheorghe Tîmpa şi Viorel Andreiea este şofer Popa, lucrător la C.F.R., ca gîndi, considerîncl creşterea alte ănelte agricole, une­ nelte din comerţ au mai 10,
Ion Căta. din satul de. re­ la Mintia, • iar soţia sa lu­ şi Petru Olar, lucrător, la animalelor o ocupaţie ce le seminţe de legume şi fost comandate 50 de a- i
şedinţă’ a, comunei şi alţii, crează la uzina, electrică Mintia. Soţiile lor stau a- ni\ e de nasul lor. verdeţuri. semenea pluguri. 20,
cresc în fiecare an im ma­ din Deva. Au casă mare; easă, au deci vreme bere­ O astfel de opinie nu • în legătură cu caie- ® Despre necesitatea si lei. T
ro număr de animale în curte; ba chiar şi urr grajd chet, clar nu le dă mina pare exagerată şi ea tre­ i lele, tovarăşul Dezideriu absenţa din comerţ a gra­
gospodăriile proprii. încăpător, construit cu cî- să hrănească şi să mulgă o buie să dea de gândit comi­ i Ilerman, vicepreşedinte al pelor uşoare din fier ne
Cu toate acestea, se con­ tăva vreme în. urmă. Nici vaca, să aibă grijă de un tetului comunal de partid, U.J.C.C., ne informează informează că nu s-au
stată că. de la un an la ei nu eresc animale, deeît viţel, să crească porci ş.a. consiliului popular, orga- că din cantitatea coman- formulat, pînă acum ce­
altul numărul de bovine, cel mult un porc pentru Ele pot. fi însă văzute de- nizayiei democraţiei şi uni­ | dată la I.C.RJVI. au fost reri de asemenea utilaje
ovine şi porcine din gospo­ consumul propriu. Soţii An- plasîndu-se foarte des la tăţii socialiste, celorlalţi livrate 100 cutii,, care s-au prin magazinele coopera­ 1
dăriile populaţiei este în dreica şi-au depus însă ba­ Deva sau ia magazinul u- factori din comună. în cu­ ; distribuit: magazinelor din ţiei. ziu
un
scădere. De ce ? Cauza nii pentru maşină şi, în niversal din comună, de vântarea rostită la cel de-al satele centru de comună. Invităm conducerile ac<
este cunoscută: mulţi ce­ consecinţă, au. început pre­ unde se întorc cu sacoşele II-lea Congres al ţărăni­ 9 Tovarăşul Dan Bre- U.J.C.C. şi I.C.R.M. să ia. pic
tăţeni au renunţat în ulti­ gătirile pentru transforma­ pline de mărfuri alimenta­ mii, to v a r ă ş u 1 Nicolae ner, director economic la cunoştinţă pe această cale ţilt
de
ma vreme — deşi au pu­ rea grajdului în garaj;. Este re, Soţii lor, cind vin de G.eauşes.cu. arăta, că fiecare G.I.G.C.L. Deva, ne infor­ că populaţia satelor soli­ Vî
tere de muncă, curţi vaste, adevărat, că maşina nu con­ la muncă, aduc şi ei ba om ce trăieşte în mediul mează că, începând din cită şi grape uşoare din in 1
acareturi încăpătoare — să sumă furaje pe care tre- carne, ba lactate, ba ouă. rural trebuie să crească cit luna aprilie, fabrica, de fier. Alte unelte agricole dii
crească animale pe motiv uuie să le coseşti, să le a- De ce. astfel de fenomen mai multe animale, în a- , industrie mică din Hune­ nu prezintă probleme. pe
la
că lucrează în întreprin­ duni, după ea nu trebuie la Brănişca ? Am notat, pă­ ceastă direcţie trebuie să doara a G.I.G.C.L. va în­ © în privinţa seminţe­ ce
deri industriale şi nu au umblat s-o hrăneşti şi s-o rerea Feliciei Fodor, conta­ militeze eu maximă răs­ cepe să livreze comerţu- lor de legume şi zarzava­ gr
vreme să se ocupe de aşa mulgi, dar tot atît de ade­ bilă şefă la cooperativa de pundere cei pe care i-a-m lui primele cantităţi de turi informăm că acestea ce
ceva. Iată câteva cazuri, pre­ vărat este că ea nu dă nici consum : citat mai sus, pentru ca în ! caiete. Fabricarea acesto­ 1 !
cu
zentate de Constantin Mu- lapte, nici carne. — Comuna se află aproa­ Brănişca să nu mai fie ra în continuare Va îltt- au ÎC-at livrate magazine­ dt
rariu, secretarul comitetu­ în cele două cazuri de pe de Deva şi în fiecare gospodari care nu cresc a- lor săteşti; iar cantitatea dc
lui executiv al consiliului mai sus, ambii soţi lucrea­ lună oamenii aduc acasă nimale. r bunătăţi aprovizionarea va fi suplimentată în zi­ - Vi
si
popular comuna!: Petru ză la întreprinderi sau in­ retribuţii bune. Uitaţi-vă I cu acest articol. lele ce urmează cu încă m
Manea munceşte la cămi- stituţii socialiste şi, s-ar ce case mîndre sînt în sa- TRAIAN BONDOR în continuare, tovară- 75 la sută. s<