Page 41 - Drumul_socialismului_1981_03
P. 41
W W ”
■SK***»
Viaţa d© partid
' Indiscutabil lotul şco
Goiectiveie modei de muncă şi lar al unităţilor de în-
văţămlnt din mediul ru
ral trebuie să fie un te
viole, autentice nuclee comuniste ren productiv pe care e-
levii să înveţe agricul
tură, practicând acest lu
cru. însăşi disciplina ca
Educaţia comunistă, mun Se poale aprecia că a- re se predă — pregăti
ca de plămădire a unor oa ceastă iniţiativă sintetizea rea tehnico-practică a-
meni înaintaţi, cu un pro ză hotărîrea fiecărui om al groindustrială — este in
fil moral nou, profund a- muncii de a-şi perfecţiona aşa fel programată ca.
taşaţi idealurilor partidu permanent, pregătirea poli începînd de la 1 martie
lui, cauzei socialismului şi tică şi profesională, de a să se treacă la activi
comunismului, se află me munci cu competenţă şi pa tate practică în condiţii
ORGMl Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PC reu în preocupările orga siune, de a manifesta în co de producţie. Iar aici,
nelor şi organizaţiilor de lectivul în care lucrează şi lotul şcolar trebuie să
SI Al C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U O E Ţ E A N •partid, de sindicat şi ale în societate o ţinută în de devină un câmp didac
U.T.C. din Orăstie. Acţio- plină concordanţă cu nor tic model ! Ne-am bucu
nînd în scopul diversifică mele eticii şi echităţii so rat, aşadar, cînd. in-
rii formelor si mijloacelor, cialiste. Deci, un mod de trînd pe poarta Şcolii
Anul XXXI«, nr. 7 261 VINERI, 13 MARTIE 1981 4 pogini — 30 bani îmbunătăţirii conţinutului a munci şi a trăi pe un
şi sporirii eficienţei activi plan calitativ superior, , de
tăţii politico-educative de participare activă si pe de Lotul şcolar— cimp
dezvoltare a conştiinţei so plin conştientă la înfăptui
Deputaţi si oetăţeni Io confruntai cialiste a oamenilor mun rea sarcinilor. didactic productiv!
Dezbaterile activelor de
cii şi mobilizării lor la rea
partid, cele care au avut
lizarea sarcinilor economi-
co-sociale, organizaţiile de loc ulterior în adunările generale din Tomesli,
am găsit elevii la lucru.
cu noile cerinţe ale autogospodăririi partid din întreprinderile deschise, au condus la for Curăţau şcolii, săpau
din
terenul
obiectivelor
—
mecanică, „Vidra“, chimi
mularea
preajma
că şi altele, au organizat
dezbateri pe baza sarcini norme de muncă şi condui rondul de flori. Rodica
tă civică — pe care mem
în întrecerea socialist ci pe tar oi municipiului laş! pen lor reieşite din cuvînla- brii acestor nuclee de mun Jorja din clasa a Vi-a.
anul trecut judeţul nostru a tru consiliile populare muni rea tovarăşului Nicolae că şi de viaţă comunistă să Olimpia Ababei şi I,¡lia
obţinut rezultate convingă ALEXANORU VOfCULESOJ cipale şl orăşeneşti şi al co Ceauşescu la Consfătuirea le transpună în viaţă. Iată na Lucaeiu, din clasa a
toare în acţiunile de gospo prim-vicepreşedinte munei Vinga pentru consiliile de lucru de la C. C. al doar cîteva din aceste cri- Vil-a, au fost bucuroase
dărire şi înfrumuseţare a lo al Comitetului executiv populare comunale. P.C.R. din septembrie 1979, să ne împărtăşească cu
calităţilor. Prin darea m fo a) Consiliului popular Totalizînd angajamentele pentru îmbunătăţirea mun VIRGIL CRĂCIUN noştinţele lor căpătate
secrelar
losinţă a unor obiective de judeţean consiliilor populare municipa cii ideologice, politico-edu la disciplina agroindus
interes obştesc executate le, orăşeneşti şi comunale din cative, de formare a omu al Comitetului orăşenesc trială, să ne demonstre
prin contribuţia în bani şi judeţul nostru, rezultă că in lui nou, prilej, cu care s-au de partid Orăştie ze cum ştiu să acţioneze
muncă a cetăţenilor ca şi anul 1981 va trebui să rea constituit si colectivele mo si practic, să ne arate
prin toate acţiunile de ,gos lui ol ll-lea al con silii lor lizăm prin contribuţia în bani del de muncă .şi viaţă. (Continuare în pag. a 2-a) lucrările efectuate de la
podărire şi înfrumuseţare populare, in cuvîntările secre şi muncă a locuitorilor şi începutul lunii dc cinci
executate prin muncă volun- tarului general a! partidului, prin muncă voluntar-patrioti- au trecut la activitatea
tar-patriotică, la sfîrşituî a- tovarăşul Nicolae Ceauşescu. câ lucrări în valoare de 310 practică (săpături, tăieri
nului trecut am putut rapor- Imperativul se numeşte auto- milioane lei. Ele se vor ma de pomi).
terializa in reparaţii şi între Am simţit interesul e-
ţineri de străzi şi trotuare, levilor pentru această
Gospodărire ® Înfrumuseţare; parcuri, spaţii şi zone verzi şi disciplină. Dar. cam a-
& Răspundere cetăţeneasca plantate, în amenajarea de tit. Pentru c.ă, de la 1
martie s-a făcut prea
locuri de joacă pentru copii
şi de spaţii pentru desface puţin in activitatea
practică. Pe terenul a-
ta un volum de lucrări în su gospodărîre. El derivă din ce rea mărfurilor agroalimenta- i'ectat lotului şcolar
mă totală de peste 318 mi rinţa unei noi calităţi, supe re, regularizări şi consolidări mormanele de îngrăşă
lioane lei, ceea ce înseamnă rioare, în toate domeniile ac de maluri ale riurilor şi pîra- minte organice aşteptau
circa 600 lei pe locuitor. Nu tivităţii şi ţinteşte mai buna ielor, lucrări pe păşuni şi de să fie împrăştiate. Ră
e puţin, deşi s-ar fi putut mai folosire a resurselor umane îmbunătăţiri funciare, precum sadniţa era... în pregăti
mult. Nu facem insă în a- numite iniţiativă, responsabi şi în participarea la realiza re, cînd la această oră
ceste rînduri analiza a ceea litate civică, participare la rea unor funcţionalităţi sociala., LUCIA LICIU
ce s-a realizat anul trecut. înfăptuirea hotărîrilor luate în noile cartiere de locuinţe.
S-a făcut la timpul potrivit. de noi în folosul nostru. El I.M.C. Bîrcea, secţia panouri mari, sector cabine de baie.
Am ţinut totuşi să reliefăm înseamnă necesitatea degre {Continuare în pag. o 2-a) în foto : o parte din echipa dc finisaj cabine baie condusă (Continuare în pag. a 3-a)
acest adevăr spre a şti de vării societăţii de eforturi fi de loan Ister.
la ce elemente pornim în nanciare care ar avea efi
1981 în compania de gospo cienţă mult mai mare în alte
dărire şi înfrumuseţare a lo acţiuni de interes general, a GJüUf Bilanţul pozitiv din primele Ioni
calităţilor hunedorene, în ca căror finalitate înseamnă tot
re am intrat mai demult dar bunăstarea oamenilor muncii,
care se cere intensificată a- ridicarea calităţii vieţii. în a- Cuitura pomilor şi arbuştilor
ceastă idee a fost formulat
cum, cînd semnele primăve
rii sînt evidente. răspunsul nostru la chemarea fructiferi pe lîngă casă (i)
la întrecere adresată tuturor
Anul de întrecere socialistă judeţelor ţării de către Con
1981 - întrecere care vizea în mod firesc, grădina Care sînt cele mai hune
siliul popular al judeţului producţiei de cărbune!
ză distinct gospodărirea şi în Alba. în acest sens au fost este şi trebuie considerată terenuri pentru cultura po
frumuseţarea localităţilor - aprobate în sesiunile . consi ca o necesitate vitală de milor ? Sînt terenurile ca
sta sub semnul unui impera liilor populare municipale, o- După o perioadă în care fost posibil ? în primul prim ordin a existenţei fa re ău un grad ridicat de
tiv bine definit în documen răşeneştl şi comunale angaja- Combinatul minier Valea rînd datorită ritmicităţii miliei si, în al doilea rînd, fertilitate, cu textură mij
un mediu ambiant plăcut,
tele celui de al Xll-lea Con mente-răspuns la chemările la Jîului a întîmpinat greu realizărilor la cele mai în cele ce urmează ne vom locie, luto-argiloase, pro
tăţi în realizarea sarcinilor
multe întreprinderi minie
funde, calde, aerisite, afi
gres al partidului, Cangresu- întrecere ale Consiliului p'opu- de plan, iată, începutul a- re. în acelaşi timp, s-a_ în referi la cîteva din princi nate şi bine drenate, per
c est ui an — primul din ac registrat o mai bună înţe palele cerinţe ale culturii meabile, fără exces de ti
tualul cincinal — este de legere a participării la rea pomilor şi arbuştilor fruc miditate. Nu sînt bune te
1N ZIARUL DE AZI: bun augur. După ce în lizarea planului din partea tiferi. renurile grele şi reci. cu
luna ianuarie planul la întregului personal munci Cerinţele pomilor faţă exces de umiditate, ceie eu
• Tribuna democraţiei producţia de huilă netă a tor al întreprinderilor. . de factorii naturali. Facto solul subţire, format pe
• O avuţie ce trebuie reintrodusă în circuitul pro fost depăşit cu 4 000 tone — Ce măsuri au asigurat rii de natură'climatică.sînt
ductiv : resursele secundare de cărbune, în luna februa realizarea sarcinilor de plan favorabili pentru cultura Ing. dr. DUMITRU PRICA
• Dialog cu cititorii rie s-a înregistrat un re la nivelul combinatului mi pomilor. Problema cea măi Staţiunea de cercetare
• Săptămina viitoare la televiziune marcabil succes : realizarea nier ? importantă se referă la şi producţie pomicolă
si depăşirea cu aproape — Asigurarea unei linii starea terenului, respectiv Geoagiu
G 000 tone a producţiei fi de front corespunzătoare şi la proprietăţile sale fizice
zice de cărbune. Eviden mai buna valorificare a
DE CARTE. La sala dc lec si chimice. (Continuare in pag. a 2-a)
tură a Bibliotecii judeţene ţiem aportul deosebit la acesteia prin creşterea vi
din Deva, s-a deschis, realizarea planului pe com tezelor de avansare la aba
miercuri, o expoziţie dc car binat a întreprinderilor taje. Chiar dacă şi în a-
te cu tema „Valorificarea miniere Lupeni (cu 25 688 ceste luni au mai fost sem
materiilor prime, materialelor
t» „IVI UNC A, CINSTEA, şi energici“. Prin lucrări şi tone), Bărbăteni (cu 11650 nalate întreruperi ale pro
DEMNITATEA — ELEMENTE documente din presă, expozi tone). Vulcan (cu 8 119 to cesului de producţie, aces
DEFINITORII IN FORMA ţia pune la îndentîna citito
REA VIITORILOR MUNCI rilor un vast material pri ne), Uricani, Paroşeni, Dîl- tea au fost de scurtă du
TORI“ a fost tema acţiunii vind cerinţele de recuperare ja şi cariera Cîmpu lui rată, s-a intervenit cu mai
de orientare şcolară şt pro şi refolosire a materiilor pri Neag, care şi-au depăşit în multă operativitate pentru
fesională, organizată cu e- me. ES LIVRĂRI LA FONDUL ambele luni sarcinile de înlăturarea lor. La aceasta
levii claselor a VIII-a din DE STAT. Gospodăriile popu
şcolile generale ale oraşului laţiei din comuna Pui au li pian. Cum a fost obţinut a contribuit evident şi pre
Lupeni. Desfăşurată Ia liceul vrai la zi, pentru fondul de acest succes, c-e a stat la zenţa mai bună la lucru.
industrial nr. 1 din localita stat, 40 tone carne de bovi baza lui, cine sînt autorii Un fapt semnificativ în a-
te — prin vizite în labora ne şi porcine, precum şi a-
toare, cabinete, ateliere şcoa proape 4 500 1 lapte de vacă. ţ$ săi, am încercat să des cesl sens : realizarea unui
lă şi prin dialoguri cu mun SCHIMB DE EXPERIENŢA. prindem din discuţia cu mare număr de posturi în
citori, maiştri şi profesori — Cadrele didaciicc care con tovarăşul ing. Iulian Cos- cărbune. între 5 700 si 5 900.
acţiunea a răspuns cu suc duc cercurile „Prietenii ade tesru, director tehnic al
ces cerinţelor de orientare vărului“, din şcolile generale Intrarea în funcţiune a u-
profesională a elevilor, fv IN c.m.v.j. nui mare număr de capa
VEDEREA CREŞTERII PRO ale oraşului Orăstie, s-au în- cităţi de producţie, funcţio
DUCŢIEI DE FURAJE. In tilnit intr-un schimb dc ex — Succesul înregistrat
Consiliul unic agroindustrial perienţă. Organizat din ini mai ales în luna februarie narea mal bună a comple
Ilia, paralel cu pregătirea ţiativa Casei pionierilor şi s-a datorat numărului mare xelor (la. Lunea, Paroşeni
carapanief agricole de pri şoimilor patriei, schimbul de de întreprinderi miniere şi, bineînţeles, la Lupeni),
măvară, se acţionează pentru experienţă a reliefat noi mo
sporirea producţiei dc fura dalităţi de îmbunătăţire a‘ ac care şi-au realizat sarcinile ca şi realizarea planului la
je pe păşunile cooperative tivităţii de educare maleria- la producţia de cărbune. lucrările de pregătiri şi in
lor agricole <le producţie. Cu list-ştiinţifică a elevilor. Doar minele Aninoasa şi vestiţii dau garanţia că
mijloacele mecanice aie
S.M.A. au fost fertilizate cu Petrila au rămas sub plan, rezultatele viitoare vor fi
îngrăşăminte naturale şi chi însă plusurile înregistrate nuilt îmbunătăţite.
mice peste 200 lia păşune, la celelalte întreprinderi C.S.H. — secţia de prelucrări nr. 2. atelier nr. 2. Tînărul
acţiunea aflindu-se in plină au fost mult mai mari, ast CONSTANTIN ÎOVĂNESCU comunist IUihal Bucur verifică duritatea straiului superficial
desfăşurare, ei expoziţie obţinut în urma procesului de ionitrare, proces de tratament
fel îneît planul pe combi termic modern aplicat la C.S.H. Foto: VXRGIL ONOIU
nat a fost depăşit. Cum a (Continuare în pag. o 2-c*k-
