Page 42 - Drumul_socialismului_1981_03
P. 42
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
I într-o zi, la un centru de
Responsabilitatea civică în afirmare ITELEVIZh
recuperare a fierului vechi
Oruşul Petroşani şi, ¡ia gospodăresc in 1980, pre îndeplinirea tuturor obiec 16.00 Telex
Politehnica T\
16.05
preună cu el, luate braşe cum şi cu ceea ce trebuie tivelor pe care şi le-a pro 16,30 Emisiune in
germană
le Văii Jiului, străbat un tăcut în J98*1. Intormarea pus consiliul- popular pen Pentru a vedea cit de şasiurile spre a fi şarjate. rost să mai descărcăm ma 18.25 Tragerea loto
viguros drum itc ciezvolta- s-a dovedii o bună bază tru anul 1981. vechi este fierul vechi ce în timp ce se descurcau şinile în depozit, să slo- 18.35 Ea volan —
re şi modernizare, însoţit, de dezbatere, la discuţii Un însemnat număr de intră (si cum intră) într-o acumulatorii auto ne-am căm materialul. îl dirijăm pentru condu«
tircsc, dc ceea ce numim înscriindu-se mai bine de propuneri se reieră la în zi pe poarta unui centru de apropiat şi noi. Mulţi a- direct spre combinat“. auto
stimularea răspunderii ci 20 dc oameni ai muncii de aintarea unor unităţi de recuperare, colectare, achi veau carcase încă bune. — Dar cind materialul 18,50 1001 dc seri
19.00
T elejurnal
vice a locuitorilor săi. diierile categorii socio- desiacere şi de prestări de ziţii si desl'acer.e, am popo — Şi acestea se aruncă ? este nesortat ? 10.25 Actualitatea e
Despre ceea ce s-a tăcut prolesionale, care au oie servicii către populaţie, a- sit la Hunedoara vreme de —. l-am întrebat pe gestio — Ne mai vine si asa. 19,45 Fapte de eroi
pe acest plan în cursul rii un surprinzător număr mennjarca sau dezvoltarea o zi la un asemenea punct narul centrului, loan Bo- De la I.G.C.L., i.M.H., cii şi vieţii î
..Diamante
(
unor zone dc agrement, al I.J.R.V.M.R. bora. în loc de răspuns, I.C.S.H. şi chiar de la mureş“
îmbunătăţirea transportu Prima impresie ne-a de ne-a condus intr-un atelier, C.S.H. îl descărcăm cu 20.05 Film artistic: ,
lui în comun, întreţinerea zamăgit puţin.- Curtea era de fapt, faţa nevăzută pînă mîinile (n-avem nici o in genla“. Prem
cu mai multă grijă a spa aproape goală. Doar intr-un atunci a depozitului. Sti- stalaţie destinată acestui Producţie a :
ţiilor verzi, perfecţionarea colţ o grămăjoară cu şpan lor italiene
Scrisul româi
programului de lucru al de alamă, intr-altul cîte- 21.35 fund implicat
unor unităţi ele. va deşeuri din aluminiu şi O AWÜÏ¡E CE ÎHEBOÎE REINTRODUSĂ litatea sociali
rii. Anchctă-c
anului trecui, despre con • dc propuneri vizînd cele Prin caracterul concret fontă, nişte fier vechi. Cam 22,15 Telejurnal.
tribuţia cetăţenilor la ac mai diverse domenii ale şi divers al problematicii \ atit. Ştiam că acest centru
ţiunile întreprinse de mu vieţii sociale şi edilitar- supuse atenţiei, prin viza- I colectează zilnic între 60— URSELE lECUItDA
nicipalitate pentru îmbu gospodăreşli. rea directă a ceea ce tre- t 70 tone metal din unităţi 1® ADIO :
nătăţirea calităţii vieţii, Nivelul şi conţinutul buie iăcut, „Tribuna de- ? socialiste şi de la popu vuite, carcasele bune aş scop). îl triem, apoi îl în œfcw&iMEEEsæ
s-a dezbătut, recent, la dezbaterilor au avui un mocraţiei" ce a avut loc ) laţie. teptau să ia drumul între cărcăm. Pierdere de timp.
concret, cu multe idei de plus dc calitate şi pentru Zilele trecute la Petroşani \ După ora 9 au început prinderii „Acumulatorul“ Muncă inutilă. BUCUREŞTI I :
înnoire, în cadrul „Tribu faptul că loţi cci care au a dezvăluit capacitatea or- i dioprogramul dinii
8,0
Radiojurnal;
nei democraţiei" deslăşu- luat cuvin!ul, între rare ganului local al puterii dc ' să sosească maşini pline. din Bucureşti. în acelaşi ...Am încercat să surprin presei; 8,10 Curie
De la secţia Hunedoara a
r.ulă la casa orăşenească Alexandru Mihuţ, Ana Ja- stat dc a se consulta cu ( timp am consemnat şi o dem activitatea dintr-un diilor; 9,00 Buletir
de cultură. cony, Umil Niculescu, oamenii, de a stabili îm- i D.J.D.P. s-au adus vreo doleanţă a tovarăşului Bo- centru al I.J.R.V.M.R. Se 9.05 Răspundem a:
300 kg acumulatori auto.
lor ; 10,00 Buletin
cuvine să prezentăm şi câ
bora: „întreprinderile care
în laţa a peste 200 dc Gheorghe Matei, Ioan To preună opţiunile ce trebuie ţ De la I.M.H., tot acumula ne trimit bateriile auto să teva concluzii. Fierul vechi 10.05 Corul de coj
oameni ai muncii, Comite ca, Eugen Stănesc'u, nu întreprinse, dc a stimula ) tori : J 720 kg ; l.R.E.D. a ce soseşte este cu adevărat diotelcviziunii ; 10.
tul executiv al Consiliului numai că au prezentat pro şi dezvolta la toţi celăţc- i predat 680 kg deşeuri de nu le mai dezmembreze, vechi. Se livrează doar ce şi viaţa; 10,50 Gru
motiv G.T.; 11,00 )
popular municipal a pre puneri, dar s-au angajat să nil oraşului un înalt spirit ! aluminiu şi 70 kg deşeuri doar să golească acidul din nu mai poate fi recondi ştiri; 11,20 Ava
zentat o informare cu se implice (mulţi dintre ei civic, dc responsabilitate 1 de cupru. Autobaza 1 ele. Este mult mai avan ţionat, refolosit. în incinta radio-tv. ; 11,35 R
principalele realizări obţi iiind deputaţi), împreună pentru călii alea propriei. ^ I.C.S.H. casase două auto tajos. Recuperarea se rea depozitului materialele sînt citate; 12,00 Buleti
Revista muzi
12.05
nute în domeniul edililar- cu cetăţenii cartierului în lor vieţi. , ji basculante. Trimisese doar lizează integral“. De fapt, sortate pe categorii. Ara în- tistului amator; -1
la acest centru se încearcă
!_________ să sc recupereze tot ce se tîlnit persoane particulare I la 3; 15,00 Slut
Radiojurnal;
16.00
poate recupera. De pildă, autorizate să recupereze ordonate economi
Permanenţei ale i
metal. Colectează, nu din
Colectivele model de muncă şi viaţă îndemn mobilizator pentru cablurile de forţă. Au mul haldele de zgură ori şan şoare româneşti;
tul medicului; 17.
tă sîrrnă de aluminiu în
ele. Pentru a scoate sîrma tierele I.C.S.H., ci din locuri de ştiri; 17,05 C
(Urmare din pag. 1) sirea integrală a timpului realizarea şi depăşirea se desface izolaţia din unde se consolidează dru folclorul contcmp
de lucru, eliminarea absen plastic. Dar şi această izo muri (zgură cu mult fier Orizont ’81; 17,45
Vidu“ din Lugoj;
terii, stabilite 'şi aprobate ţelor şi întîrzierilor, întări laţie se adună spre a fi în ea), din locuri unde pur le ser 8,30
de colectivul secţiei sculă- rea ordinii şi disciplinei, a produefiei de cărbune! predată la I.C. Orăstie. şi simplu se îngroapă me 20.00 ent
rie a întreprinderii chimi atitudinii combativi şi e- talul... Altfel, activitatea Partidiu Comuni:
—
arhitectul
ce, intr-o recentă dezbatere xigente care să stimuleze - (Urniore din 009. 1) înseamnă alte două mari ...în curtea centrului au la centrul de recuperare se noastre socialiste
pe tema amintită: organi o comportare exemplară la avantaje în privinţa spo început să sosească tot desfăşoară in mod ritmic. avint; 20,45 Cad«
zarea muncii şi vieţii, a locul de muncă, în familie — Ce perspective se în ririi producţiei de cărbune mai multe maşini, tractoa Dar, pentru a crea un plus re; 22,00 O zi îi
relaţiilor interumane pe un şi societate; ridicarea con trevăd pentru luna martie extrasă în prima parte a re cu remorci, chiar atela de spor muncii acestor oa 23.00— 3,00 Nou st«
nocturn.
plan superior, comunist, tinuă a nivelului politic si şi pe întreg trimestrul I ? acestei luni. Tot acum, in je încărcate cu fier vechi. meni, ar fi necesar ca or
TIMIŞOARA: 2
model de exigenţă revolu de cultură generală; orga — Şi în luna martie s-a colectivele de muncă vor Treceau pe la cîntar, erau ganizaţiile de tineret din maţiilc zilei ; 20
ţionară, de colaborare si în nizarea unor acţiuni cultu pornit bine. în prima de fi discutate preliminarele recepţionate şi părăseau a- întreprinderi să dea un a- .litatea în indu
trajutorare tovărăşească, da ral-educative la care să cadă am realizat zilnic pe trimestrul II, un nou poi incinta (mai mult, au jutor mai consistent unită „Ţara mea, rază
stimă. încredere şi respect participe membrii de fami peste 31 000 tone de căr prilej de mobilizare mai tocamioanele şi remorcile). ţilor, să ajute la colectarea — program dc
populară; 20,30 F
reciproc; educarea oameni lie, vizionarea de spectaco bune, multe mine au depă bună a, rezervelor existen Explicaţia am primit-o tot şi, mai ales, la sortarea me ţenesc : Diverşi fi
lor muncii in spiritul înal le in colectiv, participarea şiri de plan. Âm luat mă te la unităţi şi de găsire a din partea gestionarului : talului vechi. paratelor culinar
telor îndatoriri ce le revin la excursii. suri să folosim mai bine unor noi cui spre rezultate „Atunci cind fierul vechi Dialog cu ascult:
în producţie, in societate şi Ca urmare a activităţii combinele de înaintare din superioare. în sfîrşit, în este sortat în unităţi n-are D. CORPADE Melodii de muzi
21.00— 21,30 întiln
familie ; îndeplinirea sar politico-educative desfăşu dotare, respectiv în viito prezent se lucrează la in tele: Anticipaţi
cinilor de plan şi a an rată de organizaţiile de rul foarte apropiat vor troducerea comfîlexului de Testările ccntcna
gajamentelor asumate în partid, s-a reuşit să se in funcţiona peste 30, faţă de înălţimi mari în subtera Simpozion pe tema proiecţiei muncii Bartok“ ; Reunii
întrecerea socialistă; redu staureze un spirit de res 15—16 pînă acum. La eî- nele minei Uricani, un alt diourilor teatrale
Piteşti; Premieră
cerea consumurilor de ma ponsabilitate in rnuncă, de teva întreprinderi miniere motiv să credem că produc în unităţile miniere Reşiţa; Carnet
terii prii'ne şi materiale, comportare demnă în fa — Lunea. Livezeni. Dîlja si ţia de cărbune va spori nedorean; Avan
con'.hvstibili şi energie; a- milie şi societate, de parti Aninoasa — vor fi puse in considerabil. Toate acestea Sub auspiciile organiza asigurarea respectării nor concert.
plicarea în procesul de cipare activă a membrilor funcţiune noi capacităţi dc vor contribui la consolida ţiei judeţene a Asociaţiei melor de protecţie a mun
producţie a metodelor şi colectivelor de rnuncă mo producţie, iar din această rea poziţiei cîştigate în pri juriştilor, ieri s-au des cii, pentru întărirea ordi
tehnologiilor noi, creşterea del Ia realizarea sarcinilor lună vor creşte considera mele luni ale anului şi în făşurat la Petroşani lu nii şi disciplinei în uni
gradului de folosire a ma economico-sociale din uni bil efectivele la jumătate ceputul lunii martie. Avan crările celui de-al III-lea tăţile miniere, pe margi
şinilor şi utilajelor ; l'olo- tăţi. din întreprinderi, ceea ce sul luat in aceste luni în simpozion pe tema „Pro nea cărora au avut loc DEVA: La râs
realizarea planului ne în tecţia muncii, problemă discuţii. Participanţii la rilor f nu (Pa
Ni
torul
dreptăţeşte să credem că de stat“. Cu acest prilej simpozion au vizitat apoi HUNEj- ./ARA : i
planul trimestrului şi se au fost prezentate comu Muzeul mineritului din trolul şi ardelcn
Nu-mi furaţi
mestrului I va li realizat nicări ştiinţifice privind Petroşani. Muppets la Hol
integral. derurgistul) ; Ul
de dragoste —
(Arta) ; Detect
Deputaţi şi setatei Iii confruntare cu noile (Constructorul)
ŞAN 1 : Bietul Ic
riile 1-11 (Unire
ale autogospodăririi Noiembrie) ; l
(Republica) ; LU
(Cultural) ; Onu
se întoarce (M
VULCAN: In .
(Urmate din pag. 1) noastre de frumos, plăcut şi comitetele de cetăţeni pe Jupiter (Luceai
ordonat. Trebuie să amintim circumscripţii şi lucrări. NEA: Pe aripii*
Ideea în care se desfăşoa in treacăt că pentru salubri Gospodărirea fondului lo seriile I-II-I1I
ră in acest an campania de zarea localităţilor statul a- cativ proprietate de stat im ANINOASA: i
vară (Muncitor
gospodărire şi înfrumuseţare locă fonduri şi forţă de mun plică răspunderea locatarilor, CÂNI : întîlnir
ca şi angajamentele concrete că dar menţinerea curăţeniei comitetelor de asociaţie cit şi II r — seriile I-
pe care ni le-am asumat im este o sarcină expresă a ce a unităţilor care administrea bric) ; BRAD :
— seriile 1-11 (S
pun mobilizarea la aceste tăţenilor. Aici, o mare răs ză fondul locativ de stat. Dar ORAŞTIE : Cus«
Centrul modern al oraşului Simeria. Foto: VIRGIL ONOIU acţiuni, sub conducerea or pundere poartă comitetele a- cea mai mare răspundere în Mijlocaş la des«
ganizaţiilor de partid, a tu sociaţiilor de locatari. ceea ce priveşte modul cum căra) ; GEOAG
fost şaisprezece
turor organizaţiilor de masă Extinderea zonelor verzi şi arată blocul sau casa revine cultură) ; HAT!
Sfaturi pentru agricultori şi obşteşti întrunite în Fron a plantaţiilor — lucrare cu celor care le folosesc. Iniţia dru la »naşă
tul Democraţiei şi Unităţii volum mare de muncă în ra tivele nu lipsesc în această BRAZI: Bilet d
(Unncie din oag 1) Cum pregătim terenul în chimice 50 gr superfosfat şi Socialiste, a deputaţilor şi port cu materialul săditor in- direcţie. Trebuie preluate şi CÀLAN : Şaua
(Casa de cui
vederea plantării. Terenu 20 gr sare potasieă pe mp. cetăţenilor, a colectivelor co porat — necesită, de ase extinse prin deputaţi şi prin mult visată (li
depozite de nisipuri, pietri- rile, eliberate de restu-" în cazul cind terenul este muncitoreşti din întreprinde menea, mobilizarea la activi comitetele de asociaţii. In MERIA : Front
şur sau calcare. rile v getale, se nivelea infestat cu viermi allai, co- rile şi unităţile economice din tăţi atit a locatarilor cit şi a următoarea sesiune a Consi frontului — s<
Dumbrava min
Alegerea pomilor. Toate ză şi se fertilizează cu ropişniţe şi alte insecte, judeţ, j asociaţiilor de loca lucrătorilor din gospodăria liului popular judeţean, ce va şui) ; ILIA : P
categoriile de plante culti gunoi, apoi se desfundă la pămintul se tratează îna tari. in lumina unor aseme comunală (în ceea ce priveşte avea loc in curînd, va fi a- indienii (Lumi
vate în grădină trebuie să 60 cm. Desfundarea ma inte cu insecticide (Linda- nea cerinţe trebuie înţelese zonele contractate cu aceas nalizată şi problema gospo LARI: Unde a]
aibă o talie mică. un vo nuală presupune eforturi tox prin prăfuire în doze răspunderile ce revin tuturor ta). Deosebite se relevă in dăririi fondului locativ. Este şi iarba verde
resc).
lum redus al părţii aerie şi cheltuieli mari. De aceea, de 7—15 gr/mp). Cu ocazia acestor organisme. acest sens sarcinile locuitori un bun prilej de a iniţia noi
ne. ca să nu se umbrească în loc de desfundare, se săpatului se vor îndepărta Curăţenia şi ordinea in lor cartierelor date recent în acţiuni în acest scop. f5Br**ig3Æ&S2i
reciproc si să. nu creeze poate face o arătură la cartiere, in incinta unităţilor folosinţă ,i, legat de aceasta, Ne aflăm la început de
o concurenţă de apă şi hra toate corpurile străine: pie economice precum şi în în ale deputaţilor din circum primăvară. Lunile martie şi a-
nă între ele. Avantajele pe 20—22 cm adîncime, sau tre, rădăcini, rizomi ş.a., treaga localitate devin o per scripţiile respective. prilie şe află in „centrul de
Timpul pn
care le oferă pomii de ta pnn săpare manuală cu după care terenul se nive manenţă şi o sarcină a fie Reajizarea unor lucrări de greutate" al întregii campa ziua ele 13 m
lie mică : rodesc mai tim cazmaua. Lucrarea trebuie lează şi apoi se pichetează cărui locuitor al judeţului. In interes obştesc prin contri nii de gospodărire şi înfru instabilă şi ca
puriu. incepînd cu anul făcută cu 2-3 juni înainte în vederea săpării gropilor cepind cu salubrizarea oraşe buţia în bani şi muncă a ce museţare, care în anul 1981 mult noros. V<
2-3 de la plantare ; tăie de plantare, pentru ca pă- si plantării pomilor. Tere lor - asigurată de unităţi tăţenilor' implică o mai mare stă mai mult ca pînă acum cipitaţii mai :
mă de averse i
rile. tratamentele, toate lu mîntu] să capete o bună nurile grele şi acide se vor specializate ale gospodăriei răspundere pentru consiliile sub semnul autogospodăririi. re izolat vor
crările de întreţinere, pre structură în vederea lucră trata cu praf de var în do comunale dar pe care avem populare în privinţa nomina Să facem din aceste luni pe tri/mp în 24 c
cum şi culesul se fac cu rilor ulterioare. înainte de ză de 0,5 kg/mp pentru co obligaţia civică să a ppstrăm lizării lucrărilor care se exe rioadă record de manifesta sînt posibile <
uşurinţă ; primesc un grad arătură terenul se îngraşă rectarea acidităţii, iar pen - şi încheind cu modul cum cută din aceste surse de fi re a iniţiativei cetăţeneşti, să lectrice. Vînt
intensificări p
mai mare de lumină de la cu gunoi bine putrezit. Pe tru a deveni uşoare şi afî- arată faţa blocului sau sca nanţare, astfel incit ele să facem din localităţile noastre ltm/oră din sc
soare, fapt care măreşte terenurile cu fertilitate mij Oiate se dă gunoi de grajd ra pe care locuim, simţul ci răspundă întru totul cerinţelor adevărate şantiere ale răs Temperaturi
sinteza organică, de bio- locie sc vor da 6-8 kg gu- putred sau mraniţă în do vic trebuie să se reflecte, să cetăţenilor, in înfăptuirea a- punderii civice pentru frumu 4 şi 9 grade,
între 10 şi 15
m ¿îs ci. noi/mp, iar îngrăşăminte ză de 5-7 kg/mp. se facă dovada dorinţei cestora un cuvint hotăritor au seţea şi acurateţea lor.