Page 45 - Drumul_socialismului_1981_03
P. 45
„Conducătorul -
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE*UNIŢI-VĂ!
specialist şi m polc 1
0 dezbatere gu rezonante semnificative
Problemele privind per ing. Nicolae Bogdan, direc
fecţionarea organizării şi tor al E.M. Deva, ing. Emil
conducerii unităţilor eco Giurcă, ing. Ionel Lazăr,
nomice constituie o preocu preşedintele Comitetului de
pare de seamă a partidu educaţie politică şi activi
lui si statului nostru în ca tatea sportivă de pe lingă
N Al COMITETULUI JUDETEA re scop se foloseşte o gamă comitetul sindicatului mi
largă de forme şi mijloace nier, ing. Ioan Bodea, pre
IW P O P U L A R J U O E T E A N ale muncii politice de ma şedintele C.I.T. şi maistrul
să. Pe această linie se în principal Alexandru Cos-
scrie şi recenta consfătuire ma, ca şi dezbaterile, au
Anul XXXIII, nr. 7 262 SIMBÂTA, 14 MARTIE 1981 4 pagini — 30 bani organizată de comitetul de relevat aspecte privind ne
partid al E.M. Deva pe te cesitatea aplicării unor mă
ma „Conducătorul — spe suri şi organizarea unor
cialist si om politic“ la ca acţiuni care să conducă la
t------ re au participat membri ai reducerea consumului de e-
executiv
al
comitetului
nergie electrică şi combus
\ in îratîmpsr&csrea glorioasei aniversari \ C.O.M., ai comitetului de tibili, la sporirea contribu
partid şi comitetului sindi ţiei specialiştilor în găsirea
a creării Partidului Comynlst Român catului, şefi de sectoare, celor mai eficiente soluţii
maiştri, tehnicieni şi - ingi pentru realizarea acestui
neri de la E.M. Deva, Mun- V. PAŢAN S.M.A. Deva, central me
Oamenii muncii hunedoreni amplifică cel şi Troiţa, şefi de bri canic. Mecanicul Nicolae
găzi.
Potinteu execută repararea
Referatele prezentate de (Continuare în pag. a 2-a) aparaturii de alimentare a
în fiecare zi rifmurile întrecerii socialiste motorului de tractor.
' *
Hotărîţi să în timpi ne cea de a G0-a aniversare a
) . . _______________________________________________________ sectorul de la Clopotiva ) ACŢIUNEA DE PRESĂ A ZIARULUI
ţ creării Partidului Comunist Român cu rezultate deo- şi' pînă la Sîntămăria- 1
i sebite în activitatea de producţie, să materializeze Orlea, la viitoarea salbă / „DRUMUL SOCIALISMULUI"
1 exemplar obiectivele Congresului al XH-lea al parti- de hidrocentrale ce se vor 1
) dului, oamenii muncii hunedoreni amplifică în fieca- construi pe Rîu Mare. | [C®>
1 re zi ritmurile întrecerii socialiste, obţinînd însemnate mmm mistici - icrosm imamta
, depăşiri ale sarcinilor de plan. în minerit şi siderur- CALITATEA \ a iniţiative obşteşti. J'
1 gie, în energetică şi chimie, în domeniul investiţiilor şi CĂRBUNELUI — \ Locatarii blocului 134 din J)
\ al transporturilor, activitatea productivă se desfăşoa- ÎN DEZBATEREA ( Purtătoare a spiritului cadrul asociaţiei nr. 3 Vest- °
Hunedoara au luat iniţiaţi- S -
i ră la înalte cote cantitative şi calitative, în spiritul MINERILOR / va de a lucra fiecare o su~ I
' orientărilor şi recomandărilor date de secretarul ge- ŞI PREPARATORILOR ) prafaţă de teren de 3 mp '
| neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. \ civic înaintat din preajma blocului, unde j*
La preparaţia Coroeşti i să cultive diferite zarzava- I;
\ COCS PESTE PLAN turi pentru trebuinţa pro- ¡J
a avut loc un schimb de ' cestor forme, interes care prie. o hotărîre similară J
Intensificînd ritmul în- experienţă pe tema im- \ Faza judeţeană a între au luat şi locatarii blocului |j
D 2, de pe strada Poştei, J
cerii brigăzilor artistice a
\ trecerii socialiste pentru bunătăţirii calităţii căr- t fost o impresionantă re să ducă la înfiinţarea dc care vor cultiva in acest î,
noi brigăzi, cit şi implica
\ realizarea în acest an a bunelui. Au participat mi- 3 vărsare de spirit civic, sa rea programelor lor în pro ăo 400 mp de teren cu fc- |i
lurite zarzavaturi, teren ca- J;
unor cantităţi sporite de neri, maiştri, fcadre teh- J tiră şi umor, "formaţiile blemele de esenţă ale co rc a fost pregătit deja in î
produse siderurgice, co nico-inginereşţi de la în- 1 prezente in concurs dove- lectivităţilor, pentru a le 40 de parcele, g CONCURS g.
lectivul uzinei cocso-chi- treprinderile miniere din \ mobiliza, acţiunea a vizat DE CREAŢIE PROPRIE. 1
dindu-se printre cele mai
mice din cadrul C.S. Hu centrul şi vestul bazin u- . expresive forme de mani numeroase unităţi econo- Anul internaţional al per- J 1
soanelor handicapate a pri- î!
nedoara, a realizat, de la lui carbonifer al Petro- 1 festare rapidă si concen mieo-sociale, instructori de lejuit membrilor cenaclului o
începutul anului şi pînă şaniulifi, reprezentanţi ai l trată a opiniei colectivită formaţii şi membri ai aces „Muguri“ de la Casa pionie- ?
I rilor şi şoimilor patriei din Jl
la zi, mai mult de 1600 preparaţiilor Coroeşti şi 1 ţilor pe care le-au repre tora. Pornind de la rostul * Hunedoara, o dezbatere pe “
tone de cocs metalurgic Lupeni, care prelucrează / zentat, autentice instru instructorului in realizarea i această temă, urmată de J'
de bună calitate peste cărbunele Văii Jiului în 1 mente ale atitudinii înain spectacolului de brigadă.- un concurs de creaţie pro- Ş,
prevederile de plan. Coc- scopuri siderurgice, cadre ( tate. Urmărindu-le evoluţia de la selecţia riguroasă şi * prie. Concursul de poezie a '
fost cîştigat de pioniera Si- J
sarii hunedoreni sînt ho tehnice de la C.M.V.J., la I mona Boca, de la -şeoala J
tărîţi să-şi sporească e- boratorului de control al V ne-arn dat seama, încă o plină de diseernămînl a N generală nr. 3. (IOAN ,
f orturi le pentru a creşte calităţii c ă r b u n e l u i , I dată, de rolul şi locul a- faptelor, si continuînd cu VLAD, corespondent). gg »
continuu plusurile de ul fcSvEfe: PMrn r ; c^toi;.,, fpţ;ms..px«pagaj3ţ]js- operativitatea,- combativi ta J EXCURSIE. 72 de elevi al I
“ ' ^ j
ior, acţltlfiba' vriaraiyw---
T,.jfl...wCiWŢm
producţie obţinute pîna Rezultate bune ' obţi celor muncii politico-edu- 1 , Peştera Urşilor în judeţul ,,
ţ
si de la începutul lu
în prezent. nut si de Dezbaterile au reliefat 1 cative de masă. Dealtfel, implicat în activitatea a „ Bihor. Drumeţia s-a trans- >
nii martie a.c. existînd preocupările în această \ acest statut al lor ne-a în numeroase formaţii din în
format intr-o adevărată lec- |
LA RÎU MARE-RETEZAT premise certe ca planul direcţie la întreprinderi- i demnat să iniţiem acţiu treprinderi şi de la sate. ' ţie practică de geografie, e- >,
SE PREGĂTEŞTE primului trimestru al a- le miniere şi în prepara- > nea de presă „Brigada ar — Am salutat cu bucurie , levii rceeptind pe viu o g
ATACAREA nului să fie realizat şi ţii, astfel încît sarcinile \ tistică — activistul între iniţiativa ziarului de a sus ■ seamă de elemente din na- §
ETAPEI A II-A depăşit. de plan la producţia de 1 prinderii“, acţiune care, pe ţine o acţiune pe această , tura patriei, din pitorescul ■,
’ meleagurilor vizitate. (A- &
Muncind cu hărnicie De menţionat că în a- cărbune pentru cocs să / parcursul desfăşurării ei. temă, cu atît mai mult cu 1 DRIANA BICNEA, eorespon- g
; dentă). ¡g CONCURS. „Mult *
şi dăruire, colectivele de ceste zile se fac pregătiri fie îndeplinite integral, ) şi-a justificat rostul. cit ea a pornit tocmai de e dulce şi frumoasă limba |
la noi, din Vale — de la Î
constructori de aici au intense pentru atacarea cu respectarea strictă a i Urmărind atît stimularea ce-o vorbim“, a fost tema |
realizat planul lunii fe celei de a Il-a etape de indicilor de calitate pre- ? interesului factorilor de mina Lupeni. Ca textier, , unui concurs, gen „Cine J
î ştie, cîştigă“, organizat în- ţj
bruarie cu 102.8 la sută. pe această amenajare, în văzuţi. ) răspundere pentru înţele instructor şi interpret al ! tre elevii claselor a V-a şi g
brigăzilor artistice — ne
gerea sensului major al a- spune George Negraru, di ’ a Vl-a de la Şcoala gene- ,
rală din vărmaga. Deose- &
—
o
o
—
« — o o — ffl — 0 o — o — © — a — © — — o — © — — ® rectorul Casei de cultură a J bit de utilă şi pentru con- g
sindicatelor din Petroşani > curenţi şl pentru ceilalţi »
î participanţi, întrecerea a B
Cu o Sună ii i98i, in craun muiaţii şi mmm — am încredere în aceste i fost Întregită şi de o expo- *
forme propagandistice. Ele
> zi)ic de carte ştiinţifică cu J
pot, prin activitatea lor j vinzare, care a stîrnit in- |
mai devreme concretă, să devină adevă * teresul multor cititori.
Diversificarea, calitatea şi nivelul tehnic al produselor raţi activişti ai unităţilor
După cum ne-a comu LUCIA LICIU
nicat corespondentul nos
tru, Florea Bărbulescu, - preocupări primordiale ale întregului colectiv
constructorii şantierului
nr. 2,- din cadrul T.C. — în anul şi cincinalul Convorbire cu tovarăşul schimb, repere, echipamen
Deva, care au ocupat lo trecui, I.C. Orăştie a obţi IOAN SUSAN, te necesare maşinilor noas
cul II în întrecerea so nut constant realizări bu preşedintele Consiliului tre — în mare parte din
cialistă pe trust în anul ne în producţie, situîndu-se oamenilor muncii de la import — diminuînd efor
1980, îşi intensifică e- printre unităţile economice întreprinderea chimică Orăştie tul valutar al statului, pre
forlurile pentru îndepli fruntaşe din judeţ. Au tre cum şi asigurarea proiecte
nirea ritmică a sarcini cut aproape două luni şi lor ri introducerea în fa
lor de plan pe acest an, jumătate din acest an, din refer la contractarea din bricaţie a unui număr tot
pentru predarea la ter noul cincinal. Cu ce reali timp a întregului necesar mai mare de matriţe, a-
men a tuturor obiecti zări se prezintă I.C. Orăş de materie primă, cit şi a vînd în vedere diversifica
velor. tie la această oră ? producţiei pe care o reali rea continuă a producţiei
zăm, a celorlalte materiale
Unul dintre colective — Cu toţi indicatorii da de care avem nevoie. Şi întreprinderii.
le cu cele mai bune re plan realizaţi şi depăşiţi. pentru că materia primă — Cu ce probleme se
zultate din cadrul şan Concret, depăşirile sînt de mai confruntă personalul
circa două milioane lei Ia pe care o folosim noi este -muncitor de la LC. Orăştie,
tierului este cel al lo producţia netă şi do 5,6 la derivată din petrol — defi
tului nr. 22 C'ălan, care citar azi pe piaţa mondială care sînt în continuare
sută la producţia marfă, principalele sale direcţii de
lucrează în prezent la. ne-am depăşit sarcinile la — am luai măsura de re acţiune ?
mai multe blocuri de lo export si la principalele cuperare şi refolosire. în — Probleme deosebite nu
cuinţe în oraşul Sime- produse fizice — mase plas acest an. a circa 750 tone avem. Sigur mai sînt unele
ria, între care R si 1G-J, tice şi oxizi de fier, înre de deşeuri din mase plas nereguli în organizarea
cu 70 de garsoniere şi a- gistrăm economii la costu tice, cu 300 de tone mai muncii, în activitatea de a-
decît
în
1980.
mult
parlamente, şi C — B, C, rile de producţie, la chel similare a unor repere şi
tuielile materiale. Treaba ■ prin măcinarea materiale matriţe, dar ele nu impie
D, cu magazine la par lor vechi — navete, bu
ter. Constructorii de aici merge bine în continuare toaie, cutii, alte repere de tează asupra realizării pla
şi avem toate condiţiile — nului. Direcţiile de acţiune
s-au angajat să predea dacă vom primi ritmic ma mase plastice pe care le sînt mai multe, clare, con
blocul 16 cil o lună de teria primă — să ne rea realizăm noi — în cele pa crete. Le continuăm şi le
zile înaintea termenului lizăm planul pe primul tri tru mori confecţionate prin
planificat, să realizeze mestru şi în continuare pe eforturi proprii în cadrul Convorbire consemnată de întreprinderea „Vidra“ Orăştie — secţia velur.
întreprinderii. De aseme
lucrări de cea mai bună întregul an. nea, aş menţiona măsurile DUMITRU GHEONEA Muncitoarea Maria Cătănici lucrează la faza cusut haine,
calitate. " — Care sînt aceste con lucrare ce o execută eu multă răspundere.
diţii, tovarăşe preşedinte ? privind asimilarea unui Foto: VIRGIL ONOIU
— In primul rînd mă mare volum de piese de (Continuare în pag. a 2-a)