Page 46 - Drumul_socialismului_1981_03

Pac. - o DRUMUL SOCIALISMULUI l'N

Conducătorul - specialist şi oi politic“ Cultura pomilor şi arbuştilor
fructiferi pe lingă casă (II) Welev
(Uimere din 009. 1) ceştia simpozioane, mese păşit cu 12,4 ]a sută, al e-
rotunde, dezbateri cu ca­ conomiilor la costuri cu
deziderat, rolul conducăto­ racter juridic, social şi e- 1,065 milioane lei şi al be­ Săparea gropilor. Acestea zile decît cei plantaţi pri­ călcat, apoi se adaugă 8—10 9,00Teleşcoal
V» Curs dc
rului specialist la ridicarea conomic; a fost încetăţe­ neficiilor cu 1,2 milioane se fac cu 3-4 săptămîni măvara. Practica a mai do­ kg gunoi putrezit şi se um­ niolă
nivelului calitativ al acti­ nită practica de a fi invi­ lei. înainte de plantare toam­ vedit că pomii se mai pot ple groapa cu pămînt pînă 9,40Curs do
eeză
vităţii cultural-educative şi tate periodic cadre cu S-a desprins însă con­ na. Iar cînd plantarea se planta şi în cursul iernii la suprafaţă şi se calcă din 10,00 Film arh
al iniţiativelor muncito­ înalţă pregătire de specia­ cluzia că în unele domenii face primăvara, gropile tre­ cînd temperatura este de nou. Se umple din nou nii" —
reşti în vederea întăririi litate pentru a explica u- de activitate mai există buie săpate din toamnă. Pe 7—9°C şi cu bune rezulta­ groapa făcîndu-se un mic studiouri;
disciplinei în muncă ; an­ nele probleme ale politi­ conducători, la anumite ni­ terenurile desfundate la 60 te. Cu cîteva zile înainte muşuroi în junii pomului. 11.25 Muzică I
11,10 Limba n
gajarea cu toată răspun­ cii interne şi internaţiona­ vele, care nu se pregătesc, cm, gropile vor avea di­ de plantare, gropile se um- Dacă pămîntul este umed vorbim, 1
derea a conducătorului le. „Dar — aşa cum se ac­ nu au în atenţie dezidera­ mensiunea de 40 x 40 x 40, nu-i nevoie de udat, iar 12,00Portrete
manucl 1
specialist, în activitatea de centua în consfătuire, a- tul de a fi nu numai buni iar dacă terenul a fost pre­ dacă este vreme secetoasă 13.00Mozaic
stimulare a participării la cumularea de cunoştinţe specialişti ci şi adevăraţi gătit prin arătură sau să­ se face o copcă în jurul sportiv
creaţia ştiinţifică şi tehni­ nu constituie — la urma conducători politici. Există pare eu cazmaua, gropile Sfafuri pentru pomilor şi se toarnă 1—2 13,35 Săptămii:
că, de cercetare, introduce­ urmei — decît un început încă unele carenţe în ceea vor fi mai mari, eie avînd găleţi de apă. 18,501001 de !
19.00 Telejurn;
rea progresului tehnic şi în formarea cadrelor de ce priveşte ridicarea cali- dimensiunea de 80 x 80 x agrSüuüori Pomii necesari plantării 19.25 Teleench
îmbunătăţirea calităţii pro­ conducere. Atenţia trebuie • taţii de pregătire a cadre­ 60 — ultima dimensiune îa unităţile agricole socia­ 20,10 Film art
ducţiei ; rolul maistrului în îndreptată, spunea ing. lor de conducere în desfă­ fiind adîncimea gropii. liste şi gospodăriile popu­ bana". I»
ră. Pri
calitatea sa de conducător Constantin Nichiteanu, în­ şurarea muncii politico-e­ laţiei sînt asiguraţi de Sta­ diourilor
şi educator al personalului spre canalizarea acestor ducative, în antrenarea oa­ Pregătirea pomilor pen­ piu ou pămînt, lăsîndu-se ţiunea de cercetare şi pro­ 2J,15 Telejurn
muncitor, ca şi discuţiile cadre spre creşterea com­ menilor muncii de aici la tru plantare. Se va avea goale 20-—25 cm, astfel ca ducţie pomicolă Geôagiu, 22,00 Şlagăre
purtate in cadrul consfă­ petenţei şi responsabilităţii activitatea de creaţie teh- grijă că pomii să aibă o pămîntul să aibă timp să din soiurile cele mai valo­ Kmlsium
muzică
tuirii au evidenţiat preg­ lor în a-şi organiza exem­ nico-ştiinţifică. A rezul­ rădăcină sănătoasă, să nu se aşeze. în timpul umple­ roase şi care dau produc­ ţin .3 111
nant că în acest cadru de plar propria activitate, să tat, de asemenea, că mai fie rănită, ruptă, sau des­ rii gropilor, pămîntul se ţiile cele mai bune, atît
preocupări, indicaţiile se­ lucreze acolo unde e mai sînt (ce-i drept puţini la picată. Apoi rădăcina se calcă de 2—3 ori. cantitativ, cît şi calitativ în
cretarului general al P.C.R. greu, să fie întotdeauna un număr) conducători la a- fasonează prin scurtarea condiţiile de climă şi sol M M
— eu privire la multiplele exemplu demn de urmat numite nivele care comen­ celor principale la 15—20 Tehnica plantării. Pomii din judeţul nostru. Aceşti
aspecte ale organizării şi pentru toţi. tează faţă de subalterni in­ cm şi a celor secundare la se aşează în groapă, apoi pomi sînt garantaţi în ce
conducerii, au orientat e- dicaţiile primite făcînd u- 2—3 cm, iar cele rupte vor se trage pămînt. Din cînd priveşte sănătatea şi auten­ BUCUUEŞI
forturile pentru conturarea S-a apreciat în consfătui­ neori abuzuri în privinţa fi îndepărtate. înainte de în cînd pomul se scutură ticitatea. sortimentală. Ale­ dio programul
la E.M. Deva a conceptului re că in marea lor majo­ plantare rădăcinile se mo- vertical, pentru ca pămîn­ gerea soiurilor depinde de Radiojurnal $
presei.; 8,10
de conducere a activităţi­ ritate cei care deţin func­ întronării disciplinei, fiind cirlesc într-un amestec for­ tul să pătrundă printre ră­ preferinţele cultivatorilor şi diilor; s,oo B
lor economico-soeiale. S-a ţii de răspundere profesio­ chiar părtaşi la inculcări mat din balegă proaspătă dăcini, apoi se introduce cerinţele consumatorilor. 9,05 Audienţi
desprins că în spiritul a- nale şi politice la toate -ale legislaţiei şi tehnolo­ de vacă şi lut în părţi e- pămînt cu mina printre ră­ Buletin tic :
cestor indicaţii, comitetul niveleie de activitate ale giei, incercînd să-i justifi­ gale, asigurîndu-se în acest dăcini şi se îndeasă bine. Ing. dr. DUMITRU PR1CÀ vis ta literari
Ţara mea c 1
de partid pe exploatare, E.M. Deva, întrunesc con­ ce pe cei care comit aba­ fel un contact mai strîns După ce rădăcinile au fost Staţiunea de cercetare folclor
comitetele de partid din diţii ce trebuie să-l carac­ teri. cu pămîntul. Totodată, se acoperite cu un strat de şi producţie pomicolă 11,00 Buletin
Atlas cuitur;
secţii, organizaţiile de ba­ terizeze pe un conducător Consfătuirea, desfăşurată stimulează clausarea şi for­ 5—10 om se face primul Geoagiu premieră rad
ză au pus un accent deo­ în dubla sa calitate de spe­ intr-un climat de răspindi- marea de rădăcini noi. letin de ştir.
sebit pentru formarea atri­ cialist şi de om politic, re a experienţei pozitive în moara lo Ie'
butelor ce se cuvin a sta participant activ la obţine­ domeniul abordat, a rele­ Plantarea pomilor. Plan­ 12,45 Melodii!
DC Ia 1 la ..
la temelia activităţii cadre­ rea unor realizări demne vat cu tărie faptul că indi­ tarea se face atît toamna, minut eu min
lor de conducere, la forma­ de remarcat în activitatea ferent de treapta ierarhică cît şi primăvara. Toamna lodii de prei.
rea acestor atribute educa­ de producţie şi cea politică. pe care s-ar situa conducă­ începe plantarea de la că­ Orele scrii;
cu cîntece; 20
ţionale ale conducătorilor Cu larga lor contribuţie, torul, acesta trebuie să fie derea frunzelor şi pînă la Român 1 '» *. 20,40
de la toate nivelele, astfel in anul. trecut valo.area înainte de toate un om po­ venirea îngheţului. în acest Drumul afirmării ,2,01
incit acestea să se afle per­ producţiei nete a fost de­ litic deoarece fiind un' a- fel, pînă primăvara se rea­ ■ li ■
dc
manent în contact cu di­ păşită cu 13,426 milioane devărat activist de partid Deşi, ca prezenţă fizică, dra“ am muncit mereu In Non stop n
rectivele de partid şi de lei, s-au realizat economii şi de stat este dator să cu­ lizează un contact mai nu seamănă, Dorina Boitiuc aceeaşi secţie. Făcînd un
stat. în acest scop, condu­ la costurile de producţie noască şi să aplice linia strîns cu pămîntul, iar tă­ şi Leontina Bora, două ti­ calcul, credem că iu aceşti
cătorii de la nivelul forma­ care însumează 7,443 mi­ politică a partidului in toa­ ieturile se clausează (vin­ nere muncitoare de la în­ zece ani am croit şi confec­
ţiilor de lucru, ceilalţi con­ lioane lei şi beneficii care te împrejurările, să fie un decă), iar uneori emit şi treprinderea „Vidra" Orăş­ ţionat peste un milion de MS »NI
ducători de la toate nivele­ se ridică la aproape 7,5 mobilizator activ al mase­ rădăcini noi ; se acumulea­ tie, între ele există totuşi articole din blană. In fieca­
le au fost cuprinşi în in- milioane. în primele două lor la înfăptuirea sarcinilor ză mai multă apă în gropi similitudini frapante în ce re guler, căciulă sau alt DEVA: L:
văţămîntul politico-ideolo­ luni ale acestui an planul partidului, un bun propa­ şi pomii pornesc în vegeta­ priveşte drumul lor în via­ produs executat am pus o rllor furtun:
gic ; s-au organizat cu a- producţiei nete _a fost de­ gandist şi agitator. ţie mai repede cu 15—20 fărîmă din dragostea noas­ torul căpiţa
ţă, faptele prin care şi-au HUNEDOA1
consolidat acest drum, gîn- tră pentru profesie, din pri­ trolul şi arc
durile şi concepţiile lor ceperea noastră, pentru a Nu-mi fu
{urmoto din pag. 1) despre ceea ce trebuie să le face cît mai durabile, mai Muppets la
derurgistul)
Acţiuni energice pentru prevenirea dai şi să ceri de la viaţă. de calitate... Absenţe nemo- de dragoste
amplificăm pe cele amin­ aceeaşi vlrstă, au por­ tivafe ? Cum vă gîndiţi ? In (Arta); D
tite : aprovizionarea ritmi- şi wiaiurarea ereoieior acestora mod sigur, nici una de cînd (ConstruCtO
nit împreuna,- vu ro ani in
v* v^couctccrxuci uperan- urmă, pe acelaşi drum al muncim... Da, trebuie să te ŞANI: Biet
vă a produselor; asimilarea muncii —- întîi ucenicind, a- pregăteşti continuu, pe toa­ L-iile I-Il <t
şi introducerea în fabrica­ Ploile abundente din ul­ tate. Astfel, 300 de familii ferate Arad—Brad, repara­ poi devenind croitori-con- te planurile, să participi in­ Noiembrie)
(Kepublica)
ţie a noi matriţe şi repere timele zile, asociate cu în­ ale căror locuinţe erau a- rea podurilor şi podeţelor fecţioneri în secţia confec­ tens la viaţa colectivului (Cultural);
din poliuretani pentru au­ călzirea bruscă a vremii în meninţate au fost evacuate avariate, înlocuirea celor ţii blană a întreprinderii — din care faci parte, să în­ se întoarce
toturismul „ARO-10“ şi au­ perioada 10—12 martie a.c., si ii s-a asigurat îngrijirea distruse, evacuarea apei din drum pe care s-au înscris veţi mereu de la cei din ju­ VULCAN:
Jupiter (Li
tocamionul „ROMAN" şi a~ au determinat topirea ra­ subsolurile inundate, buna NEA: Pe a
sigurarea în întregime a pidă a zăpezilor din Mun­ corespunzătoare. întrucît a îngrijire a animalelor. cu fermitate şi dăruire, a- rul tău. Numai aşa poţi de­ seriile I-n-
fost întreruptă aproviziona­
reperelor pentru autoturis- ţii Apuseni .şi depăşirea co­ rea cu apă potabilă a ora­ în cursul zilei de ieri,„de jongînd astăzi ceea ce sînt: veni un bun muncitor, stă- ANINOASA
deschidere-
pîn pe ceea ce faci, util in
muncitoare fruntaşe, cu te-
telor de inundaţii din ba­ şului Brad, s-a asigurat la intrarea în judeţ (la Gel- meinice cunoştinţe profesio- colectiv... Ce ne preocupă URICANI: 1
Iii — seriil
zinul hidrografic al Crişu- furnizarea de apă din sur­ nţar), pînă la ieşirea din n-ale, comuniste active, cu­ acu-m pe planul muncii ? Ca­ !>'' ' ; RR/ş
Diversificarea, lui Alb. Din această cau­ se de înlocuire. Un accent judeţ (la Burjuc-Zam), Mu­ noscute, respectate şi apre­ litatea confecţiilor şi folosi­ i ” I-i
ză, a avut ioc revărsarea
C ... b:
Grisului Alb, a afluenţilor deosebit a fost pus pe bu­ reşul a depăşit cotele de- ciate de întreg colectivul. rea superioară a materiilor Mijlocaş- ia
inundaţie, revărsîndu-se pe
prime. Sînt problemele de
căra); GEC
na aprovizionare cu pro­
Deşi marcat, uneori, dc
calitatea şi săi, şi producerea de inun­ duse agroalirnentare a lo­ unele terenuri agricole din momente de reţinere — da­ căpătîi cu oare se confrun­ fost şaispr<
daţii care au afectat comu­
cultură); I]
nele Buceş, Blăjeniţ Cris- calităţilor izolate. luncă. Acţionînd cu fermi­ torate modestiei celor două tă colectivul nostru în acest dru la ms
BRAZI: Bil
nivelul tehnic cior, Ribiţa, Baia de Criş, măsuri prompte şi eficien­ tate, comandamentele de tinere, cărora nu li se pare cixxcina-1 al calităţii şi efi­ CALAN: ş
Ca rezultat al acestor
cienţei... înlr-adevăr, sarci­
apărare intervin operativ,
„nimic deosebit în ceea ce
Vaţa, parţial oraşul Brad
(Casa de
şi unele localităţi izolate. te, nu s-au înregistrat pier­ folosind din plin toate mij­ facem, muncim şi acţionăm nile producţiei, implicarea şi MERI A: F)
ai produselor 2 500 ha de teren. deri de vieţi omeneşti şi loacele. Deşi localităţile ri­ ca orice muncitor serios, participarea permanentă la Dumbrava
frontului -
Au fost inundate peste
au fost limitate la maxi­
viaţa de organizaţie, la toa­
care îşi iubeşte profesia, ca
verane nu sînt în pericol,
indienii (ta
Acţionînd cu deosebită e- mum pagubele materiale. s-au luat măsuri pentru o-rice comunist ce înţelege te acţiunile din unitate, stu­ şui); ILIA
nergie şi fermitate, coman­ începind de ieri, Grisul protecţia acestora. să-şi respecte, să-şi onoreze diul ia seral, ne iau mult
mele „Dacia 1310" şi „OLT- damentul judeţean de apă­ Alb s-a retras în matcă. Respectînd întocmai or­ prin fapte această calita­ timp. Dar mai rămîne, to­
CIT“ ; diversificarea pro­ rare împotriva inundaţiilor, Sui) conducerea comanda­ dinele şi sarcinile stabilite te“ —> dialogul nostru cu tuşi, şi pentru copii, pentru
duselor pentru export ; re­ împreună cu comandamen­ mentelor de apărare, im­ de comandamente, într-o Leontina Bor-a şi Dorina viaţa de familie. Numai să
cuperarea şi valorificarea tele locale, cu sprijinul lo­ portante forţe si mijloace atmosferă de calm şi ordi­ Boitiuc, despre participare vrei...“.
unui volum sporit de re­ cuitorilor, al militarilor si umane şi materiale sînt ne desăvîrşită, forţele uma­ la viaţă, la muncă, despre Sînt cîteva frînturi di-n- Rezultate
surse materiale refolosibile; luptătorilor din gărzile pa­ concentrate la înlăturarea ne şi materiale antrenate idealuri, ne-a dezvăluit a- tr-un di-alog purtat cu două 13 martie
identificarea de noi soluţii triotice au luat măsuri e- urmărilor inundaţiilor: în­ în această amplă acţiune comuniste, două tinere mun­
şi posibilităţi de reducere ficiente pentru protecţia toarcerea familiilor evacua­ asigură limitarea consecin­ cele elemente comu-ne din citoare fruntaşe, care şi-au Extr. I:
a consumurilor de materii oamenilor şi a bunurilor te la locuinţele lor, repu­ ţelor negative ale inunda­ activitatea lor trecută şi croit şi consolidat, zi de zi, 55, 52, 58, 1
prime şi materiale, de com­ materiale din zonele afec­ nerea in funcţiune a liniei ţiilor. prezentă, puncte de reper prin dăruire în muncă, prin Extr. a 1
bustibil şi energie. în acest definitorii pentru drumul participare activă la viaţă, 61, 85, 4-1,
sens am introdus un pro­ lor în viaţă, un drum al a- drumul drept a-1 afirmării
gram raţional de funcţio­ fi-rmării prin muncă, conşti­ propriei personalităţi. Fond
nare a atelierului de trata­ inciozitate şi dăruire. lei.
mente şi forjă. „De cînd am venit la „Vi- MIRCEA LEPĂDATU
O atenţie cu totul deo­
sebită o acordăm repa­ VRI
raţiilor matriţelor şi îmbu­ „Doctorul“ televizoarelor...
nătăţirii calităţii produse­ mm
lor, perfecţionării pregăti­ ê ¡ l . Pe Marian Nelega încă de Cu cîtva timp în urmă, Ma­ Timpul ]
ziua de 14
rii profesionale a persona­ copil ii pasiona electronica, rian Nelega a dat dovada ta­ în răcire :
tainele circuitelor şi ale apa­
lului muncitor. N-aş vrea ' ' ' „v i-* j raturii electronice. ’ Studia cu lentului şi pregătirii sale pro­ stabilă c
;
să se creadă că la „Chi­ pasiune, cu mare atenţie orice fesionale. După ce s-a clasat noros. Vor
pe locul tatii ta etapa pe ju­
mica“ Orăştie activitatea carte sau revistă tehnică de deţ a concursului profesional verse de p
de producţie nu mai are specialitate ee-i cădea în mi­ „Cel mal bun depanator de local. Izol
nă. Aşa şi-a îmbogăţit, zi de
apă pot d
unele carenţe, dar ne stră­ zi, cunoştinţele în domeniu, radio-televiziune din coopera­ 24 de ore.
duim să le soluţionăm la devenind un bun depanator de ţia de consum“, la. Bucureşti, moderat
Temperata
timp, să beneficiem si în radio-televiziune. în finala pe ţară, ttaărul re­ fi cuprir
Muncind conştiincios, cu dă­
continuare de simbăta li­ ruire, ca responsabil al secţiei prezentant al judeţului Hune­ grade, iar
beră pe lună, să ne înca­ de reparaţii radio-tv. din co­ doara a ocupat locul n, la o grade.
minimă diferenţă faţă de eîş-
drăm în propunerea minis­ muna Băiţa, el şi-a cîştigat tigător. Ea raunt
prin
locuitorilor,
respectul
terului nostru de resort de promptitudinea cu care răs­ Acest succes îl stimulează, i! lă eu cer
a trece printre primii la punde la solicitări, prin cali­ face să se pregătească şi mai dea precif
bine, să se dcsăvîrşeaseă ta
tatea lucrărilor executate. Oa­
săptămîna de lucru redusă, menii spun despre el că-i un profesia pe care atît de mult sub forme
(Meteorolc
de 44 de ore. In comuna Vaţa de Jos se lucrează la înlăturarea urmărilor inundaţiei. adevărat „doctor“ în meseria o îndrăgeşte. (ION COTOI, co­ Oana Vale
iui* respondent).