Page 49 - Drumul_socialismului_1981_03
P. 49

CONSILIUL DE STAT
                                                                                                                                 AL
                                                                                                                REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
                                                                                                                           DECRET



                                                                                                       PENTRU CONVOCAREA MARII ADUNĂRI NATIONALE
                                                                                               în temeiul articolului 54 din Constituţie,
                                                                                               Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România
                                                                                            d e c r e t e a z ă !
                                                                                                Articol, unic. — Se convoacă Marea Adunare Naţională in a treia sesiune a
                                                                                            celei de-a opta legislaturi în ziua de 26 martie 1981, ora 10,00.
             ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAM HUNEDOARA Al P C F                                                                     NICOLAE CEAUŞESCU
             SI   Al    CONSILIULUI              POPULAR            JUDEŢEAN                                                           Preşedintele
                                                                                                                            Republicii Socialiste România

             Anul XXXIII, nr. 7 263   DUMINICA, 15 MARTIE 1981      4 pagini — 30 bani
                                                                                                     0 nouă acţiune de presă a ziarului nostru

               Pe amenajarea hidroenergetică Rîu Mare-Retezat

                 Ritmurile de lucru trebuie intensificate

               pe toate şantierele, le fiecare obiectiv



            In   anul   1980,   constructo­  nirea   tuturor   sarcinilor   de   această  lună  vom  ataca  eta­
          rii  ds  pe  amenajarea  hidro­  plan   pe   acest   an   -   ne-a   pa  a  II-a  a  amenajării  hi­  Mecanizarea ne obligă să cunoaştem
          energetică   Riu   Mare-Retezat   spus  zilele  trecute  economis­  droenergetice  de  pe  Rîu  Ma­
          au  terminat  unele  lucrări  im­  tul   Traian   Dobra,   şeful   ser­  re-Retezat,   în   sectorul   Clo­  bine mai multe meserii
          portante   :   străpungerea   ga­  viciului   plan-personal-învăţă-   potiva—Sîntămăria Orlea.
          leriei   de   evacuare   în   baraj   mînt-retribuirea   muncii,   se­  Documentarea   pe   amena­
          şi   galeria-,   de   golire,   tron­  cretar   adjunct   al   comitetu­  jare  ne-a  prilejuit  să  consta­  Ce ne declară
          soanele   blindate   de   Ia   Va­  lui de partid pe amenajare.  tăm  că  intr-adevăr  se  mun­  TEODOR BONCALO,   în  întreprinderile  miniere  ale  Văii  Jiului  muncesc
          lea   Mare   şi   Valea   Netiş,   -  Care  sînt  realizările  du­  ceşte   cu   spor,   că   hotărîrea   maistru electromecanic,   brigăzi  de  mineri  care  obţin  lună  de  lună  rezultate
          străpungerea   galeriei   forţa­  pă  două  luni  şi  jumătate  ?   constructorilor   de   a-şi   reali­  şef de brigadă la sectorul IV   bune  în  extracţia  de  cărbune.  Marea  lor  majoritate
          te  în  centrala  subterană,  ex-   Ce   perspective   se   întrevăd   za  lună  de  lună  planul  are   ■ al I.M. Lupeni  sînt  brigăzi  care  au  în  dotare  utilaje  moderne,  com­
          cavatiils la infrastructura să­  în continuare ?      temelii   solide.   Deşi   se   mai                    plexe  de  susţinere  şi  tăiere  mecanizată  a  cărbunelui,
                                                                confruntă   cu   unele   greutăţi,   Brigada  condusă  de  Teo­  mecanizarea  lucrărilor  miniere  fiind  una  din  căile
                                                                îndeosebi   în   compartimentul   dor  Boncalo,  de  la  sectorul   principale  de  sporire  a  producţiei  de  cărbune.  Dar,
                                                                de  transport,  unde  se  resim­  IV  al  minei  Lupeni,  este
                                                                te   lipsa   carburanţilor,   lubri-   una  dintre  cele  mai  cunos­  la  fel  de  adevărat  este  şi  faptul  că  la  baza  succeselor
                                                                fianţilor   şi   anvelopelor,   deşi   cute  brigăzi  de  mineri  clin   stă  şi  experienţa  cîştigată  în  timp  de  aceste  formaţii
          lii   maşinilor,   casa   vanelor   —  în  ianuarie  am  demarat   mai  sînt  cazuri  de  slabă  or­  Valea   Jiului.   Exploatînd   de  lucru,  competenţa  profesională  a  membrilor  bri­
          fluture  şi  conductele  de  le­  greoi   şi   nu   ne-arn   realizat   ganizare  a  muncii  şi  de  in­  un  abataj  frontal  dotat  cu   găzilor  şi,  cu  atît  mai  mult,  a  şefului  de  brigadă.
          gătură   etc.   Cu   toate   a-   planul   decit   în   procent   de   disciplină   -   după   cum   ne   complex  de  susţinere  şi  tă­  Stilul  de  muncă  adoptat  de  şefii  dc  brigadă  este  în
          cestea,   planul   nu   a   fost   91,1  la.  sută.  in  februarie  am   relata   tovarăşul   loan   Popes-   iere  mecanizată,  în  ultimii   general  acelaşi.  Totuşi,  de  la  caz  la  caz,  se  înlîlnesc
          îndeplinit  la  majoritatea  prin­  strîns   rînduriie,   am   acţionat   cu,  director  tehnic  al  grupu­  ani  a  extras  suplimentar   experienţe  şi  stiluri  personale  de  lucru,  tocmai  aces­
          cipalilor   indicatori,   restanţe   măi  dinamic  şî  cu  toate  că   lui   de   şantiere   -   activitatea   cantităţi  de  cărbune  de  or­  tea generind succesele de prestigiu.
          mai   mari   înregistrîndu-se   la   planul  a  fost  mai  mare  cu  3   are   un   curs   bun,   organiza­  dinul  zecilor  de  mii  de  to­
          aducţiunea   principală   şî   la   milioane   Iei   decît   în   prima   ţiile  de  partid  îi  mobilizează   ne.  Numai  In  anul  trecut   Dînd  curs  dorinţei  minerilor  de  la  întreprinderile
          baraj,   unde   nu   s-au   reali­  lună,  l-am  depăşit  cu  2,8  la   activ  pe  oameni  la  lucru,  e-    miniere  ale  bazinului  carbonifer  Petroşani  de  a  cu­
          zat   volume   apreciabile'   de   sută.  Mergem  bine  şi  în  mar­  xistă   un   sprijin   constant   şi   a  extras  peste  prevederile   noaşte  mai  multe  despre  felul  cum  lucrează  şi  reu­
          excavaţii,   umpluturi   şî   be­  tie  şi  sperăm  să  ne  îndepli­             de plan 32 000 tone de căr­  şesc  să  obţină-rezultate  bune  uncie  brigăzi  de  mineri,
                                                                susţinut   din   partea   Comite­
          toane.                     nim Sarcinile trimestrului I.  tului  judeţean  de  partid  şi  a   bune.  în  întrecerea  desfă­  iniţiem  o  nouă  acţiune  de  presă  a  ziarului  nostru,
            Cauzele   ritmurilor   slabe   de   —  La  ce  obiective  se  înre­            şurată  la  nivelul  combina­  „TRIBUNA   EXPERIENŢEI   MINEREŞTI“,   acţiune
          lucru  din  1980  sînt  mai  mul­  gistrează   ritmuri   mai   bune   Ministerului   Energiei   Electri­  tului  minier,  în  anul  tre­  menită  să  popularizeze  experienţa  înaintată  în  mino­
          te,  începînd  de  la  unele  ne-   de lucru ?        ce,  care-i  stimulează  în  mun­  cut  Teodor  Boncalo  a  ocu­  rit.  în  felul  acesta  ne  facem  datoria  de  a  fi  mesageri
          corelări  de  plan  cu  efectivul   —  La  baraj  am  depus  în   că  pe  constructori,  îl  deter­  pat  locul  I  între  brigăzile   ai  noului,  ai  acţiunilor  valoroaso  întîlnite  în  toate  do­
          personalului   muncitor,   starea   februarie   peste   70   000   mc   mină  să  obţină  realizări  bu­  de  la  abataje  cu  front  mai   meniile de activitate.
          nefavorabilă   a   vremii   în   u-   anrocamente   şi   accelerăm   ne  în  importanta  lor  misiune   lung de 30 de metri.
          nele   perioade,   demarajul   pentru  a  ajunge  în  martie  la   de  a  zămisli  energie  electrică           Deci,  începînd  de  azi,  vom  găzdui  periodic  în  pagi­
          greoi  şi  cu  frecvente  defec­  100  000  mc  de  depuneri.  Se   din   apele   nărăvaşului   Rîu   CONSTANTIN IOVĂNESCU  nile  ziarului  opiniile  exprimate  de  minerii  şefi  de
          ţiuni  ale  maşinii  de  perforat   lucrează  bine  şi  pe  aducţiu­  Mare din Retezat.                      brigadă cu experienţă valoroasă.
          la  secţiune  plină  şi  pînă  la   nea   principală,   la   betonare
          carenţele   de   organizare   şi   în   centrala   subterană,   pe   Se  mai  impun  :  fermitate  şi   (Continuare în pag. a 2-a)
          conducere  a  muncii,  de  ordi­  galeria   forţată   efectuăm   ul­  intransigenţă   în   organizarea
          ne şi disciplină.          timele   lucrări   de   reprofilare   şi   în   conducerea   muncii   pe
            -   Toate   aceste   probleme   încît   la   31   martie   a.c.,   să   fiecare   şantier,   la   fiecare
          au  fost   dezbătute  cu  auto­  predăm   galeria   la   montaj.   punct   de   lucru,   urmărirea   Oameni şi fapte in acţiunea de prevenire şi limitare a efectelor inundaţiilor
          exigenţă  şi  răspundere  în  a-   De  asemenea,  se  dă  zor  la   perseverentă   a   înfăptuirii
          dunările   generale   ale   oame­  canalul  de  fugă  şi  la  galeria   măsurilor  adoptate  în  adună­
          nilor  muncii,  au  ,  fost  adop­  de   aducţiune   de   la   centrala   rile   generale   ale   oamenilor                            Mureşului (I)
          tate  măsuri  clare,  cu  terme­  Clopotiva,   am   redeschis   lo­  muncii,   atenţie   sporită   ex­  Puncte fierbinţi pe malurile
          ne   şi   responsabilităţi   precise   tul  Nucşoara,  unde  se  efec­  ploatării   şi   întreţinerii   zestrei
          pentru   soluţionarea   lor   şî,   tuează   excavaţii   la   galeria                                                                 în  urmă  sau  urmau.  Au
          ceea  ce  este  mai  important,   de   aducţiune   secundară,   se   tehnice  -  o  forţă  imensă  pe                                 fost  adăpostite  şi  eîe  la
          s-a   exprimat   angajamentul   pregăteşte   începerea   lucrări­  această amenajare.  După  cum  am  anunţat  în  ziarul  nostru  de  ieri,  a-   loc  sigur  fără  să  se  con­
          unanim, ferm, pentru îndepli­  lor în ava! de Clopotiva. în  DUMITRU GHEONEA      pclc  riului  Mureş  s-au  revărsat  pe  mai  multe  supra­  semneze  nici  un  caz  da
                                                                                            feţe.  Prezenţi  la  punctele  fierbinţi  de  lucru,  acolo   mortalitate.
                                                                                            unde,  sub  coordonarea  comandamentului  judeţean  şi   După  ora  15,  nivelul  a-
                                                                                            a  comandamentelor  locale  de  apărare  împotriva  inun­  pelor  a  început  să  crească
                                                                                                                                                vertiginos  —  445,  450  şi  în
                                                                                            daţiilor  se  acţionează  organizat,  bărbăteşte  reporterii
                                                                                            ziarului  nostru  relatează  secvenţe  din  activitatea  e-   continuare.  Satul  Gelmar
                                                                                                                                                este  apărat  de  digul  solid
                                                                                            nergică  şi  fermă  depusă  pentru  limitarea  la  minimum   construit  în  anii  trecuţi
                                                                                            a pagubelor pricinuite de ape.                      Cu  ajutorul  cetăţenilor  au
                                                                                               Comandamentul  judeţean  şi  comandamentele  loca­  fost   închise   valvele   din
                                                                                            le  au  în  vedere  în  permanenţă  realitatea  că  pe  cursul   dig.  Echipe  formate  din
                                                                                                                                                localnici  şi  gărzi  patrioti­
                                                                                            superior  al  Mureşului  se  semnalează  mai  multe  vii­
                                                                                                                                                ce patrulează pe dig.
                                                                                            turi  ceea  co  face  posibile  creşteri  şi  descreşteri  ale
                                                                                                                                                  Oamenii  sînt  la  posturi,
                                                                                            cursului  riului.  Aceasta  impune  vigilenţă  sporită  şi   hotărîţi  să  nu  lase  nimic?
                                                                                            permanentă,  controlul  riguros  al  cotelor  apelor,  patru­  din  ce-i  ai  lor,  din  ce-i  al
                                                                                            larea  pe  diguri,  evacuarea  bunurilor  din  zonele  expu­  obştii,  să  fie  smuls  de  a-
                   Fabrica <Ie ciment Chiş cădaga. Aspect din sala de  centralizată.
                                                                   : VIRGIL ONOIU           se, protecţia localităţilor.                        pele  turbate.  Aşa  i-am  vă­
                                                                                                                                                zut  pe  Gheorghe  Cigmă-
                                                                                                                                                ian,  Nicolae  Cărăguţ,  Toan
                                                                                                                                                Bitan,  Vasile  Radu,  Vasile
                                                                                                                             GELMAR
                                                                                                                                                                        1
                                      de  la  Şcoala  generală  nr.  2   tătoare  din  Săcel,  oferind  c-   CONFERINŢA  ţinuţii  de  e-        Albu,  Ieronim  Popa,  Valet
                                      Hunedoara,  au  organizat  o   Ievilor  in  mod  gratuit  un   dueatoarea  Maria  Rodeanu,                Berian...   dar,   cîţi   n-au
                                      reuşită  drumeţie  pe  Valea   spectacol  de  o  oră  şi  jumă­  dc  la  Grădiniţa  cu  program   I  Localnicii,   gărzile   pa­  fost ? !
                                      Zlaştiului.  A  fost  un  minu­  tate,  de  aleasă  ţinută  artis­  normal  *nr.  3  din  Deva,  a   triotice,  oameni  ai  muncii
                                      nat  prilej  de  mişcare  în  aer   tică. Lin gest umanitar, demn   avut  ca  subiect  importanţa
              B CENTRU DE PREZEN-     liber,  dar  şl  o  reuşită  acţiu­  de  Anul  internaţional  al  per­  educaţiei   în   învăţămîntul   I  de  la  staţiunea  pomicolă,   FOIT
          I  TARE ŞI DESFACERE. Coo­  ne  de  îmbogăţire  a  ierbarelor   soanelor  handicapate  !“.  (g   preşcolar.  Poeziile,  cintecelc   »  elevii  liceului  ’agroindus­
             perativa de artă populară şi   cabinetului  de  biologie  al   ÎN   FRUNTEA   LISTEI,   în   şi  dansurile  închinate  de  co­  trial,  mecanizatorii  de  la
          '   meşteşuguri artistice „Haţe-  şcolii.  (Pionier  Dan  Bojoca,   Sarmizegotusa,   la   realiza««   pii  —  Sa  încheierea  conferin­  I S.M.A.  au  scos  din  zona'
          j  gana“ din Haţeg a deschis  clasa  a  VII-a,  Subrcdacţia   planului de contractări şl de­  ţei  —  părinţilor,  bunicilor  şl        Comandamentul  local  de
          '   zilele trecute în Tleva, str.  „Tot  înainte' 1   Hunedoara),  r   păşirea  sarcinii  de  contrac­  membrelor   comitetului   de   V  ameninţată  peste  20  tone   apărare  împotriva  inunda­
          I Lenin,  nr.  I,  un  centru  de   MULŢUMIRI.  Printr-un  tele­  tare  cu  2  la  sută  la  tineret   sprijin  al  comisiei  de  femei   î  furaje,  35  tone  cartofi  de   ţiilor  din  comuna  Rapoltu
             prezentare  şi  desfacere,  prin   fon,  primit  ieri  la  redacţie,   bovin,  contribuţii  de  seamă   din  cartier  au  umplut  de  sa­  b
             intermediul căruia pune Ia  prof.  Marius  Constantinescu,   şi-au  adus  Ionel  Grecu  şi   tisfacţie  inimile  tuturor  par­  sămînţă  şi  peste  20  tone   Mare  a  iniţiat  măsuri  vi-
          ( dispoziţia populaţiei şi pri­  preşedintele  comitetului  sin­  Lucrcţia  Iovănescu  din  loca­  ticipanţilor   la   manifestare.   * î  porumb.  S-a  acţionat  bine.   zincl  evacuarea  bunurilor
                                      dicatelor  din  comuna  Sintă-
             meşte comenzi pentru exe­
                                                                                          (Maria Gliebea, Deva).
             cutarea de produse dc artă   măria  Qrlea,  ne-a  transmis   litatea  centru  de  comună,                Cu  calm,  dar  hotărît.  Mai   materiale,   animalelor   şi
          ,  populară şl artizanat, n VES-  „Vrem  să  aducem  calde  mul-,   tosif  Jura  din  Zcicani,  Aurel    I  dificil  a  fost  cu  cele  1  500   furajelor  din  zonele  peri­
          1  TITORII PRIMĂVERII. Sub  turnir!  ansamblului  folcloric   Suciu  din  Hobiţa,  Ghcorghe              »
          :   acest generic, pionierii deta-  „Haţegana"  care,  vineri  sea­  Găbiă  din  Păueineşti  şi  Moi-       de  oi  ale  C.A.P.  Geoagiu   clitate de inundaţii. Zorii
          I   şamentului clasei a vn-a D,  ra, a poposit Ia Şcoala aju­  se Vîrvoui din Breazova. gg               I  aflate  într-un  saivan  din
                                                                                                                      lunca  Mureşului.  Majori­
                                                             ■r amor t imwr r nwwr tr muam y tmttsf y «Mtr jr  »   V omn# ir «mr y wwr e mmar st  tatea fătaseră cu o zi-două  (Continuare in ooq o 2-a)
   44   45   46   47   48   49   50   51   52   53   54