Page 5 - Drumul_socialismului_1981_03
P. 5
r ÍI 111, II CUMUL CALITĂŢII Şl EFUILI
C INCI ZILE —
50 METRI
Un mecanic — Virgil
Felea, un maistru —
Gheorghe Nicolae şi doi
ingineri — Gheorghe
Negcseu şi Dumitru l’o-
pescu —, de Ia secţia
Valea Jiului a I.l’.E.G.
Deva, au adaptat o tur
lă, în greutate de o to
nă, ce urma să ia dru
mul fierului vechi, spre Faonca de mobilii Pci Appert de lucru la utilajul de
aplicat peliculă de lac. Acest utilaj este condus cu compo*
oţelării, la o instalaţie tenţă de muncitorul Nicolae l!ic.
Anul XXXIII, nr. 7252 MARŢI, 3 MARTIE 1981 4 pagini — 30 bani
de foraj tip S.B.A.-500
REALIZĂRI SI ANGAJAMENTE ALE MEŞTEŞUGARILOR
şi au obţinut o instala
ţie nouă. Prin utilizarea Membrii Cooperativei marfă cu 20 de Iei. în
7 acestei turle rabatabile meşteşugăreşti ...Streini" noul an, meşteşugarii de
Călan au încheiat anul
la- această cooperativă,
r Activişti şî specialişti din consiliile unic© se reduce cu cinci zile trecut cu realizări care le răspunzînd chemării la
timpul de montare şi fac cinste. Muncind cu întrecere lansate de Coo
agroindustriale de stat şî cooperatiste S demontare a instalaţiei hărnicie, ei au depăşit perativa „Ilaţegana“ din
de foraj, fapt ce permi producţia marfă si pres Haţeg, s-au angajat să
tările de servicii către depăşească planul la pro
Pornind de la rolul deosebit de important pe care consiliile te realizarea suplimen populaţie cu 093 000 lei, ducţia marfă şi netă cu 2
unice agroindustriale de stat şi cooperatiste îl au în mobilizarea şi tară (corespunzător ce producţia netă cu 000 000 la sută, la prestări de
fructificarea marilor rezerve de care dispune agricultura noastră, lor cinci zile), a 50 me Iei, iar la beneficii au servicii către populaţie
în valorificarea lor superioară, congresul vă cheamă să vă anga tri de foraj. în plus, realizat peste prevederi cu 1 la sută, să reducă
consumurile de combusti
40 000 Ici reuşind, prinlr-o
jaţi cu toate energiile in vederea bunei organizări şi desfăşurări a noua turlă prezintă o si bună gospodărire, să re bili şi energie cu 3 la su
activităţii acestora, asigurînd folosirea eficientă a fondului funciar, guranţa sporită în cx- ducă cheltuielile materia tă. (Avram Fuja, cores
a mijloacelor materiale şi financiare, precum şi a forţei de muncă, / ploatare. le Ia 1 000 lei producţie pondent).
zonarea raţională a culturilor, concentrarea producţiei şi speciali
zarea unităţilor, realizarea corespunzătoare a tuturor lucrărilor a- La U.J.C.C. Hunedoara
gricole şi aplicarea tehnologiilor ştiinţifice, pentru obţinerea de pe
întreaga suprafaţă agricolă, indiferent de proprietate, a unor pro sarcinilor la export - o
ducţii tot mai mari.
J ¡acare trebui© să
şi gospodarii satelor
In spiritul sarcinilor şi orientărilor Congresului ţărănimii
Discuţia purtată cu tova ceput de an, activitatea a Oglinzi
— .în condiţiile de în
Să sperii reÉMcia pămînfuEul, răşul Virgil Turdeanu, şe demarat mai greoi la uni hărniciei
contractări
biroului
ful
tăţile din cadrul U.J.C.C.
din cadrul U.J.C.C. Hune
să pregătim temeinic campania agricolă doara, a avut ca subiect Peste 20 de unităţi nu au este grea, dacă eşti te
„Munca în mina nu
un
măcar
predat
nici
modul în care cooperaţia
din
exemplar
categoria
de consum î.şi îndeplineşte
sarcinile la export, sarcini iepurilor de rasă. Alte 25 meinic pregătit şi ştii să
Lucrătorii ogoarelor hu- mecanice, cit şi atelajele 1 200 ha. Avind în vedere mobilizatoare faţă de anul de unităţi — caii refor ţi-o organizezi" — ne măr
nedorene, mobilizaţi de o- cu tracţiune animală. For că au iriai rămas puţine trecut —• planul la export mă. Printre acestea putem turiseşte şeful de brigadă
rientările şi indicaţiile cu maţiunile specializate au zile pină va începe însă- crescând de trei ori in ra enumera cooperativele Criş- Troian Căsălean, puţin
prinse în cu vintarea secre transportat în eîmp peste mînţarea culturilor din pri port cu 1980. cior, Vaţa de Jos, Brănişca, contrariat de prezenţa u-
tarului general al partidu 100 000 tone de gunoi si au ma urgenţă, se impune mo — Avem multe produse Dcnsuş. Boşorod, Ccrtej. nei femei „din afară" in
lui, t o v a r ă ş u l Nicolae fertilizat cu acest îngrăşă- bilizarea tuturor forţelor foarte căutate de partene Gurasada. O cauză ar fi subteran. „Este al 5-lea
Ceauşeseu, la Congresul mînt valoros mai mult de pentru încheierea arături rii externi. Competitivitatea reţeaua insuficientă de a- plan înclinat la care lu
ţărănimii, muncesc cu hăr 12 000 ha. Numai pentru lor pe ultimele 100 ha. A- lor este asigurată de o ca genţi de contractări si achi crează, dar şi al 5-lea an
nicie pentru a pregăti în culturile legumicole s-au ceastu problemă trebuie să litate ridicată. Trimitem pe ziţii. O alia, de ordin su de cînd a obţinut con
mori temeinic campania a- transportat peste 21000 stea mai mult in atenţia pieţele lumii gişte vii, ie biectiv: cooperativele noas stant diploma de brigadă
gricolă de primăvară — tone şi s-au fertilizat a- puri de casă, miere de al tre nu se preocupă in mod fruntaşă pe exploatare"
factor hotăritor in obţine proape 700 ha. Mari canti consiliilor unice Dobra, Si- bine, melci, porumbei, pene insistent de atragerea gos — adaugă Petru Suciu, se
rea unor producţii sporite meria, Tlia şi Geoagiu, de gîscă. Cea mai mare podarilor satelor ia activi cretarul organizaţiei de
în acest prim an al cinci tăţi de gunoi au fost trans unde mai sint de arat li trecere o au însă caii re tatea de contractări. De partid a Sectorului minier
nalului. portate si administrate pe nele suprafeţe destinate formă. Ni se acordă pre exemplu, iepurii de casă Vorţa, care ne-a însoţit la
terenurile destinate cultu culturilor legumicole. ţuri bune. pot fi crescuţi în fiecare citeva locuri de muncă,
Fertilizarea ogoarelor rilor de cartofi în unităţi — Cum aţi încheiat, la gosoodărie, acolo unde pe galeriile Văii Heiusu-
le, agricole socialiste din N. ZAMFIR acest capitol, perioada care D. CORPADE lui.
consiliile unice Tuleşti, Ha ...Frontul de lucru la o-
In sporirea gradului de a trecut din acest an ? Ce
rodnicie . a pâmîntului, un ţeg şi Geoagiu. (Continuare in pag. a 3-a) rezultate s-au înregistrat ? (Continuare in pag, a 2-a) rizontul - 40 m era perfo
Voi important îl are fertili * rat şi lucrarea susţinută
zarea ogoarelor cu îngrăşă Terminarea grabnică cu armături, loan Jurca se
minte organice. Acestei ac a arăturilor pregătea să încarce cu
ţiuni de maximă importan exploziv găurile de mină.
ţă i se acordă o atenţie în unităţile agricole din „Am o răspundere în
deosebită. Transportul gu judeţul nostru mai trebuiau plus, aceea de artificier"
noiului şi administrarea arate in acest an 1 300 ha. — ne spune. O răspunde
lui pe terenurile destinate re care nu i se atribuie
Buna organizare a muncii, oricui şi cu care pe drept
culturilor de primăvară, strădaniile depuse de me cuvint se mîndreşte. Are
îndeosebi celor pentru le- canizatori pentru a folosi şi alte motive de mîndrie :
gume, cartofi, sfeclă de za din plin timpul prielnic în este miner categoria VI,
hăr s.a. se desfăşoară cu perioada care a trecut de şef de schimb, cu 14 ani
intensitate in unităţile so la începutul anului şi pînă vechime in subteran, tată
cialiste, folosindu-se în a- acum, s-a concretizat în e- a doi băieţi şi gospodar
cest scop. atît mijloacele fectuarca de arături pe într-o gospodărie frumoa
să. Tot doi copii are şi
minerul Angliei Nan, şef
Liber la cale... de brigadă la acelaşi o-
rlzont. Două fetiţe —
Accente
Georgina şl Mariana cal
tic, unde vagonul a iosl că pe urmele tatălui :
reparai şi trenul şi-a pa
Pe ccicrişli nu-i carac tul continua rula în con E. SiNA
terizează mimai buna pre diţii normale.
gătire si autoexigenţă proi C.S.II. Secţia de prelucrări nr. 2 — atelierul mecanic 2. Echipa de întreţinere condusă
lesionctlă, ci si spiritul de ® Prin spiritul clc ob de comunistul Iosif Schlosser, muncitor specialist, execută montarea in regie proprie a (Continuare în pag. a 3-a)j
vigilenţă, în acest iei asi- servaţie si intervenţia ier- unei maşini de alezat şi frezat. Foto: VIKGIL ONOIU
gurînd fluenţă si siguran- £?* ^icrjştilor Emilkm
a
fjs _____Tarnoveschi, Ana Mic,
ţă circuluţici feroviare: folosit la confecţionarea unui din satul Vârmaga, aparţină CREAŢIEI TEHNICO-ŞTIIN
Viorica Dragoş, Damian
& Maria Zbora, canto Albuz, Roman Bogdan, nou produs — garnitura „Bel tor comunei Cerlej, sint cres ŢIFICE. Intre 23 şi 28 fe
vedere“ (compusă din masă,
nieră ia districtul i Simc- Gheorghe Piurna,- Mircca scaune, dulap, canapea), o cători de animale pricepuţi, bruarie a avui Ioc la Orăş-
care livrează in fiecare an ia
tie săplămîna creaţiei tch-
ria, a observat că dintr-un Dăvîtică — care cm depis- mobilă stil din elemente fondul de stat cantităţi im nico-ştiinţifice. Zilnic, în a-
vagon alint în trecere doi lat şî semnalat ta timp va B NOI MEMBRI AI O.O.U.S. strunjite. a NOU LOCAL portante de produse agrico ceastă perioadă, s-au desfă
PENTRU BIBLIOTECA ŞCO
buşteni ieşiseră mult din goane deiccte, arcuri rup Unui număr de peste 150 LII. tu ultimii ani, îmbogă- le. Ei se situează, şi in acest şurat diferite activităţi (dez
an, în fruntea listei celor ce
gabarit, ameninţînd să se te, saboţi agăţaţi — au lucrători din Secţia L 5 a ţindu-se considerabil fondul au încheiat contracte cu sta bateri, schimburi de expe
rienţă, instruiri, vizite la ex
prăvălească peste linia du losl prevenite evenimente Complexului C.F.U. Deva de carte (peste 20 000 volu tul. loan Glierman a livrat poziţia cu realizări din do
blă si să genereze un c- de calc, s-a asigurai re le-au fost luminate in ca me), localul bibliotecii 1,1- deja un vitei pe bază de meniul creaţiei tclinico-ştiin-
dru festiv carnetele de mem
contract şi in curbul va mai
ceului „Avram lancu“ din
ţificc). Acţiunea a fost în
venimenl de cale. La sem gularitate si eficienţă bri ai Organizaţiei democra Brad a devenit neineăpător. livra umil. m INSTRUIRE. cheiată cu o consfătuire pe
nalele insistente ale can transportului feroviar în ţiei şi unităţii socialiste. In Drept pentru care biblioteca Comisia dc Cruce roşie din tema „Preocupări ale orga
a fost mutată înlr-o încăpe
finalul acţiunii, formaţiile ar
tonierei, trenul a fost o- perimat rut Complexului tistice ale complexului de re nouă, mai spaţioasă. La Sarmizegetus'a, în colaborare nizaţiilor de partid, de masă
eu Circumscripţia sanitară
şi obşteşti, ale conducerilor
prit. buştenii reaşezaţi la C.P.R. Deva. oale ferată au prezentat un amenajarea noii biblioteci, o rurală, pregăteşte colectivele unităţilor economice pentru
locul lor, frumos program artistic (Ste- contribuţie deosebilă şi-au posturilor sanitare de prim- stimularea participării mase
Datorită acestor oameni jărel Tonescu, corespondent), atKis-o elevii liceului care, în lor Ia acţiunea de cercetare
o Un arc rup! ta un tren şi multor altora ca ci, a- a UTILAJ DE MARE PRO orele de practică au confec ajulor din şcoli in vederea si creaţie tehniro-stiintifică“.
bunei desfăşurări a con
de martă a tost observat lenţi si întreprinzători se DUCTIVITATE. La Secţia de ţionat rafturi pentru cărţi cursului „Sanitarii pricepuţi“.
mobilă din Haţeg, un strung
Ia timp de revizorul de asigură in permanenţă „t.i- de copiat in lemn (strung ce din materiale recuperate. (A- In acest scop, s-au dat în
driana
Benea,
corespon
drumări
privind
acordarea
caie Ion Munleanu, de Ia ber la calc...", se importa pînă acum) a dentă). ffi FRUNTAŞI LA primului ajutor in caz dc
districtul 7 Călan, care a fost rfcalizal prin autodotare. CONTRACTĂRI. loan Popa, fracturi, hemoragii, privind
anunţul prompt prima sla- DAN VRiNCEANU In această perioadă i se fac Sabin Florea, Gheorghe Blaj, aplicarea unui pansament
probele tehnologice. El va fi loan Ursu şi loan Ghcrman corect etc. g SAPTAMlNA. A