Page 51 - Drumul_socialismului_1981_03

¡R. 7 263 ® DUMINICA, 15 MARTIE 1981 Pag. 3

f
Consemnări După douăzeci de ani

După douăzeci de ani de ceste condiţii, a aflat resurse exprimate de BJaga însuşi:
A, 15 MARTIE
la stingerea lui Lucian Bla- pentru a edita un volum o- „Problema care se pune pen­
•.aintc î ga, ne parvine din Belgia, de magial dedicat lui Blaga, e tru propaganda noastră din­
patriei la Louvain, un elegant vo­ cu atit mai mare. Originea colo (le hotare nu es*te, pur
serial pentru co- lum comemorativ cuprinzînd acestor nobile resurse o şi simplu, cea a traduceri­
cJontele de Mon- o seamă de poeme antolo­ mărturiseşte, dealftel, însuşi lor, ci înainte de toate, cea
sto“. Ultimul e- gice în traducerea lui Mihai Mihai Steriade : „Am avut a traducerilor bune“. Cum
Steriade. Nu este pentru întotdeauna în vedere inte­ spaţiul de care dispunem nu
şi sănătatea prima dată cînd consemnăm resul naţional, fiind profund ne îngăduie o analiză, vom
satului aici un moment din neobosi­ ataşat de ţara mea natală şi constata doar că, ferindu-se
ile nutzicii — ta activitate de propagator al de poporul pe care-I repre­
şi interpreţii culturii româneşti pe care zint in domeniile culturii şi de efecte' bizare şi nedorite,
poetul Mihai Steriade a reu­
acest distins poet o deslă- literaturii“.
ajă patriei Cartea, inspirat intitulată şit să creeze echivalenţe
şoară de ani de zile In celă­ franceze care nu numai că
lalt capăt al continentului. Lumina poemelor lui Lucian
duminical Director al Centrului cultu­ Blaga, se deschide cu Mesa­ păstrează intactă imaginea 0 călătorie prin frumuseţe
universului liric al iui Lu­
>rt ral românesc din Louvain jul pe care preşedintele ■ cian Blaga, ci transmit tot­
Nicolae Ceauşescu l-a adre­
sări după opere încă de la înfiinţarea sa din sat poetului Mihai Steriade odată o bună parte din fio­ A călători în primele zile ale Unirea. Cuvintul are o rezo­ tural, obiectiv ce se realizea­
: româneşti: „Ci- urmă cu şapte ani, Mihai cu prilejul inaugurării Cen­ rul inefabil şi din eufoniile primăverii prin '['ara Haţegu­ nanţi) anume pentru români. ză in întregime prin contribu­
sfărîmată“ de Steriade a scris, a tradus şi trului cultural românesc de versurilor sale. E o aleasă lui e ca şi cum te-ai aşeza cu Este poale cel mai frumos cu- ţia cetăţenilor. In plan pen­
Lovinescu. Ulti- a publicat o seamă de lu­ la Universitatea din Louvain. izbindă în munca dificilă şi faţa in jos. pe zăpadă să as­ vint din limba noastră, ală­ tru anul viitor se află con­
rte crări menite să poarte în Urmează citevn consideraţii ingrată de traducător, pentru culţi bătăile misterioase ale pă- turi de dor. Un cuvînt care
;cran pentru cei lume o imagine cît mai ele­ competente şi foarte esenţia- care poetului Mihai Steriade struirea unei brutării. Mai
vată şi mai autentică a spi­ lizate asupra destinului poe­ i se cuvine un cuvînt de minlului. Semnele lui de ne­ s-a rostit de nenumărate ori mare dragul să stal de vorbă
nai ritualităţii româneşti. După tic al lui Lucian Blaga şi. in caldă gratitudine. A osteni răbdare de dinaintea rodirii. cu gura închisă. cu gospodarii din Unirea.
a îlu/nâniei. De cum se poate deduce din cu­ sfirşit, douăzeci şi opt din­ pentru bunul nume al patriei Haţegul văzut de sus, panora­ Comuna sc află iiitr-o conti­ Scumpi, la vorbă, par rupţi
•ea scenă a ţâ- vintele liminare care însoţesc tre cele mai .reprezentative chiar şi atunci eind eşti în­ mic, pare un imens joc de co­ nuă devenire. Oamenii sint dinlr-un binecunoscut roman
micul ecran. La recentul volum, Centrul cul­ poeme ale mare'ui poet m'o- singurat şi departe de ca, pii, orinduit cu grijă In palma harnici ca furnicile. Nu tre­ al răposatului Marin Preda.
i, în Dolj tural românesc din Louvain graf’C. Autoportret, Scrisoa­ înseamnă a-ţi dobândi drep­ făcută căuş a unui bunic al­ buie să le spui de două ori In ziua cînd am sosit la Uni­
.rtistic: „Vapo- .trece printr-o perioadă de re. Gorunul, Irl'se. F.u nu tul de apartejienţâ la lumi­ bit dc vreme. Pădurea din jur să facă un lucru. Cooperati­ rea, in sala căminului cultu­
Emil“ dificultăţi de ordin organi­ strivesc corola... Miralilla să- noasa familie a spiritelor ocroteşte ca nişte aripi mari va agricolă de producţie este ral sc desfăşura un interesant
nai. zatoric. Faptul e, desigur, re­ minţă, Pasărea sfintă ctc.), .sortite neuitării. de pasăre. Cotim spre dreap­ concurs — „cine ştie, cîştigă“
G MARTIE gretabil, dar meritul direc­ Mihai steriade şi-a aşezat ta. Indicatorul arată cu degetul — dedicat aniversării a 60 de
torului şi poetului Mihai Ste­ migăloasa muncă de transla­ său dc lemn că intr-acolo se ani de la înfiinţarea P.C.R. A-
ic în limba riade, care, chiar şi în a- ţie sub semnul exigenţelor RADU CIOBANU ^ află comuna Unirea. Ar trebui poi am văzut formaţiile artis­
ră să Iau o piatră în gură. Calc Reportaj de scriitor tice. Membrii lor sini tracto­
seri aici pentru prima oară. Sint rişti, profesori, cooperatori, e-
nai înfiorat de necunoscutul ce mă levi. Biblioteca comunală în­
;atea economi- aşteaptă. O localitate nouă e
iptuim obiccti- Jlantidid Jtămîni ca rădăcini asemeni sufletului atit de ne­ fruntaşă. Preşedintele ei, to­ trece cu mult destule biblio­
noii revoluţii cunoscut, atit de tulburător şi varăşul Constantin Babeş, ne teci orăşeneşti văzute de mine.
Fondul de carte este impre­
atrăgător în acelaşi timp. Li­ relatează o seamă de succese.
şi sănătatea vezile, Cresuiş, Tuştea. Furcă- sionant şi bine gospodărit.
um amăgitor — anul 60 — de &iaai &ă%&aţi din şi satul de reşedinţă Uni­ Au reuşit, cu ajutorul prima­ Rafturi întregi cu operele to­
ntar (II) rea sint cele cinci localităţi rului să redea agriculturii nu varăşului Nicolae Ceauşescu,
mai puţin de 60 de hectare
foileton: Tftu- Din sorii care-n sccoli sc divid rafturi cuprinzînd lucrările
isodul I Curgînd prin roşul singelui martir Rodesc prea pline visele-n Carpaţi din care e alcătuită comuna pe de pămînt arabil care mereu scriitorilor hunedoreni. îl în­
î*. dial pămînt cu rădăcini de bravi bărbaţi, care am s-o descopăr astăzi. era 'băltit de ape. Atitea pla­ treb pe Victor Surdu care e
le lie Te-ai întrupat, umanulc partid, de adevăruri care s-au rostit După cum observaţi, denumi­ nuri au fost făcute pentru secretul conducerii unei comu­
al. Suind prin noi pe-al veşniciei fir. rile localităţilor sint ciudate. desecarea respectivă incit oa­ ne. Primarul a rîs şi mi-a spus
Aduc un iz de vechi şi sta­
Şaizeci de ani din nesfîrşitul număr prin limpede cuvînt şi gînd cinstit, tornicie. Se rostesc cu toată menii nici nu-şi mai amintesc direct în ureche că nu e nici
de ele. îşi amintesc doar ziua
un secret. Dacă ştii să te porţi
Pe firmamentul nemuririi-.albastre lată rostesc şi eu acum gura clcschisă. Au semnificaţii cînd, in frunte cu primarul, ca oamenii, să Ie cîştigi în­
IOÍÜÜ Răsăritori, peste carpatic umăr, acest poem pentru Omul eel bun deosebite. Dar să lăsăm pe cu pantalonii suflecaţi pînă crederea, totul merge ca pe
b—bhbb—I In arcul drept-adeveririi noastre. E uneori nevoie şi de el seama istoriei aceste proble­ deasupra genunchilor, au în­ roate. In acest an se va in­
să vă cuprindă veghea în inel me şi să intrăm Însoţiţi de to­ ceput. pe cont propriu lucra­ stala în comună o centrală te­
I I : 7,00 Ra- cum fructul învelit c în petală varăşul Victor Surdu, prima­ rea. ÎPămintul este lucrul cel lefonică cu circa 200 de pos­
Revista presei Furtuni sc asmuţiră; fiecare rul comunei, in clădirea mo­ mai de preţ la Unirea. Oa­ turi. De patruzeci de ani s-a
metco-rutieră; Mai îndirjit în luptă te-a găsit într-o lumină-universală. destă dar cochetă a consiliului menii îl iubesc aşa cum îşi tot discutat în comună con­
gramul sate- popular. Primarul a fost mai iubesc strămoşii. Orice capăt struirea unul drum şi tot în
gazin dumini- şi-n clarul de lumini incendiare NASTAS1A MANIU întii muncitor la C.F.R. .şi a- de pămînt e Îngrijit cum se
dc actualităţi zarea Ideii ne-a adeveri*. poi la Combinatul siderurgic cuvine. Oamenii sint gospo­ ntîtia ani nu s-a făcut nimic.
:,00 De toate Partidul azi ni-e aripă rotundă Hunedoara. Ştie cum se mun­ dari. Intr-o singură lună au Primarul le-a spus oamenilor
13,00 Radiojur- Sculptată-n viziunea din congrese ceşte şi mai ales, să preţuias- fost achiziţionate de aici pro­ că dacă nu pun cu toţii mina,
zică populară; că munca altora aşa cum sc duse în valoare de peste vor mai aştepta mult şi bine.
pe portativ : E forţa-n stare suveran fecundă tye calea dxeaptă cuvine. îi ştie rostul, începu- 105 067 lei. La eel aproape Astăzi, pc Drumul Livezilor
mar; 14,00 Un- Făcindu-.şi din idei, prin fapte, trepte. lid şi sfîrşitul, efortul şi ca­ 1 400 de locuitori pe care ii trec de nenumărate ori cetă­
30 Melodii noi litatea. împreună cu secreta­ are comuna, cifrele sint. con­ ţenii comunei... Călătorii de
>ară; 14,45 Din rul adjunct cu probleme de vingătoare. Uşa primarului nu primăvara prin Ţara Haţegu­
■zicală; 15,00 Partidu-i azi mişcare-n dăruire Partidul ne este putere şi adevăr, propagandă ne stau la dispo­ lui, călătorii prin frumuseţea
; 16,00 Buletin Imperativelor umanitare Grîu şi miez nou de pîine, ziţie cu o mulţime de date si se închide niciodată: Vin oa­ eternă a patriei...
Album sonor E semnul vetrei noastre din simţire Lumină revărsată din obraz de măr, fapte din viata comunei. Fără meni cu tot felul de propuneri.
ară; 17,00 Va- Soare răsărit spre ziua de miine. un carneţel în faţă ne spun Aşa s^a ajuns la ideea con­
ce; 17,30 Nou- Păstrat în sacra ţării răsuflare. cifre îmbucurătoare pentru struirii unui nou cămin cul­ VALERIU BĂRGAU
i de pretutin- E Armonia-n marş spre revelaţii
letin de ştiri; finm asoirat-am noi din veac de veci Partidul ne este drapel in cetate, viata oamenilor care trăiesc
teca pentru Prin El, născut în veacul două-ec' Existenţă în timp — mult încercată, aici. li opresc din vorbirea
frumoasă şi îi pun la încer­
iojurnal; 20,15 care. întreb de unde vine nu­
ri de muzică Umana replică ne-o dan Carpatii ! în zi, şi în noapte, biruinţă în toate, mele comunei. îmi răspund datée
I Turneul mc- Flacără pe Carpaţi — ridicată. prompt. Pîriă in anul 1318, mo­
Radiojurnal ; F firea revoluţiei romin»
nic sportiv; ment crucial al întregirii noas­
e romanţe şi si-î fruntea peste "liric lucind .. Partidul ne este grai românesc. tre ca popor, comuna se nu­ eîntccu-mi de ţară, unic l-aş fi vrut —
ire : 00 Bu- Parte din ei. din tine şi din mine Dovadă în cuvînt şi în faptă, mea Fărcădinu de Jos. Răs­
\i.r ţ de întregul chin. r*u lumina Ţării, oamenii ei se unesc, plătind serviciile făcute de ge­ pulbere din soare scapără in noi
leth* jtirl; Al Patriei fiind. Pe calea cea hună, pe calea cea dreaptă. neralul Berthelot în instruirea ea este fiinţa care ne-a născut
stop muzical armatei cu noi arme, statul
român a cedat aceste aşezări cind pe cerul tării erau zări senine ;
EUGEN EVU MIRON ŢIC şi un castel care astăzi nu mai nu mai vin nelinişti să ne bată-n uşă
i&3tiyaifc£ă3iSBB există, militarului francez. Om
■admirabil, generalul a donat patria-i iubirea care ne-a sfinţit
wa = aceste aşezări Academiei Ro­
mâne. De atunci, numele sa­ o, iubirea (arii nu e de cenuşă
A APĂRUT TRANSILVANIA NR. 2/81 tului a rămas General Ber­ cel iubit de ţară-i pururea iubit ;
ăserueea ma- thelot. Comuna a purtat acest
■atria); Uimi- Semnalăm din cuprins : Vulpescu, Ion Vartie ; cu şi Petre Sălcudeanu ; nume pînă în 1968. La noua poate de aceea patria-i altarul —
Memo (Arta); împărţire administra tiv-terito-
Pruncul, pe­ poezii şi proză de Ştefan Din cărţile anului 1980 — Mişcarea literară comenta­ rială, adunarea generală a ce­ maica limbii noastre căreia mă-nchin
nii (Flacăra); Augustin Doinaş, Ion Vla- prezentări de Mireca Bra­ tă de Virgil Ardeleanu, Ti- tăţenilor a propus să fie cit în lume limba îşi trimite harul
copilul • siu, Grigore Vieru, Drago.Ş’ ga, Vasile Chifor, Mircea tu Popescu, Alex. Duţu, schimbat numele comunei lor.
illywood (Si- ţara românească are un destin.
lltima noapte Vicol, poeţi de limbă ger­ Ivănescu, Doina Uricaru ; Ilie Guţan, Ion Mircea ; Şi cum in sală se mai aflau
seriile I-Il mana în traducerea lui Cronica literară de ÎVIircea rubricile Patrimoniu docu­ cîţiva bătrâni, foşti partici­ DUMITRU DEM IONASCU
:tivul Toma Petre Stoica ; eseuri de Tomuş la recentele volu-' mentar, Cultură, Artă, Fi­ panţi la Marea Adunare de la
; PETRO- Alba lulia — s-a găsit pe loc
oanide — se- Mircea Zaeîu, Romulus me ale lui Adrian Păunes- latelie. un nume frumos aşezării — ____________________ U
ea); Abba (7
Reţeaua „S“
JPENI: Roiul părţit niciodată) în stagiunea Donca (Cadir), Mircea Za-
'itanic vals Premieră la Teatrul de stat „Valea Jiului" 1957—1958 un spectacol con­ baion (Ilie),- Florin Chirpac
VULCAN: în semnat de critică şi care stă­ (Ionel), Ada Constantin (A-
lupiter (Lu- ruie încă in amintirile uno­ na) şi Zizi Ilieş (Safta) pro-
amul oaselor „TAKE, IANKE ŞI CADÎR" ra, cu foştii şi talentaţii ac­ punind publicului ca premie­
LONEA : Pe de V.l. POPA tori, Dem Columbeanu, Gigi ra mărţişorului — un spec­
ui — seriile lordănescu şi Dorel Boto- tacol de o înfiorată atmosfe­
1); ANINOA- După remarcabilele spec­ cele mai iubite de pubhc ale şcscu. ră lirică.
a deschidere tacole din anul 1080. ..Pluta lui Victor loan Popa, mereu In condiţiile schimbate de Mai trebuie să consemnăm
URICANI : Augustin Buzura : Meduzei" de Marin Sorescu proaspăta şi luminoasa co­ timp şi de loc, cu acelaşi că noua premieră a Teatru­
mată (7 No­ şi „In căutarea sensului pier­ medie .„Take, Ianke şi Catiîr“ text, acelaşi regizor Marcel lui de stat „Valea Jiului" a
ii Vagabon- dut“ de Ion Băieşu, premia­ In regia lui Marcel Şoma. A- Şoma a reuşit o nouă mon­ însemnat şi debutul pe sce­
-II (Steaua „VOCILE NOPŢII" te la festivalul de teatru, cestui eveniment teatral i se tare cu o interesantă şi ;a- na petroşăneană a tinărului
ARZA : Ma- după recentul Seminar de adaugă un element de o deo­ doevatâ distribuţie : Alexan­ actor Sorin Chirpac.
(Minerul) ; Nu se poate vorbi despre tr-un fin cunoscător a! struc­ dramaturgie şi teatrologie sebită semnificaţie : re­ dru Codreanu (Take), Nico-
:rii (Patria); Augustin Buzura fură a po­ turii sufletului omenesc. Şi, Marin Sorescu, organizat la gizorul spectacolului ca lî- lac Gherghe (Ianke), Vaier DUMITRU VELEA
ihidere (Fla- meni şi de semnul distinct comportarea sa în multe si­ Deva, teatrul din Petroşani năr absolvent realiza eu a-
U-BAl: Am al prozei sale in contextul tuaţii nu este decit conse­ prezihtă la noul sediu pre­ ceeaşi piesă şi în acelaşi
(Casa de miera uneia dintre piesele teatru (de care nu s-a des­ INCA o DATA LA VENEŢIA
G: Stop ca- romanului actual. Fie că cinţa naturală a-acestei cu­
(Popular) ; este vorba despre „Absen­ noaşteri. Mai apar în roman „încă o dată la Veneţia“ virtuţi artistice pasibile dc
> întoarcere; ţii“, „Feţele tăcerii“ sau „Or­ personaje cărora autorul le-a •este relatarea amară a unui evoluţie.
de argint golii“, se simte, . in fiecare creat tentă de primat, însă, caz, avînd în centru un des­ Eşecul exastenţial al lui
ră); Caste- caz, mina unui specialist în care pe parcurs, devin nişte tin uman mutilat, abătut din Giulio (protagonistul filmului
Iunie); Sl­ materie. „Vocile nopţii“ se calea sa Broască de forţa renunţă la fata iubită cu a-
in spatele prezenţe volatile, acestea malefică a banilor. Să adău­ devârat pentru a înjgheba un
•iile I-II o înscrie pe aceeaşi linie de­ fiind, de fapt şi punctele mai găm că, din păcate, acest caz mariaj avantajos) conţine un
nată (Mure- venită de-acum constant-as- slabe ale cărţii. nu este unul singur, ci pur- nucleu dramatic real. O mai
etenii mei, cendentă. Este un roman po­ Roman in primul rînd psih­ tînd notele uşor sesizabile alq atentă radiografie a cadrului
ia); GHE- litic nu pentru că eroii ar analitic, „Vocile nopţii“ mar­ tipicităţii — lumea occidenta­ social care a pricinuit acest
lui Casey lă suferind de cea mai cum­ eşec al vieţii tinărului ar fi
face politică în înţelesul chează un mod nou de a putut reliefa mai puternic
strict al cuvîntuiui, ci pentru trata relaţia individului cu plită maladie socială : dez­ factorii dezumanizanţi ; or a-
că au o atitudine politică, societatea de pe o poziţie umanizarea individului, de­ eeastă perspectivă analitică
terminată de categorica per­
fiind integraţi în „miezul de realism pur, în multe vertire a sistemului valorilor pronunţată ar fi dus. evi­
unui ev 'aprins“ — cum spu­ locuri părînd un semnal de etice de către tentaţia îmbo­ dent, la un registru mai acut
ne poetul ; este social, fiind­ alarmă în ceea ce priveşte găţirii cu orice mijloc. al tonului critic.
că protagoniştii săi sint in­ depersonalizarea respectivu­ Ar ii exagerat să afirmăm Regretabil, dar intenţiile
tbil pentru divizi cu existenţe uşor de lui Individ în contact cu o că filmul lui Claudio Giorgi bune ale lui Claudio Giorgi
tic: Vreme tehnicizare ameninţătoare. are valenţe estetice supe­ se opresc la jumătatea dru­
iiiâ, cu cer recunoscut în imediata noas- rioare. Dimpotrivă, debilita­ mului, instrumentaţia pelicu­
lei fiind mai curînd ilustra­
Vor cădea tcă apropiere. Şi apoi, este Este, totodată, cartea care se rea dramaturgiei fiimice si tivă decit analitică. De aici
de ploaie, moral, pe alocuri chiar filo­ citeşte cu interes major şi înclinaţia regizorului pentru
a moderat sofic... Personajul central care răsplăteşte cititorul cu efectele lacrimogene denotă izvorăsc disproporţii de con­
nperaturile mulţumirea dată de marile o viziune empirică asupra strucţie, cum ar fi acorda­
şi 15 gra- este un fost student dotat cu operei conceptului de critică socia­ rea unui spaţiu nejustificat
de mare peisajului vencţian,
t între 2 şi un ascuţit simţ al cunoaşte­ „Take, Ianke şi Cadir“ de V.l. Popa in interpretarea' ac­ lă. Dacă ne oprim totuşi la zugrăvit în locuri comune.
locală di- rii mediului, fapt ce îl trans­ torilor Teatrului de Stat „Valea Jiului“. în scenă: Alexan­ această peliculă, o facem de­
forma pe Ştefan Pintea in­ DUMITRU HURUBĂ dru Codreanu, Vaier Donca şi Nicolae Gherghe. ■* oarece cineastul prefiaures-5 A!.. COVACI