Page 53 - Drumul_socialismului_1981_03
P. 53
rc^—
PROLETARI DIN TOATE YĂRILEuUNitl i
în îsitîmpii§ior©o glorioasei qniversorS
o sreorîî Poriidyiui Comyrasst Român
OŢEL ÎN PLUS
50 000 TONE tarea riguroasă a disci LIVRAT INDUSTRIEI
plinei muncii şi tehnolo
CIALISMUL nedoara a început din
DE CĂRBUNE
gice. De menţionat că a
PESTE PLAN
Colectivul de muncă de
la O.S.M. II din O.S. Hu
Continuînd seria bune
lor realizări din primele
primele zile ale anului
două luni ale anului, mine
rii de la Lupeni, Bârbăteni
mai mult şi cît mai bun.
Paroşeni şi cariera Cîrnpu bătălia pentru oţel cit
licspectînd ferm discipli
lui Neag au rotunjit la na tehnologică şi preocu-
Şl AL CONSIIIULUI POPULAR JUDEŢEAN 50 000 de tone cantitatea pîndu-se constant de în
de cărbune extrasă su
plimentar de Ia începu cadrarea şarjelor în du
tul anului şi pînă la zi rata medie planificată,
Anul XXXIII, nr. 7264 MARŢI, 17 MARTIE 1981 5 pagini — 30 bani — mai mult de jumătate oţelarii de aici au elabo
din întregul angajament rat de la începutul anu
asumat de Combinatul lui mai mult de 2 000 to
L a I.V. CăUin, prin ÎNDEPLINIREA PROGRAMELOR UNITARE minier Valea Jiului pe ne de oţel peste sarcinile
punerile în funcţiu- anul 1981. do plan. Cele mai mari
ne planificate pentru PE MASURI — CONDIŢIE A CALITĂŢII ŞI Acest frumos succes sporuri de producţie le-au
acest an, numărul perso EFICIENŢEI IN ACTIVITATEA DE PRODUCŢIE are la bază organizarea înregistrat echipele de la
nalului muncitor la noua temeinică a muncii în a- crescut sensibil şi calita cuptoarele nr. 7 şi 2, ca-
platformă industrială va bataje şi în cariere, pe tea cărbunelui — cerin re-şi depăşesc zilnic pre
ajunge ia peste 3 700 oa Cu măsuri generale, schimburi şl formaţii de ţă imperioasă a cocsuri vederile de plan, realizând
meni. întreprinderea a lucru, utilizarea raţiona lor hunedoreni, a econo şi oţel de cea mai bună
reuşit să asigure, pînă în lă a utilajelor şi instala
prezent, 2 081 muncitori. planul se realizează... l ţiilor din dotare, respec miei naţionale. calitate. I
Majoritatea sînt calificaţi,
alţii acum deprind speci
ficul siderurgiei. în general > t moar v «z«r / «ow jr i
— Există preocupare
perttru pregătirea cadrelor La începutul lunii fe ţelor comisiei de recepţie
necesare viitoarelor obiec bruarie 1981 a avut loc la a materiilor şi materiale
tive —• ne spunea Doinei IM.C. Bîrcea adunarea ge lor la fiecare secţie, la ni
Frenţoni, directorul tehnic, nerală a reprezentanţilor velul calitativ prevăzut în
al întreprinderii. în ultimii oamenilor muncii. Cu acest documentaţie“ ; „Pentru _ PREMIERA la ORAŞ- I
doi ani, la noi s-a calificat prilej a fost adoptat şi pia valorificarea superioară (a Valorile estetice ale muzicii ruinul cultural din Orâşti- '
* TXOARA. Duminicii, la Ca- 5
nul unitar de măsuri. De resurselor interne) se ur } oara de Sus, a avut Ioc ]
atunci a trecut mai bine măresc zilnic consumurile n premiera festivă a filmului.
LA I. V. CÂLAN de o lună şi jumătate şi de energie, oţeluri, metal corale şi orchestrale ) românesc „Burebista". Ma- '
nlfestarea a prilejuit celor J
primele măsuri, conform şi ciment si se informează * prezenţi o întîlnire cu re- *
Pregătirea cadrelor unor termene, trebuiau să decadal de către fiecare — Esle deosebit de plă telului de la l.V.M. Petro : put a tul regizor Gheorghe '
¡1 VUauidi.s, cave a adus cat- E
se materializeze. Acest lu şei de secţie“... Conside cut să constaţi In judeţul şani, formaţiile de voci ega % de mulţumiri locuitorilor *
cru l-am urmărit şl în do răm că aceste a.şa-zise mă Hunedoara o mişcare muzi- le ,,Freamătul adlncutui" de comunei pentru colabora- *
pentru noile obiective cumentarea efectuată în suri nu sînt altceva decît culă de amatori destul de Iu Petrtta, a sindicalului sa i rea lor la realizarea aees- I
unitate. Interlocutorul nos sarcini de serviciu, iar da dezvoltată, cu lormuţli de nitar Hunedoara. Îmbucură tui, film. Tncepînd de ieri, *
se cere urgentată tru i n g i n e r u l Va- că au fost cuprinse totuşi tradiţie şi multe recent in- tor esle că şt corurile ca jj filmul „Burebista“ a intrat J
a în reţeaua cinematografelor |
sile Beşleagă, şef birou într-un program unitar de illnţate, unele de un nivel merale (sindicalul sanitar «* din mediul rural, jg DE SE- 9
şi rezolvată P.P.U.P., ne-a relatat: măsuri înseamnă că nu' se ioarte bun, abordînd un re Deva, sindicatul învăţămînt Î ZON. în comuna Dobra, re
— Şi în acest an ne con cunosc multe din atribuţii pertoriu bine selectat, In Hunedoara) au crescut în ţeaua comercială s-a Smbo- j
fruntăm cu mari greutăţi. le colectivelor de cadre care preponderenţa o deţi calitate, că iormaţiile de ' găţit cu un nou magazin. J
I care desface unelte agrico- *
Nu avem asigurate agre- tehnice şi oameni ai mun ne cintecul,tematic contem muzică intrumenlală cultă “ Ie şi seminţe de legume si |
un important număr’de gatele sortate de balastie cii. Studiind mai departe poran care obligă la o pro impresionează prin tehnică J zarzavaturi, n PENTRU SA- "
muncitori în meseriile de ră, vagoane suficiente pen programul am întîlnit to blematică actuală. Mişcarea şi muzicalitate (orchestra de J NATATE. Comisia jude- *
* ţeauă de cardiologie a ini- J
furnalişti, cocsari, aglome- tru transportul produselor tuşi o măsură ceva mai corală esle bine reprezenta cameră Deva, ,.Cotviniana" ţiat acţiunea de prevenire <
ratorişli, lăcătuşi, electri finite. Depozitele sînt pli la... obiect: „în vederea e- tă — apreciază dirijorul Hunedoara). Î şi combatere a bolilor car- k
cieni, care astăzi, deser ne, produsele se degradea vitării declasatelor şi re Gheorghe Ionescu, de ia In — într-adevăr in Hunedoa ^ diovascularc. în acest scor f
vesc maşinile şi instalaţii ză. buturilor, se va urmări şi stitutul de Cercetări Etno ra este o mişcare corală de 8 slnt supuşi controlului, peu -
şi
logice
Dialectologice
le existente pe vechea şi — Bine, dar care este realiza mecanizarea opera amatori valoroasă, susţinută , tru y£epistare, tratament ş : î
I recuperare medicală grupe *
noua platformă industria legătura între realizarea ţiilor de ungere a tipare Bucureşti, preşedintele Juriu de un detaşament de diri | de cetăţeni din întreprinde- !
lă. Dar, referindu-ne la ne programului unitar de mă lor, folosirea vibratoarelor lui fazei judeţene a forma jori şl instructori care sc % rlle şi instituţiile localităţi- I
cesarul pentru noile obiec suri şi ceea ce ne spuneţi de capacitate şi, în spe ţiilor corale, grupurilor vo preocupă de modelarea vo g lor din judeţ, jq O NOUA *
tive, numărul lor este in dumneavoastră ? cial, a vibratoarelor pneu cale şi orchestrate. Aceasta cilor unor oameni minunaţi i COFETĂRIE I,A DEVA. !
suficient. Şi, deocamdată, — Aceste stări de fapte matice“. Aflăm însă de la e dovedită şl de actuala c- cum sînt minerii, siderur- I.C.S.A.P. a deschis de cu- j
an.
rînrl o nnniS nnffn+A de co- ,
nu se mai poate întreprin conduc la imposibilitatea tovarăşul Beşleagă că a- tapă a Întrecerii, clnd In gişlii, constructorii, ceferiş S rJnrl o nouă unitate
5 fetărie. Situată la parterul »
de nimic, pentru că nu transpunerii în practică a ceastă măsură nu prea rlndul celor peste 60 de ior- tii, ţăranii cooperatori. Du » blocului tfi de pe Bulcvar- |
este asigurat planul forţei programului unitar de mă poate ii realizată, în timp maţii prezenta In concurs, pă mine, care am vizionai | <lul Deccbal, cofetăria „Ai- .
de muncă necesar noilor suri (!) ce la secţia panouri mari 25 slnt corale, de diferite toate iazcle judeţene ale * da“ este dotată cu mobilier I
obiective. Termenele de După cum.se vede, şi nu inginerul Constantin Bă tipuri. O notă bună forma celorlalte genuri de iorma 1 nou, adecvat, bucurtndu-sc 3
I de o aprovizionare eores- »
punere in funcţiune se a- numai din acest exemplu, lăci ne spune că au înce ţiilor de tradiţie care îşi ţii — opiniază proi. Livla , punzătoare cu produse de )
propie. Constructorii ridică la I.M.C. Bîrcea justifică put deja pregătirile pentru păstrează activitatea şi ni Micu, instructor principal Ia cofetărie şi patiserie. *
bateria 1 de cocsificare şi rile au devenit... tradiţie. transpunerea ei în practi velul bun artistic —- ca a- Consiliul Culturii şi Educa
furnalul 4 — prevăzute în Să nu ne îndepărtăm însă că. celea ale Casei de cultură ţiei Socialiste —, etapa mi
grafice pentru trimestrul prea mult de subiectul Şi totuşi, Ia I.M.C. Bîr- din Orăştie, Căminul cullu-
II a.c. Noi tragem cu ochiul nostru. Cu un asemenea D. CORPADE ral Dobra, Combinatului si LUCIA LICIU
(neavînd altă soluţie) la program unitar de măsuri derurgic Hunedoara. Au im
vechea platformă. Pentru (adoptat în unanimitate în {Continuare în pag. 3-a) presionat plăcut corul tine- (Continuare în pag. a 3-a)
că trebuie vizaţi din -timp adunarea generală), care
oameni eu experienţă, ca cuprinde multe generali — O —G — » — 8 « — # ” 9 —
re să poată lucra bine, din tăţi este si firesc să apară
prima zi, la furnalul 4. o asemenea situaţie. Să Oameni şi fapte în acţiunea de prevenire ?i limitare a efectelor inundaţiilor
Dar, mai sînt şî alte so exemplificăm: „Se va ur
luţii. „Una ar fi ca plusul mări permanent aprovizio
de lăcătuşi si electricieni narea ritmică cu materii Puncte fierbinţi pe malurile Mureşului (11)
prime si materiale de cali
LIVIU BRAICA tate. conform specificaţii
lor şi în cantităţile apro
{Continuare In pag. o 3-a) bate“ ; „întărirea exigen- Zilele tie duminică şi luni au constituit o adevăra luptători în gărzile patriotice şi militari — au avut ca
tă „proba de foc“ a maturităţii, chibzuinţe! şi energiei efect limitarea la maximum a pagubelor pricinuite
cu care au acţionat comandamentul judeţean şi co de revărsarea apelor. In afară de inundarea unor în
COMITEfUL EXECUTIV mandamentele locale de apărare împotriva inundaţii semnate suprafeţe agricole, Mureşul nu a pricinuit si
Al CONSILIULUI POPULAR AL JUDEŢULUI HUNEDOARA lor. Duminică, curînd după miezul nopţii, apele au a- alte pierderi, pentru că au fost luate din timp mă
tins cota maximă la Gelmar iar la amiază au început
în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 57/1968, de orga sa scadă. Viitura s-a propagat apoi de-a lungul Mu suri de protejare a oamenilor şi a bunurilor materia
nizare si funcţionare a consiliilor populare, reşului şi, în noaptea de duminică spre luni, a atins le aflate în zona expusă.
A fost o bătălie grea, cîştigată cu greu, dar cu
nivelul maxim în zona Burjuc—Zam, Ia ieşirea din ju folos. în folosul oamenilor, spre binele lor, în folosul
D E C I D E : deţ. în cursul zilei de ieri, apele au început să scadă general al societăţii noastre.
şi în această zonă. Relatările reporterilor noştri, prezenţi pe întreg
Ari. unic. — Convoacă Consiliul popular al jude Seriozitatea şi răspunderea cu care au acţionat co
ţului Hunedoara în sesiunea a cîncea din cea de-a mandamentele de apărare — sprijinite de localnici, cursul Mureşului din judeţul Hunedoara, sînt publi
opta legislatură, pentru ziua de 20 martie 1981, ora cate în pagina a O-a a ziarului.
8,00, cu următorul proiect al ordinii de zi :
1. Preocuparea comitetelor şi birourilor executive
ale consiliilor populare şi a G.I.G.C.L. pentru înfăp
tuirea noilor sarcini ce le revin în administrarea şi
întreţinerea fondului locativ proprietate de stat, po
trivit Legii nr. 5/1973..
2. Raport cu privire la activitatea de soluţionare
a scrisorilor oamenilor muncii şi a problemelor rldi-
cate în audienţă potrivit Legii nr. 1/1978.
îii nr. 1/
la activi!
3. Informare cu privire l<i activitatea comitetelor
şi birourilor executive ale consiliilor' populare şl a or
ganelor agricole pentru înfăptuirea sarcinilor din pro
gramul^ de îmbunătăţiri funciare si amenajarea bazi
nelor hidrografice. Măsuri pentru perioada 1981—
1985.
Preşedinte, Secretar,
ntului şi au inundat mari suprafeţe tic teren semănate din toamnă.
ION CIUCU NICOLAE STĂNCULESCU
Foto: VIRGIL ONOIU
