Page 55 - Drumul_socialismului_1981_03
P. 55
SJR. 7264 @ MARŢI, 17 MARTIE 1981 Pag, 3
SPORT SPORT Valorile estetice Pregătirea cadrelor
ale muzicii
scoală pentru noile obiective
orie in Univers — corale
1 ştiinţific. Kelua- (Uimare din pag. 1) doar de pînă la 40 la su
cpisodului 10 Í Strălucit succes al atleţilor deveni la „Crosul Balcanic“! tă. Mulţi dintre aceşti oa
t şi orchestrale (80 dc oameni) de la fur meni calificaţi teoretic
în împrejurimile oraşu mitor loc 10 şi locul 1 cu j
¡coală nalul 3, să fie utilizat (absolvenţi ai cursurilor de
ui tineretului lui Sliven, din Bulgaria, echipa. \ (Urmore din pag. 1) drept Jurnalişti la „F 4“ calificare desfăşurate în în
nul unor mituri a avut loc a 26-a ediţie Giga West este campi- , — arăta loan Anciti, şelul treprindere) n-au avut însă
: Destinul uman oană naţională pe 1980 * se pare cea mai realizată ci
tre fatalism şi cu- a „Crosului Balcanic", lii cantitativ, cit şi calitativ. serviciului personal-învăţă- posibilitatea să-şi practice
ierea raţională tradiţionala întrecere a la cros, avînd în palma- 1 Cele două centre de concurs mînt. Nici prin aplicarea meseria. Vor fi nevoiţi să
mah pionieresc semifondîştilor şi fondiş- resul său mai multe vie- V •— de la Petroşani şi Deva acestei soluţii însă proble
de seri torii. Este elevă în clasa ' o reînveţe din mers. Expe
urnal tilor din ţările balcanice, — au oferit spectatorilor ma Jurnaliştilor n-ar fi re rienţa cu „F 3" nu trebuie
alltatea economi- Lâ aceste întreceri s-au a Al-a la Şcoala gene- 1 muzică patriotică, revoluţio
infăptuim obiecti- \ calificat şi patru atleţi rală nr. 7 Deva, compo- ^ nară şi de muncă, interpre zolvată“ . „Necazuri avem uitată. Necazurile şi greu
noii revoluţii a- l deveni, care s-au prezen- nentă a Clubului „Ceta tată la o ţinută artistică de şi la cocsari — adăuga Şte tăţile petrecute atunci, şi
catele in sistemul / tat foarte bine, te" Deva. De remarcat î valoare, aş zice unele chiar fan Socaci, şeful biroului care nu s-au terminat, nu
craţiei muncito- 1 Olga West, campioană este faptul că pe urmele ţ de nivel naţional. Felicit .in învăţămînt. Cu aproxima trebuie să se mai repete.
Opinii prilejuite 1 balcanică în 1980,^ titlu ei au -pornit şi surorile ei, , ţie sînt pregătiţi jumătate Să le prevenim încă de ¡ie
n colocviu inter mod deosebit iormatiile co-
nai organizat de / cucerit la Craiova, â reu- Sica West şi Traute West, * râie ale Văii Jiului, Combi din necesarul de munci acum. Calitatea viitoarei
liul Central al U- 1 şit şi de această dată a- componente ale aceluiaşi t natului siderurgic şi sindica tori. O bună parte dintre producţii depinde de cali
i Generale a Sin ^ ceasta frumoasă perfor- club. lului învăţămînt Hunedoara, ei lucrează la aglomerator
ilor din România ‘Felicităm cu această o- . tatea celor care vor ex
soarele socialis- i manţS, cucerind locul 1, cele din Orăştie, Deva, Brad urmînd, cînd va fi cazul, ploata modernele agregate,
i. Emisiune de J Secondînd îndeaproape cazie pe cei patru atleţi 1 care au impresionat prin .să-i treceim . la posturile
:c şi versuri \ pe colega ei de club, deveni, pe antrenorii San- lj seriozitatea cu care au pri a oamenilor care urmează
u tv. : „Richard IV. I*e echipe, locul da şi Ortwin Scheible, şi i iov“. în prezent cele 7 cursuri
-lea“ de William ţ Gyongy Konsza a cucerit vit actul de cultură. Interlocutorii au arătat de calificare organizate în
:speare. Prcmie- a revenit României, le dorim multe succese în 1 Am consemnat opiniile ce
î ţară. Producţie l| un binemeritat loc II la juniori, Balinth Ist- continuare. (NICOLAE \ lor doi specialişti pentru că , că personalul muncitor ca întreprindere, de eficienţa
eviziunii engleze ^ individual, iar Sica West a cucerit un mulţu- GA VREA, corespondent). ^ ele sintetizează locul şi ro lificat în meseriile de ba cursurilor de perfecţionare
Partea I
trnal. lul mişcării muzicale de a- ză pentru noile obiective desfăşurate cu sau fără
matori în actuala etapă a este asigurat in proporţie scoatere din producţie.
MINERUL LUPENI - MINERUL CAVNIC întrecerii. Desigur, calitatea
1
DIVIZIA 3-0 (3-0) în artă este greu de delinil, Prestaţiile de servirii şi mica
şi totuşi sc poate spune că
actuala ediţie a festivalului
ŞTI I : 0,00 Ra oaspeţilor este respins cu re se apără mult mai bine
iul dimineţii; 7,00 Ambele echipe au prac greu de fiecare dată de că a urcat ia rampă ¡armaţii '
1; 8,00 Revista şi contraatacă foarte peri care au adus un sunet apar industrie pot avea un aport sporit
) Curierul mclo- ticat un joc deschis, creînd tre apărători. Dar vine culos, avînd şi citeva o-, te în peisajul muzicii co
Bulctin de ştiri; multe faze de gol. Primii min. 39, cînd Sebesteyn căzii bune *de a înscrie, rale şi orchestrale. Fiorul de
ndem ascultăto- atacă oaspeţii, care au preia o centrare cu capul dar fără succes. Gazdele,
trăire elevată dat ascultăto
Buletin de ştiri; rilor de orchestrele de ca la bugetul de venituri al comunei Dobra
nanţe muzicale ; două ocazii bune în min. spre poartă, portarul res mulţumite de rezultat, nu
s folcloric; 10,40 1 şi 5, prin Bolba. Cei ca pinge şi Ion Jenică, atent, mai insistă la poarta ad meră din Deva şi Hunedoa
,00 PnlcMn de re înscriu, însă, sînt lo reia în plasă : 2—0. versă. Cu toate acestea, au
Mm uşoară ra, de duetul instrumentai în cincinalul 1981—1985 ţescu —, dotarea cu utila
. de.__. 1 Con- calnicii : în min. 6 Dosain Gazdele atacă în conti ocazia de a majora scorul Veronica şi Octavian Ne sectorului de prestări ser je cît si preocuparea pen
11,20 Avanprc- primeşte o minge în adîn- nuare şi după ce în min. în min. 64, însă Ion Jeni gream.!, de grupurile corale vicii al cooperaţiei de con tru ridicarea calificării
o-TV.; 11,35 Ra cime, driblează apărătorul 40 şi 42 nu reuşesc să ma că ratează lovitura de la ale Şcolii populare de artă sum din Dobra îi revin personalului sînt corespun
te ; 12,00 Bulc- direct şi şutează în colţul joreze scorul, în min. 43 11 m acordată corect de
i; 12,05 Din co Petroşani, învăţămînt Hune sarcini însemnate privind zătoare. Dealtfel, aşa se ex
corului nostru ; lung, portarul reţine pen arbitrul acordă lovitură arbitru, la un fault în doara (feminin), Uzina nr. 1 dezvoltarea şi diversifica plică şi depăşirea lună de
c de pace; 13,00 tru un moment, dar scapă liberă din marginea careu careu. C.S.H. (bărbătesc), „Lira“, rea serviciilor, a industriei lună a planului -de pro
3; 15,00 Clubul mingea în plasă: 1—0. Trei lui la un fault. Lovitura MINERUL LUPENI: Ho-
10,00 Radiojur- minute mai tîrziu, oaspeţii „Bejan“ Deva, emoţia crea mici şi artizanale. Prin va ducţie la aceste secţii. Şi
Coordonate cco- liberă este executată exce man — Greu, Truică, Poc- . tă de prezenta valoroasă a lorificarea resurselor mate unităţile cizmărie şi trico
40 Permanenţe au ocazia de a înscrie prin lent de către Dosan pe lin şan, Morar, Burghel, Do grupurilor vocale de la > riale şi a forţei de muncă taje şi-au realizat şi u-
uşoare româ- Bolba, dar intervenţia iui gă zid, înscriind : 3—0. san, Voicu, Sebesteyn, Ion Orăştie, Săcel, I. C. S. pe plan local, acest sector
Sfatul medicu- neori şi-au depăşit pianul.
îuletin de ştiri; Truică este salvatoare. In La reluare, vom asista Jenică (lacob — min. 75), Hunedoara, T.C.H., Beriu, trebuie să-şi sporească Andrei Solomon, singurul
iomagazinui fe- min. 11, 20 şi 30 un ade la un joc schimbat la e- Colceag (Popa — min. 60). Unirea, Sîntandr.ei, Si mc r ia contribuţia la bugetul de meseriaş de la cizmărie, a
5 Poemele eter vărat asediu la poarta ehipa Minerul Cavnic, ca (I. Cotescu, corespondent). (i. germană), alături de lor- venituri, la autogospodări- făcut insă eforturi mari
icii; 18,00 Orele
Cintece rcvolu- maţiile corale mari sînt ar rea comunei. Aici, in acest pentru a răspunde solici
1,15 România — EXPLORMIN DEVA- gumente care pledează pen an, se vor înfiinţa încă tărilor. E clar deci -că mai
itrial contcmpo- tru adeziunea care au cîş- două unităţi : tîmplărie şi e nevoie de un meseriaş.
lemoria pămîn- METALUL OŢELU ROŞU DIVIZIA tigal-o — la toate nivelu
iesc; 21,00 Bu sifon erie, iar în 1982 o sec Aici, maşina de cusut,¡era
ri; 21,05 Caden- 4-0 (2-0) rile — aceste genuri muzi ţie de reparaţii auto şi o defectă, iar calapoadele
¡2,00 O zi într-o cale. balastieră. După cum ne lipseau. La tricotaje, o ma
35,00 Non stop Privită sub aspectul sco Etapa judeţeană a relevat
:turn. Krafft nu s-a ridicat la Stana în min. 38, Pisoi spune tovarăşul Dumitru şină rectilinie normală, de
rului, s-ar părea că parti nivelul real, dovedit cu (min. 72) şi de către ace însă şi unele neajunsuri atît Şerban, preşedintele coope tricotat, care a costat
da a aparţinut categoric numai o săptămână in laşi Stana, cu 8 minute îna îit alegerea repertoriului cît rativei de consum, pentru 35 000 lei, stă nefolosită.
gazdelor, care, tot sub a- unmă, în jocul susţinut cu intea fluierului final. Am şi în interpretare şi (inută două dintre aceste unităţi „Rupe acele“ — ne spune
cest aspect, ar fi practicat destul de experimentata mai reţinut ocaziile clare, artistică. Aşa cum recoman sînt asigurate spaţiile de responsabila Aurelia Bar-
un joc bun, eficient. Dar, formaţie Unirea Tomnatic. din min. 12, 27, 29, 46 şi da preşedintele juriului, ior amplasare şi se aşteaptă na. în schimb instrucţiu
iblu delict (Pa lucrurile nu s-au petrecut Se poate concluziona, deci, 52 cînd gazdele au ratat matiile care nu au iost pro utilajele solicitate de la nile de folosire stau unde
liciul de anul movate pentru lazcle supe
HUNI. .ARA: tocmai aşa. Devenii au că antrenorul T. »Pop, în prin S. Popa, Krafft, Gher U.J.C.C. va prin dulap, nerăsfoite.
ştie v mult eîştigat intr-adevăr la scor, noua formulă a echipei, ga, Pisoi şi Rizeseu, pre rioare au datoria să-şi Îm Extinderea activităţii de Aprovizionarea cu mate
lunta .¿era- pe merit, însă jocul lor nu remaniată considerabil, mai cum şi situaţia oaspeţilor bunătăţească repertoriul şi prestări impune la Dobra riale este de competenţa
;islul); poveste calitatea artistică, iar cele
(Arta); Şcoala s-a ridicat la nivelul ‘ aş are încă de lucru, îndeo de a reduce din scor în cu şanse frumoase de par cîteva priorităţi: calificarea merceologilor, dar este lă
(Constructo- teptărilor, al cerinţelor sebi în ceea ce priveşte min. 70, rezolvată cu suc în diferite meserii a unui sată în seama şefilor de u-
IŞANI: Par şi pentru o formaţie care as pregătirea tehnico-tactica ces de către Naghy, care ticipare pînă în iinală — să număr mai mare de per nităţi. Şi astfel deplasări
irea); Sub pa- piră la locul de lider, cu a echipei din lotul căreia a respins în extremis un insiste asupra îmbunătăţirii
(7 Noiembrie); interpretative, iar unde e soane, sporirea continuă a le responsabililor de uni
irină (Republi- atît mai mult, cu cît a avut fac parte elemente talen şut al atacantului central productivităţii muncii în tăţi în alte localităţi, pen
I: In căutarea de înfruntat un adversar tate, care pot să aibă pre metalurgist. cazul, să se introducă piese fiecare unitate de indus tru aprovizionarea cu ma
Cultural); Solo destul de modest. O seamă tenţii la promovarea în A arbitrat bine Lucian corale şi instrumentale de
doresc); VUL- mare tehnicitate, coniorm o- trie mică, diversificarea teriale, a devenit practică
va nu crede în de jucători — Lăcătuş, Tir- divizia secundă, ţel pe ca ¡Frunză (Craiova). rienlării tematice, pentru o serviciilor, dotarea atelie permanentă.
:riile I-1I (Lu- chinici, S. Popa, Pisoi, Banc re dealtfel şi l-a propus şi EXPLORMIN DEVA : relor cu utilaje de randa Iată citeva rezerve .pen
jONEA: Roiul — n-au etalat nici pe de pe care susţinătorii din Naghy — Lăcătuş, Rusu, prezentă cît mai bună în mente sporite, repararea tru ca, la Dobra, sectorul
’ETRILA: Ve- festival şi pentru a demon
ansardă (Mun- parte din ceea ce pot, com- Deva ai jocului cu balonul Moga, Stana, Krafft, Tir- stra că In judeţ există o celor existente. jirestaţiilor şi mica indus
IINOASA: Sub plicîndu-se în fazele de la rotund îl doresc cu toată chinici (P. Dan), Gherga, Un pas, în acest sens, trie să participe mai sub
3menilor (Mun- mijlocul terenului sau în ardoarea. Pisoi, Rizeseu, S. Popa mişcare muzicală de ţinută, s-a făcut. La cele două stanţial la bugetul de ve
AD: Pierdut şi care contribuie la educarea
ua roşie); O- cele de poartă. Nici ran Golurile au fost înscrise (Banc). artistică şi estetică a pu croitorii pentru articole de nituri, incit Dobra să de*-
raina oraşului damentul lui Gherga şi de către Krafft în min. 30, PAUL VALER blicului spectator. femei şi bărbaţi, la plapu- vină o comună autofinan-
:tica alergăto- merie — responsabili de ţată, iar populaţia sa se
;ă lungă (Fla- mmm, * ■—m ■* < m im» • mmzm r mmm M mmm m jr
EOAGIU-BAI : DIVIZIA B 3 unităţi tovarăşele Viorica bucure de servicii şi măr
crede in la DIVIZIA C 8 DIVIZIA C 11 Oprişa, Eugenia Andrica furi tot mai bune.
ie I-II (Casa REZULTATE : Rapid Arad — U.M. Ti şi, respectiv, Lucia Mihu- E. SÎNA
HAŢEG : Fa- mişoara 0—0; C.I.L. Sighet — Înfrăţirea REZULTATE: Minerul Oraviţa — C.F.R. REZULTATE : Min.-Ştiinţa Vulcan —
•ă (Popular) ; Oradea 0—1; C.F.R. Timişoara — Dacia Caransebeş 7—0; Unirea Sînnlcolau — Sticla Aricşul Turda 2—0; I.M.I.X. Agni
scriptum; CA- Orăştie l—l; Metalurgistul Cugir — C.F.R. Arad 1—1; Electromotor Timiş. — ta — Automecanica Mediaş 2—0; Vitro-
:e la sfirşitul F.C.M. Reşiţa 1—0; Minerul Anina — Vulturii T. Lugoj 4—1; Gloria Reşiţa — metan Mediaş — Minerul I’aroşeni l—0; Cu măsuri generale,
de cultură) ; U.T.A. 0—1; Metalul Aiud — Minerul M. Victoria Ineu 5—0; Metalul Bocşa — U- Carpaţi Mirşa — C.F.R. Simeria 3—0;
Drapelul rupt Nouă 3—0; F.C. Bihor — Aurul Brad 2—0; nirea Tomnatic 3—0; Explormin Deva — C.P.L. Sebeş — Victoria Călan 3—4); Tex
ILTA : Cînd C.F.R. Cluj-N. — Olimpia S. Mare 1—0 ; Metalul O. Roşu 4—0; Strungul Arad — tila (I.P.A.) Sibiu — C.LL. Blaj 2—0 ;
întoarce (Lu- Minerul Lupeni — Minerul Cavnic 3—0. Şoimii Lipova 2—0; C.P.L. Caransebeş — , planul se realizează...
C L A S ) \ M EN T U L Minerul Certej 2—0. Unirea Alba — Metalul C. Mica 4—0
1. U.T. Arad 19 12 3 4 33-15 27 C L A S A M E N T U L ■ C L A S A M EN T U L în general
2. C.F.R. Cluj 19 10 4 5- 39-17 24
3. F.C. Bihor 19 9 5 5 31-19 23 1. Strung. Arad 16 10 1 5 41-17 21 1. Carp. Mirşa 16 9 4 3 36-13 22
4. F.C.M. Reşiţa 19 10 2 7 27-20 22 2. Explormin Dv. 16 10 0 6 44-20 20 2. Min. Ghelari 16 9 1 6 20-17 19 (Urmare din pag. 1) finalizare — luna mai. A-
ragerii din 15 5. Olimpia S.M. 19 9 3 7 41-26 21 3. Met. Bocşa 16 9 1 6 33-26 19 3. Unirea Alba 16 8 2 6 20-13 18 ceastă măsură contribuie
6. înfrăţirea Or. 19 10 0 9 25-24 20 4. Min. Orav. 16 8 2 6 26-19 18 4. Min.-Stiinta 16 8 2 6 26-22 18 cea au fost cîteva măsuri la obţinerea unor ritmuri
30, 48, 74. 7. C.F.R. Timiş. 19 7 5 7 26-22 19 5. Electromotor 16 8 1 7 32-24 17 5. I.M.I.X. Âg. 16 7 3 6 26-22 17 care au găsit terenul fer bune în secţie, la evitarea
5, 37, 33, 34. 8. U.M.T. 19 7 5 7 20-18 19 6. Gl. Reşiţa- 16 8 1 7 26-29 17 6. Min. Păros. 16 6 4 6 16- 7 16 til de aplicare şi, ca atare, stagnărilor.
20, 02, 12, 53. 7. Unirea Tomn. 16 7 2 7 17-23 16 7. Met. C. M. 16 8 0 8 19-32 16 s-a trecut la materializarea Dar cum zice şi prover
guri: 1 124 523 9. C.I.L. Sighet 19 8 3 8 31-36 19
10. Metal. Aiud 19 9 1 9 25-36 19 8. Unir. Sînnic. 16 7 2 7 19-28 16 8. Tex. Sibiu 16 7 2 7 15-29 16 lor. Pentru a se îmbună bul „Cu o floare nu se fa
11. Aurul Brad 19 7 3 9 31-29 17 9. Min. Certej 16 7 1 8 21-22 15 9. Vitrometan 16 7 2 7 17-33 16 tăţi indicele de calitate (de ce primăvară“, aşa şi la
12. Min. Lupeni 19 8 1 10 28-27 17 10. Vuit. T. L. 16 7 1 8 27-30 15 10. Sticla Arieşul 16 6 3 7 32-12 15 atîtea ori reclamat de be I.M.C. sînt puţine măsuri
13. Metal, Cugir 19 7 3 9 27-28 17 11. C.P.L. C-sebeş 16 7 1 8 22-25 15 11. C.F.R. Sim. 16 7 1 8 18-15 15 neficiari) au fost verifica viabile pentru o unitate cu
14. Rapid Arad 19 6 5 8 18-30 17 12. C.F.R. C-sebeş 16 7 1 8 26-37 15 12. C.I.L. Blaj 16 7 1 8 18-19 15 te şi remediate tiparele. multe şi mari probleme.
15, Dacig Orăs. 19 É 5 8 20-39 17 13. C.F.R. Arad 16 5 4 7 18-23 14 13. Vict. Călan 16 6 3 7 18-21 15 S-a urmărit eliminarea su Este clar, se ştie, că fă
abil pentru I 9 18-23 13 14. Automec. 16 6 2 8 17-21 14 pradimensionării elemente ră măsuri concrete, cu ter
vremea se 16. Min. odvnîc 19 7 2 10 25-34 16 14. Şoimii Lip. 16 6 1
dar devine 17. Min, M.N. 19 7 1 11 22-34 15 15. Met. O. Roşu 16 6 1 9 29-36 13 15. Constr. Sibiu 16 5 2 9 22-30 12 lor prefabricate şi încadra mene şi responsabilităţi
tabilă. Cer 13 16. Vict. Ineu 16 6 0 10 20-37 12 16. C.P.L. Sebeş 16 6 0 10 14-33 12 rea lor în toleranţe. în precise, a căror materiali
3. Precipita- 18. Min. Anina 19 5 3 11 16-35 cursul acestei luni va fi zare trebuie urmărită zil
ib formă de . ETAPA VIITOARE : Minerul Lupeni — ETAPA VIITOARE : C.F.R. Arad — ETAPA VIITOARE: Construcţii Sibiu — definitivată această acţiu nic, la nivelul fiecărui com
3 de ploaie, F.C. Rinor; Dacia Orăştie — Aurul Brad; C.P.L. Caransebeş; C.F.R. Caransebeş — Vitrometan Mediaş; Met. C. Mică — Mi
ri electrice, ţţ.î.1,. Sighet — Minerul M. Nouă; U.M. Explormin Deva; Metalul O. Roşu — U- nerul Ghelari; Automecanica — Min.- ne. Apoi, se pregăteşte in partiment de producţie,
din sectortii Timişoara — Minerul Anina; F.C.M. Re nirea Sînnlcolau; Vulturii T. Lugoj. — Ştitnţa Vulcan; Sticla Arieşul — Textila troducerea pe calculator a activitatea nu se poate
turile inini- şiţa — C.F.R. Cluj-N. ; Metalurgistul Cu Strungul Arad; Şoimii Lipova — Electro Sibiu; Minerul Paroşeni — I.M.I.X. Agnita; elementelor necesare pro desfăşura în condiţii de
înt>ă 3 şi 8 gir — Rapid Arad; Minerul Cavnic — motor Tim. ; Unirea Tomnatic — Mine C.F.R. Simeria — Unirea Alba; Victoria maximă eficienţă şi cali
•maxime în Olimpia S. Mare; înfrăţirea Oradea — rul Oraviţa; Minerul Certej — Gloria Călan — Carpaţi Mirşa; C.I.L. Blaj — gramării montajului pa
Metalul Aiud; U.T.A. — C.F.R. Timi
de. Reşiţa; Victoria Ineu — Metalul Bocşa. C.P.L. Sebeş. nourilor mari. Termen de tate.
şoara.