Page 57 - Drumul_socialismului_1981_03
P. 57
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! ) în întîmpirmrea glorioasei aniversari \
a creării Partidului Comunist Român
I
PRODUCTIVITĂŢI fapt ce a permis şi de produse din mase plasti- I
ÎNALTE, CĂRBUNE păşirea productivităţii ce a obţinut cele mai bu- ţ
muncii pe întreprindere
ne realizări dintre foa- i
DE. CALITATE
(MUSMl minei Paroşeni înregis realizată în procent de 105 l
te
colectivele
la
de
,
cu 0,5 tone pe post.
I.P.I.C.C.F. Deva. Astfel, >
coleciiv
Harnicul
al
producţia marfă a fost ţ
trează sporuri tot mai
Ia sută, iar producţia ne- /
mari de producţie, de la
o lună la alta. După ce
primele două luni ale a- tă — 10G Ia sută. în ale- J
lier se execută circa 100 \
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C nuliii au fost încheiate cu
producţii suplimentare de - de repere, cele mai mul- ţ
miHMIIIHIIM pînă Ia 800 tone, în a- te pentru maşinile de cu- i
sul şi pentru maşinile de 1
ceastă lună depăşirea este
i destul de substanţială : spălat. Aici sînt în curs ţ
Anul XXXIII, nr. 7266 JOI, 19 MARTIE 1981 4 pagini — 30 bani 2 400 tone, cu tendinţă de asimilare unele repere ţ
de creştere continuă. O pentru maşina de spălat L
contribuţie deosebită la cu program, repere care /
acest succes o are secto se importau, ceea ce va
Producţia destinată exportului - în centrul rul II, a cărui producţie conduce la importante e-
depăşeşte
suplimentară
conomii valutare.
2 000 tone. Semnificativ în perioada care a tre
atenţiei colectivului de ia „Marmura“ este faptul că depăşirea ATELIER FRUNTAŞ cut din acest an au fost
producţiei a avut loc în
deosebi pe baza creşterii PE ÎNTREPRINDERE depăşite şi sarcinile de
Colectivul de muncă de căutate, solicitate“, „Puteţi rie de blaturi (acestea ex productivităţii muncii. La plan la fondul pieţei, cu
la întreprinderea „Marmu argumenta?". „Am vîndut perimental). Conştienţi de sectorul II, acest indica Pe primele două Iun repere pentru umbrele,
ra“ Simeria a realizat la puţin pentru că şi conjunc importanţa care se acordă tor înregistrează o depă- şi jumătate din acest an, port-prosoape, port-periu-
export, în acest an, o pro tura economică internaţio exportului şi preocupaţi şire de 1,5 tone pe post, colectivul atelierului de ţe etc. }
pe post,
colectivul
ducţie în valoare de 1,2 nală este, la ora actuală, în aceeaşi măsură de
milioane lei. O producţie nefavorabilă. Dar, plăcile, valorificarea tot mai largă
de o calitate superioară, dalele, mozaicul nostru a resurselor locale, contri
Sporirea producţiei de cărbune — suportul unor
care s-a bucurat de apre sînt solicitate, în primul buim la realizarea, prin
cieri din partea beneficia rîfld fiindcă sînt de cali cooperare cu C.P.L. Arad,
rilor externi. „Prea puţin tate. Am făcut mari pro a unor piese de mobilă
ampie acţiuni poiitico-organizatorice şi educative
însă faţă de posibilităţile grese la acest capitol. Cor destinate exportului“. „Re
noastre — arăta Ioan Bă- purile de lustruit marmură venind la începutul con
ţălan, şeful biroului desfa- realizate în întreprindere vorbirii, spuneaţi că, în în organizarea Biroului secţie la C.C. al P.C.R., Acţiunea a debutat cu o
cere-transport. Ne-am pre sînt de foarte bună calita ceea ce priveşte exportul, Comitetului judeţean Hu Ion C'iucu, prim-secretar al vizită în mină şi ia atelie
nedoara al P.C.R. şi a re
gătit temeinic, încă de a- te. Prin executarea lor „Marmura“ Simeria are vistei „Munca de partid", Comitetului judeţean Hu re/-' întreprinderii, după
nul trecut, luînd măsuri după reţeta noastră, am posibilităţi pentru mai ieri a avut loc, la Lupeni, nedoara al P.C.R., Petre care 'a fost prezentat un
pentru o mai bună organi contribuit la reducerea mult.,.“. „Aşa este. De la film reliefind aspecte ale
consumurilor specifice la începutul anului, noi am un important schimb de introducerii şi folosirii teh
zare a activităţii la locu acidul oxalic şi bioxidul mai produs pentru export experienţă interj udeţean pe Un reuşit nicii moderne intr-un aba
rile de muncă, pentru a a- de stan iu — deficitare pe 9 000 mp plăci de marmură tema „Sporirea producţiei taj al Lupeniului.
sigura o valorificare su economie. în al doilea rînd, şi 10 000 mp dale mozai- de cărbune — suportul u- schimb de experienţă Participanţii au procedat
perioară a materiei prime. nor ample acţiuni poiitico-
am venit în întâmpinarea cate. Aceste cantităţi pot apoi la expunerea expe
Marmura este tot mai cău cererilor cu produse diver fi livrate în orice moment. organizatorice şi educati interjudeţean rienţei dobîndite de orga
tată, tot mai scumpă. Con sificate, în nuanţe tot mai Dar în această privinţă şi ve“. nizaţiile de partid pe care
curenţa pe piaţa externă plăcute“. „Cîteva exem „VITROCIM“ Bucureşti ar Au participat secretari şi le reprezintă în conduce
— tot mai aprigă. Trebuie ple...". „Pentru R.F.G. am trebui să ne sprijine mai secretari adjuncţi ai comi Lungu, Măria Mijy-ofan, se rea activităţii, pentru în
să-i facem faţă, să ne im executat în premieră un mult“. tetelor de partid, cadre de cretari ai Comiietului ju făptuirea sarcinilor oe re
punem. Produsele între lot de monumente (550 conducere din întreprinde deţean de partid, Kis An vin colectivelor miniere
prinderii „Marmura“ sînt mp), iar pentru Israel o se- LIVIU BRAICA rile miniere din judeţele drei, instructor al C.C. al
--------------------------------- ---- Gorj, Caraş-Severin, Pra P.C.R., Paul Radovan, re din documentele celui
hova, Dîmboviţa, Bacău, dactor şef al revistei „Mun de-al Xll-lea Congres al
Sălaj, Vîlcea, precum şi de ca de partid“, membri ai partidului, din cuvîntările
la toate unităţile miniere birourilor comitetelor de secretarului general al
din Valea Jiului. partid judeţean, municipal .partidului, t o v a r ă ş u l
Au luat parte, de ase Petroşani şi orăşenesc Lu Nicolae Ceauşeseu, cu pri
menea, tovarăşii Trandafir peni, alţi activişti de lejul vizitelor de lucru din
Cocîrlă, adjunct de şef de partid. centrele miniere.
a SIMPOZION. „Mijloace «
" şi modalităţi de organizare B
I a activităţii de educare ma- S „Soptâmî&ţa creaţiei tehnico-ş&iinţifice de masa
1 terialist-ştiinţificâ“, „Origi- *
2 nea şi evoluţia vieţii pe pă- | . st
8 mint“, „Copiii să cunoască ! în sprijinul! realizării sarcinilor economice*
* lumea, aşa cum este ea“, *
J „Textul literar — izvorul I o In cadrul manifestări de masă şi obşteşti, ale mentelor controlului tehnic
fi unor concepţii sănătoase îl lor prilejuite de „Săptămî- consiliilor Oamenilor mun de calitate din unităţi e-
* despre lume şi viaţă“ au *
2 fost citeva dintre subiecte- | na • creaţiei tehnico-ştiinţi- cii pentru promovarea pro conomice ale judeţului,
0 le simpozionului cu tema 1 fice de masă - în sprijinul gresului tehnic în toate do membri ai consiliilor de
5 „Educarea matcrialist-ştiin- **
2 ţifică a oamenilor muncii“, g realizării sarcinilor 'econo meniile de activitate, în control muncitoresc, acti
1 ce a avut loc Ia Baru. Mo- i mice“, în ziua de 17 martie, scopul creşterii parametri vişti de partid, ai organi
3 dul in care au fost prezen- * a avut loc la sala mică a lor calitativi ai produse zaţiilor de masă* şi ob
J tute, bogăţia tematicii, nu- I şteşti.
| merdaselc exemple, multe 3 Casei de cultură din Deva lor“.
1 luate chiar din viaţa loca- * simpozionul cu temaf „Ca Au participat cadre cu o Ieri, 18 martie, potri
2 Îilâţii, au contribuit din I vit programului de mani
I plin la reuşita acestei ac- 5 litatea şi competitivitatea munci de răspundere şi festări a fost zi de vizitare
1 ţiuni. H CREAŢIE. La - produselor — obiectiv ma specialişti de la Inspecto
2 U.J.C.M. Deva, în cadrul 1 a expoziţiei judeţene de
I activităţii de cercetare ştiin- * întreprinderea „Vidra“ Orăştie, secţia velur. Muncitoarea jor al cincinalului 1981— ratul judeţean al controlu creaţie tehnico-ştiinţifieă
„ ţifică au fost create 115 J sortatoare haine Elisabeta Ştire este evidenţiată în întrece 1985. Sarcinile organelor şi lui calităţii produselor, de către cadre didactice şi
rea socialistă.
Foto: VIRGIL ONOIU
I modele noi (articole de im- I organizaţiilor de partid. conducători ai comparti elevi.
brăcămirite pentru bărbaţi, *
H femei şi copii), intr-o bo- 2
« gală gamă coloristică. De !
remarcat că toate acestea *
ducerea în circuitul pro- 3 O „punere în temă" care s-a dovedii foarte necesară
^ sînt realizate prin rcintro- a
i % ductiv a unor cupoane de % I Masa rotundă, organizată cind au nevoie de serviciile
materiale rezultate de la
Ţesătoria de mătase Deva.
Lucreţia
Cetăţenii
Creţa
:
ca
fi
ar
Î în acelaşi timp, prin valo- " in oraşul Orăştie, a pus fa laboratorului trebuie să ab sînt nemulţumiţi de înghesu cienţi. Poate urgenţă bine fie
să
serviciul
de
rificarca superioară a lem- j
* nului, tot Ia această unita- * ţă in faţă cetăţeni şi orga senteze cel puţin o oră de la iala din farmacia oraşului. îmbunătăţit iar pentru evita
I te, au fost confecţionate ** nizatori ai serviciilor de asis serviciu spre a putea preda Lipsa unei magazii pentru rea aglomeraţiei la unele ca
diverse obiecte de mic mo- I
„ biber, m PLANTARI. La * tenţă medicală. Au răspuns probele. Propunem ca prin medicamente îngreunează binete să se facă mai mult.
Maria
invitaţiei noastre :
i Geoagiu-Băi, apropierea J punctul sanitar din întreprin- aici activitatea. Dr. I. Ivaşcu : A stat în a-
primăverii nu se socoteşte * Maier, preşedinta Consiliu tenţia noastră îmbunătăţirea
I după filele din calendar, ci g lui orăşenesc al sindicatelor,
I după preocupările gospoda- | Dumitru Enache, Lucreţia Cetăţeni şi organizatori ai serviciilor orarului cabinetelor de spe
, % rilor staţiunii. De ieri, aici, „ Creţa şi Ana Stănuţ, din cialitate, astfel ca să acor
I au început să se planteze g partea cetăţenilor, iar din dăm asistdnţă şi după-amia-
în ronduri şi in spaţiile * de asistentă medicală din Orăştie
"•> verzi (de care localitatea * partea organizatorilor servi za. La oftalmologie, gineco
I nu duce lipsă), trandafiri. § ciilor de asistenţă medicală, logie şi O.R.L., bolnavul se
Peste 400 de fire. Dar sec- •. dr. Theodor Bâdâu, director poate prezenta pentru 1 bon
' torul de gospodărie a pre- I de consultaţie fără bilet de
adjunct al Direcţiei sanitare
I gătit şi asigurat şi florile *
’ ce vor înfrumuseţa prive- J judeţene, dr. Ioan Ivaşcu, di trimitere. In general, nemul
a liştea staţiunii în zilele ca- |j rectorul spitalului din Orăş ţumirile vin de la timpul
| niculare ale verii. 53 MA- * tie şi dr. Ioan Pralea, direc pierdut la medicul de între
„ GAZINUL FILATELIC DIN \ tor adjunct, medic şef de dere să se preia aceste Dr. I. Pralea : Localul ac prindere pentru a obţine tri
j DEVA — ÎN LOCAL NOU. J policlinică. probe şi tot prin el să se tual nu permite construirea
i Astăzi se redeschide — Ia J obţină şi rezultatele. unei magazii. Devansarea mitere şi apoi la policlinică
I ' parterul blocului 16 de pe J Dăm cuvintul invitaţilor : oraşul Dr. Ioan Ivaşcu : Cele mal termenului construirii, în zo pentru a obţine aceste bo
nuri de consultaţie.
Bulevardul Dccebal — ma- «
Maria
Maier
In
:
* gazinul filatelic din Deva. I nostru, asistenţa . medicală corecte şi competente anali na dintre blocuri, a unui dis Dr. Theodor Bădău : Prin
I Dotat corespunzător, noul 8 este bine şi corect condusă. ze se fac în laborator, care pensar cu farmacie la par cipiul numărului de pacienţi
magazin va desface un 2 are un orar zilnic de la 6 ter ar rezolva această cerin
s larg sortiment de clasoarc, I Desigur, ea este perfectibilă dimineaţa la 17 după-amia- ţă. In plus ar îmbunătăţi pentru un specialist este res
I plicuri filatelice cu premii, J în unele direcţii. N-ar fi rău, pectat în oraşul dv. Trebuie
J precum şi diverse, acceso- g spre exemplu, dacă acţiunile za. Punctele sanitare din în mult asistenţa medicală din mal bine organizată munca
* rii filatelice. profilactice ar fi organizate treprinderi nu întrunesc con oraş. Folosesc prilejul ce mi specialiştilor cu care este a-
mqi des în unităţi. Se fac u- diţii de dotare şi nici per s-a oferit spre a transmite slgurată reţeaua sanitară a
ge
nele
controale,
mm nerale. pentru astfel de analize. celor în drept această rugă Orăştiei. Ar fi ideal, pentru' S.M.A.. Deva, centrul me
nu
dar
medical
specializat
sonal
minte a noastră şi a cetăţe
nilor.
Lucreţia Creţa : La între
Redacţia : SocoîLm că pro
canic. Vasile MoUtovan lu
prinderea Chimica sînt mul punerea trebuie studiată în Maria Maier : Am remar DOINA COJOCARU crează la faza montaj linie
ESTERA SiNA
te femei care lucrează în ex ideea în care a fost formu cat, în general, deplină în arbore motor.
clusivitate dimineaţa. Atunci lată aici. ţelegere între medici si pa (Continuare în ooq o 3-a)