Page 58 - Drumul_socialismului_1981_03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI V.

9,00 Tel
11.00 Ro>
nul
(lui
Cine lucrează cu pasiune pămîntul Toţi locuitorii satului 12.05 Tel
10.00
Tel
Ungă casă am o liva­ 17,10 Via
1C,05 Tel
este răsplătit îndoit dă super intensivă. In < cultivă legume 18.15 Fot
total sînt 150 dc pomi
lies
roditori: meri, peri, roti
In Lăpuşnic, Nicolae Iu- căpăţîni de salată cu asigurăm hrana poporului. vişini şi caişi. Predomi­ C u l t i v a r e a legumelor pun fasole, sfeclă furaje­ cur
nc
ga si soţia sa Zamfira sînt 1—1,50 lei căpăţîna şi — Acum spuneţi-ne ce nă mărul care numără este o tradiţie la noi în ră, iar anul acesta pun şi 18,35 DC!
cunoscuţi ca unii dintre 600 kg de spanac. Am tras cultivaţi şi ce venituri rea­ peste 100 ele bucăţi. Am Lăpuşnic. Acum, cei mai sfeclă de zahăr. Producţia ves
cei mai buni gospodari. linie şi am adunat. Şi iată lizaţi ? meri din soiurile Red mulţi cetăţeni au şi solarii am contractat-o cu coope­ ver
Sîntem ia casa lor şi ascul­ ce a rezultat: am cheltuit — Ara o seră de 100 mp Delicios, Slarkinson, Gol- în care produc răsaduri şi rativa de consum. Cresc a- 19.00 Tel
19,20 Aci
tăm ce ne povestesc : 10 000 de lei, fără ă socoti în care am pătrunjel pen­ den, Red Melba şi Io- legume timpurii. nimale şi păsări. în fieca­ că:
— Am trecut şi eu şi so­ munca familiei, dar am tru rădăcină şi morcov, pe nathan. Cum întreţin eu Pe lotul personal eu cul­ re an dau la achiziţii vel
gra
ţia pragul a 70 de ani. Dar obţinut aproape 30 000 lei care le valorific acum. livada? Tot ia doi ani tiv ceapă, varză, morcov, 400—500 de ouă. 19,95 Or;
fără să lucrăm nu putem şi astfel cîstigul a fost în­ Apoi semăn vinete pentru îngraş pămîntul cu gunoi ţelină, salată, roşii, ardei şi ZORICA COCIŞ 20.15 Că)
trăi. Să laşi pămîntul, ne- doit. răsad, pe care obţin cam de grajd, dină cile 00 to­ altele. Pe patru ari pun brigadieră la C.A.P. ser
luerat e un mare păcat. E — Sînteţi un om dîrz. 30 000 lei. Urmează apoi ne la hectar. Pac în fie­ cartofi, iar prin porumb Lăpuşnic du)
ca şi. cum ţi-ai trăda ţara, Nu daţi înapoi în faţa ardeiul gras, pe care îl re­ care an arătură de toam­ «1,15 Co;
fcra
neamul. Tovarăşul Nicolae greutăţilor. Iar legumicul- coltez începîrid cu luna iu­ nă în agregai cu grapa Cresc vite şi for
Ceauşescu, secretarul ge­ lie, iar apoi pun ceapă stu- stelată. În cursul anului Ha
neral al partidului — la in grădini şi loturi fat şi obţin cam 1 000 kg iac cile 2—3 praşîle pes­ le contractez cu statul tru
pla
Congresul ţărănimii — ne-a pe care o contractez cu te tot şi aplic toate tra­ a
adresat din nou chemarea personale —- cit mai C.L.F. Iată dar cum obţin tamentele filosanitarc De cînd mă ştiu am bărbatul meu Gljeorghe, gin
şi îndemnul de a cultiva 3—4 culturi şi venituri ca­ pentru combaterea boli­ crescut vite. Am crescut este bolnav şi nu poate 22.05 Te!
fiecare metru pătrat, fie­ multe legume re depăşesc 40 000 lei de pe lor şi dăunătorilor. Anv şi-am dat la contract. Anul munci. Şi anul acesta am
care palmă de pămînt. A- 100 mp de seră. Am şi iăcut, pe baza avertiză­ trecut am dat 3 tăuraşi, o contractat o vacă, o junin­
oestui îndemn trebuie să-i două solarii, unul de 480 rilor, cînd a ¡ost nevoie, vacă şi o junincă gestan- că şi un tăuraş. Am ţinut
răspundem cu fapte toţi cei tura este pentru dumnea­ mp şi altul de 48 mp în tă, un porc şi am luat a- cîte 9—10 capete de ani­
care trăim la sate. Pămîn­ voastră o meserie, pe care care cultiv pătrunjel pen­ proape 30 000 Ici. Dacă toţi male în fiecare an. în BUCU
tul ne hrăneşte pe toţi şi o faceţi eu dragoste şi pa­ tru frunză, mărar, roşii ar creşte atîtea animale curtea casei cultiv tot fe­ dioprogi
lladioju
trebuie su-i purtăm de gri­ siune pentru sămînţă. In Solarul Livada cîte cresc eu, am avea mai lul de legume şi am con­ presei;
jă, su-i dăm respectul cu­ — Da. Nu dau înapoi. mare am pus mai alaltăieri multă carne şi mai mult tractat şi 270 kg sfeclă de d iilor; !
venit. Să nu se mire ni­ De ce să te laşi înfrînt, să varză, gulioare, conopidă, de lingă lapte. Este adevărat, vite­ zahăr. Cînd îi vorba de 9.03 Răi
lor; 10,'
meni că spun acest lucru. te dai bătut fără să lupţi, cimbru, busuioc pentru ră­ le nu se ţin aşa de uşor. muncă, de gospodărie, cu 10.03 Pi
A îngriji, a respecta, a nu să învingi ? Nimic nu-i di­ saduri. Tot aici produc ră­ Trebuie să le asiguri mîn- mine nu se pune oricine 10,20 Ti
trăda pămîntul înseamnă nainte. pierdut. Numai cine saduri de ardei gras, go- casă care, să le hrăneşti, şi să din Lăpuşnic, nici acum, zică uş
a-1 lucra, a-i spori rodnicia, nu luptă nu învinge. Or, goşar capia şi - roşii. Apoi le adapi la timp, să le ţe- deşi am trecut de 65 de ani. cie ştiri
rie; 11,i
a nu-1 lăsa în paragină. viaţa îi o luptă continuă, cultiv ardei gras pe^ care sali. Noi n-am putea trăi ilio-tv. :
Pămîntul este foarte dar­ neîntreruptă. Şi eu lupt, a- în iulie încep să-l valori­ iară vite. Şi toată gospo­ MARIA BARNA ştiri; 12
nic cu cel care îl iubeşte dică muncesc zi de zi. Pen­ fic, iar după aceea pun şi opt stropiri înlr-un ăn. dăria o ţin eu, pentru că Lăpuşnic clorului
ce pior
şi ştie să-l lucreze. tru că munca-i viaţă. ceapă stufat pe care o va­ în anii cînd iructiiicarea 1 la 3
Iată, am să vă povestesc Meseria de agricultor, de lorific toamna. Mai cultiv este prea abundentă, lac 20; l(i,0
ce-am păţit anul trecut. A legumicultor îi şi frumoa­ şi ardei capia pentru boia. rărirea irudelor. In acest Cînteqe
Efmici
venit apă multă pe vale şi să si bănoasă. Cu o con­ La mine în curte şi' pe lo­ iei reuşesc să obţin pro­ gricultu
ne-a inundat. A distrus tot. diţie însă obligatorie de­ tul personal culturile merg ducţii mari de irucle, de popular
Pămîntul a fost spălat de altfel pentru toate meserii­ unele după altele, ca pe bună calitate, care îmi dicuiiu:
ştiri; 1
apă. Altul ar fi dat înapoi le de pe lume : să fii me­ bandă rulantă. Am insta­ aduc venituri inimoase. mâne;
în faţa dezastrului. Eu nu. seriaş şi nu cîrpaci. Mese­ laţie de udat. Toate lucră­ Anui trecui de pildă, cînt, 1);
M-am indîrjit şi mai tare. ria aceasta să ţi-o faci, rile le fac aşa cum serie clcşi a losl un an nu ne dc
M-am apucat şi-am refă­ cum am mai zis, eu dra­ la carte. Şi munca îmi este prea favorabil, dar iă- revoluţi
serii; l
cut totul. Am adus 2-10 ca­ goste şi pasiune, cu răs­ răsplătită din belşug. în cînd toate lucrările la rea Ro
re de pămînt şi 36 care do pundere, să fii conştient de fiecare an realizez veni­ timp, am reuşit să obţin zin teii
gunoi, am nivelat, am arat. importanţa ei pentru so­ turi care îmi asigură o e- o producţie de peste Buletin
diocena
Aşa am refăcut la loc stra­ cietate. c5r, meseria de a- xistenţă îmbelşugată. Dar 4 000 kg de mere, din tr-o or,
tul arabil. Am cheltuit cu gricultor îi una de cea si muncesc. Fără trudă, care 2 500 kg le-am va- zicale;
treaba asta mai mult de mai mare răspundere din fără osteneală nu se poate lorilic.al la calilatca ex- muzica
10 000 de lei. Cam pe la ţara noastră, deoarece noi face nimic. Munca-i izvo­ tra, iar restul Ia calita­
sfîrsitul lunii august am cei care lucrăm pămîntul rul bunăstării tuturor. tea I. Veniturile obţinu­ Aşa arat.'l o livadă de pomi mixtă. După cura se ob­
pus salată şi spanac. In avem datoria, obligaţia de te s-au ridicat Ia peste servă, între pomi s-a lăsat o distanţă mai mare, iar pe
noiembrie am vindut 20 000 mare răspundere socială să N. BADIU 24 000 ici. O livadă cu acest teren se cultivă legume. Acesta este un model dc li­
100 de pomi Irudi feri vadă cu pomi pe şpalieri, pe care îl poate realiza oricine DEW
doreşte. narilor
are şi vecinul meu Vio- le \
rel Gropcanu, cu care l-II-Ill
DOAR/
mă sfătuiesc şi ne aju­ Preturi stimulative mult '
tăm reciproc în execu­ (Sidert
(Arta):
tarea unor lucrări de în­ pentru contrastanţii de animale să (Coi
ŞANI :
treţinere. Şi el obţine rea);
Toţi crescătorii de animale care livrează pe bază
producţii de 2 000— de contract bovine în greutate de 351—100 kg/viu pri­ Neieml
gradul
2 500 kg mere şi reali­ mesc 16,50 lei/kg la calitatea I, şi 15,25 lei/kg la ca­ iltcput
ilanat
zează venituri anuale de litatea a Il-a. Pentru viţeii care depăşesc greutatea CAN :
de 400 kg/viu, preţul este de 17,50 lei/kg viu la cali­ (Munci
15 000—16 000 ici. Supra-
tatea I, şi de 16,25 lei/kg viu la calitatea a II-a, iar ceafăn
ieţelc noastre cu livezi la bovinele adulte preţul este de 15 lei/kg viu la ca­ ţeaua
sînt mici. Dar iiind bine litatea I, şi de 13 lei/kg viu la calitatea a II-a. Pen­ TRILA
(Munci
lucrate şi îngrijite dau tru viţeii livraţi în perioada 1 noiembrie — 30 apri­ SA : S
lie, la greutatea de peste 150 kg/viu la calitatea I şi rie i
producţii mari şi nc a- CÂNI
a II-a se acordă un spor de 0,50 lei/kg viu. De aseme­ (7 r>
duc venituri frumoase'.
nea, producătorii individuali primesc pentru fiecare Strada
viţel obţinut în gospodăria personală şi contractat cu roşie);
iOAN FAUR statul, pe lingă preţurile de contractare şi o primă de belul
Şoimuş 300 lei. Această primă se plăteşte Ia încheierea con­ El vis
Drumi
GEOA*
tractului. Noile preţuri de contractare stabilite prin
Acasft la familia Szabo loan şi lolanda din Haţeg. Iată-i pe amîndoi soţii lingă ră­ să auc
sadniţele unde au toi felul de răsaduri pentru legume. Decretul Consiliului de Stat 393/1980 — intrate în vi­ tură);
credinţă din agricultură. goare din ianuarie 1981 — sînt un puternic stimulent — sei
Şi-sporind rodnicia pămîn- pentru 'toţi crescătorii de animale, asigurîndu-le ve­ BRAZ
cala:
Curtea — o grădină C.A.P., tot în legumicultu­ tului prin vrednicia muncii nituri însemnate. ră) ;
şitul i
ra.
lor, îşi sporesc veniturile,
(11 Iu
Iată dar o familie care îşi îndestulează traiul lor ţeaua
înfloritoare si-a făcut o profesiune de şi pe al semenilor lor. „La mine Viaţă
G H E
Familia lui Szabo loan. noastră este o grădină în­ 0 puşculiţă şi pereţii produc“ (Mutic
cooperator din Haţeg, a floritoare. Cultivăm tot fe­
transformat curtea şi gră­ lul de legume şi flori. A- Cooperatorul pensionar — Se spune că la dum­
dina intr-o adevărată mi- vem amenajate răsadniţe cu 50 000 de lei Gustav Wagner, unul din neavoastră şi pereţii ro­
crofermă legumicolă. Toţi şi am semănat varză tim­ cei mai de frunte legumi­ desc. Cum explicaţi ?
membrii familiei, atît cei purie, gulioare, conopidă, Nicolae Ifosu şi soţia sa pe toţi în această puş­ cultori din comuna Dobra. — Iată cum am silit eu Rezi
care lucrează în C.A.P., în varză creaţă, salată, ri­ lolanda sînt vecini şi ru­ culiţă. Toamna am spart îl întrebăm : pereţii să rodească. De martie
Extr
unităţile economice din dichi, ceapă roşie, ardei şi de apropiate cu familia puşculiţa si am numă­ — Dumneavoastră sînteţi jur-împrejurul casei, a a- 38, 33.
oraş, cit şi cei aflaţi la pen­ altele. Toate au răsărit şi Szabo. Au lucrat înainte la rat banii. Cît credeţi un vestit legumicultor. Ce nexelor gospodăreşti, pe Extr
sie muncesc în grădină. am început repicatul. Pro­ C.A.P. _ Cheia, din judeţul că erau ? Peste 50 000 cultivaţi, ce venituri vă a- lingă pereţi, chiar sub 45, 23.
Font
— Tot ceea ce am reali­ ducem, şi valorificăm atît Cluj-Napoca. După pensio­ de lei. Iată ce înseamnă duce această îndeletnicire ? streaşină, am plantat viţă lei.
zat aici — spunea Szabo răsaduri, cit şi legume. Şi nare s-au mutat la Haţeg. să foloseşti chibzuit pămîn­ — în lotul pe care îl am de vie — zaibăr alb, indi­
loan — a cerut multă munca ne dă satisfacţii şi Au o grădină mare. tul, să iei mai multe cul­ în folosinţă, în curtea ca­ genă şi portugheză. O urc
muncă. Terenul nu era bucurii, ne aduce cîştiguri — înainte — ne spunea turi de pe aceeaşi supra­ sei, nu las nici o palmă de pe spalier de sîrmă pînă
prea bun. Era cam pietros. de 2 000—2 500 lei pe lună Nicolae Hosu — cultivam faţă de teren. Acum, aju­ pămînt necultivată. Aşa sus la streaşină. Cînd îi
L-am arat şi am adunat pentru fiecare membru al în grădină porumb, fasole, tat de fiica mea Margare­ anul bun, pereţii ăştia cu
Tim
piatra. Am adus pămînt familiei. Adică în jur de dovleci şi legume pentru ta şi ginerele Nicolae Mun- cum vedeţi, eu am numai vie îmi dau şi cîte 1 000 li­ 19 ma
bun si am dat mult gunoi. 14 000—15 000 de lei pe lu­ casă. Toate aceste produse teanu, m-am pus serios pe o cărare betonată de acces tri de vin. ' fi um
Anul trecut am adus 100 nă în total. pe care le obţineam aveau legumicultura. Am în ră­ în curte. încolo totul se — La cei peste 70 de ani Vor c
care de gunoi. Omul sfin­ — în grădină — nc spu­ o valoare cam de - o 000 lei. sadniţe tot felul de răsa­ cultivă cu tot felul de le­ ai dumneavoastră, aceste pe al
apă d
ţeşte locul — spune o înţe­ nea mezina familiei, Ildiko, Anul trecut ce mi-arn zis ? duri şi cultiv în grădină gume. Pe opt ari pun car­ realizări pot fi considerate 24 de
leaptă zicală populară.' Aşa muncitoare în cooperaţia Ia să cultiv şi eu legume pe varză, gulioare, roşii, cas­ tofi timpurii. Cartofii îi o performanţă. go. V
este. îl sfinţeşte omul cu meşteşugărească — mun­ toată grădina aşa cum face traveţi, fasole, ceapă, ustu­ am la încolţit. Cum îi vre­ — Ba deloc. Oricui îi rat dii
munca, cu truda sa. Nimic ceşte bunicul Samoilă ca­ vecinul şi ruda mea. Şi ca roi, rădăcinoase şi cîte alte­ me bună îi şi plantez în place munca şi iubeşte a- perati
prinsa
nu cade din cer. Şi noi re are 86 de ani, bunica să văd ce venituri o să ob- le. Eu adresez tuturor în­ cîmp. Mai cultiv şi flori: gricultura poate să realize­ Iar c(
muncim cînd îi nevoie cîte ileana, mama lolanda, fra­ • ţin eultivînd legume, am demnul : cultivaţi legume, panseluţe şi salvie. Anual ze mult mai mult ca mine. 13 gre
Ea
36 si 18 ore. Lucrul în a- tele loan. eu şi bineînţeles cumpărat o „puşculiţă“ de faceţi din fiecare curte o — cînd vremea umblă bi­ F,, hei, de-aş mai Ci o dată eu ce­
gricultură nu-1 poţi lăsa de tata care este şeful fermei. pămînt şi banii care îi grădină înfloritoare ! ne — realizez venituri de tînăr... va n‘i
azi pe miine. Toată curtea Părinţii lucrează şi la luam pe legume ii puneam N. ZAMFIR peste 25 000 de-lei. N. MINDREANU servie