Page 6 - Drumul_socialismului_1981_03

DUUMIJL SOCIALISMUL!

Hid un comunist fără o sarcină concretă, Valorificarea materialelor

nici o sarcină neîndeplinită iile - importanta cale' de

Au toţi comuniştii sar­ profesională, de atribuţiile re realizată şi prin sarci­ canic, au primit sarcina de 9,00 Tell
Ora
a urmări modul în care se
cini concrete ? Cum .şi le in producţie. Pentru a şti nile încredinţate — a dus acţionează pentru economi­ sporire e prodiicfieî de minerey 11.15 Căi:
îndeplinesc ? în orice moment şi a pu­ la obţinerea unor succese Seri
Ueli
...Cele două întrebări tea urmări îndeaproape în producţie. In anul tre­ sirea energiei electrice şi 12.15 Tel«
le-am adresat tovarăşului cum îşi realizează fiecare cut, dc pildă, planul pro­ efectuarea unor reparaţii Oamenii muncii de la în­ tată spre lucrările miniere ifi,oo Tel«
Dragomir Fălăuş, secretarul comunist sarcina primită, ducţiei globale a fost rea­ de calitate. Roman Merteş, treprinderea minieră Barza scoase din circuitul de ex­ 16,05 Tel<
16,35 Cur
organizaţiei de partid de la ţinem, într-un caiet, o e- lizat în proporţie de 119,7 sortator principal, răspun­ manifestă o preocupare ploatare. De aici, din aces­ 16,55 Mtii
Secţia de cherestea din Va- videnţă exactă a acestora, la sută, cel al producţiei de de folosirea judicio.asă continuă pentru descoperi­ te lucrări miniere părăsi­ 17,10 Ciul
.,Sei
ţa de Jos, a I.F.E.T. Deva. nominalizată şi cu terme­ nete — 116,3 la sută, al pro­ a cherestelei, de valorifi­ rea şi punerea în valoare te, zilnic, cantităţi impor­ 18.00 înd
— întrucit întrebările vi­ nul scadent. In acelaşi ducţiei marfă — 112,7 la carea superioară a masei a noi rezerve de minereuri, tante de materiale sînt re­ crăt
zează una din cele mai im­ timp, comuniştii raportea­ sută, beneficiile obţinute lemnoase, iar Ileana Betea pentru exploatarea raţio­ cuperate. Spre exemplu, in 18.25 Hai
Sie;
portante laturi ale muncii ză în adunările generale, ridieîndu-se la peste 1,5 şi Marcel Zbircea au sar­ nală si cit mai eficientă a Hon
organizatorice de partid, cini precise în domeniul zăcămintelor existente. Pla­ acest an, pînă acum, au prb
căreia noi îi acordăm o Iei centrul ©tenfseî cultural-educativ, ei răs- nul întreprinderii pe anul fost recuperate şi reiolosi- mis
sala
deosebită atenţie, voi ară­ punzînd de pregătirea for­ 1981 este mobilizator. Rea­ te 4,8 tone şină do cale fe­ 18,50 1001
ta concret cum procedăm. biroului ©rgcarsâs aţiei de po maţiilor participante la lizarea lui impune o te­ rată, 213 bucăţi traverse, 19.00 Tel*
Jn această direcţie. Por­ Festivalul naţional „Cinta­ meinică organizare a acti­ 10 macaze, 1,7 tone con­ 19.25 Act
nind de la ideea că fiecare rca României“. vităţii de producţie la toa­ ducte, 28 guri de rostogol. 19,40 An«
cu
din cei 99 de comunişti din în şedinţele de birou de­ milioane lei. Şi în acest an — Avînd în vedere re­ te locurile de muncă, în 25 mc lemn de mină, 216 tril)
-
unitatea noastră trebuie să spre modul în cax e şi-au am început bine. Primele zultatele obţinute şi expe­ subteran şi la suprafaţă, o elemenţi metalici pentru 20.25 Tea
primească pe linie de orga­ îndeplinit sarcina primită două luni le-am încheiat rienţa dobîndită pînă a- disciplină fermă, o apro­ susţinerea abatajelor etc. Mit
rol
nizaţie şi să rezolve cel pe linie de partid. Proce- cu importante depăşiri de eum — ne spune tovarăşa vizionare ritmică cu mate­ De asemenea, ne gospodă­ vă
puţin o sarcină concretă, dînd în acest fel, am reu­ plan la principalii indica­ Maria Loliş, secretar ad­ riale a tuturor punctelor rim mai bine materialele 22.15 Tel-
am acţionat în consecinţă. şit ca în anul trecut, de tori. junct al organizaţiei de de lucru. primite prin repartiţii. Mă­
Astfel, prin planurile de exemplu, absolut toţi co­ Intr-adevăr, verificînd partid, — preocuparea bi­ surile luate in direcţia nor­
muncă, programele de mă­ muniştii din colectivul documentele amintite, stînd roului nostru este îndrep­ Cc se întreprinde in a- mării consumurilor specifi­ IM
suri, în adunările genera­ nostru să primească şi să de vorbă cu unii tovarăşi tată, în continuare, în di­ ceastă direcţie ? Cum este ce la materialele cu pon­
le şi în şedinţele de birou ducă la îndeplinire cîte ne-am putut da seama că recţia acordării de sarcini asigurat necesarul de ma­ dere in procesul de pro­
li s-au repartizat şi li se una sau două sarcini con­ aici există o permanentă concrete fiecărui comunist teriale utilizate ia extrage- ducţie şi aplicarea norma­ DEVA:
repartizează membrilor de crete. Rezultatul acestui preocupare pentru antre­ din colectiv, şi, mai ales, a rea minereurilor ? tivelor valorice pentru re­ neţia (1
partid diferite sarcini în stil de muncă al biroului narea comuniştilor la via­ creşterii calitative a acti­ Răspunde la întrebările dragoste
NE DO A!
domeniul economic, al vie­ organizaţiei de partid a ţa organizaţiei, pentru vităţii acestora, potrivit noastre tovarăşul Oclavian sursele care nu pot fi alt­ (F I a c ă
ţii interne de partid, al fost cel scontat. Implica­ creşterea responsabilităţii exigenţelor actuale izvorî- Popa, şeful biroului plan fel urmărite au contribuit şipurilor
muncii politico-educative rea mai profundă a fie­ acestora, prin acordarea de te din documentele şi ho- dezvoltare al unităţii : in măsură hotăritoare la Cursă ii
Ultimul
etc. — în funcţie de secto­ cărui comunist în' activita­ sarcini concrete. Astfel, tărîrile partidului nostru. — Materializînd indica­ obţinerea unor importante structuri
rul în care îşi desfăşoară tea economică şi politico- Mircea Iovan şi Dionisie ~ 4 ţiile si sarcinile trasate de economii, la acoperirea o cău
Muppets
activitatea, de pregătirea organizatorică — implica- Portic, de la atelierul me- MIRCEA LEPÂDATU către secretarul general nor lipsuri în aproviziona­ nirca);
al partidului, tovarăşul re. Acţionăm pe toate căi­ N oi em tu­
rn ansa rd
O privire retrospecti­ amenajarea puţului 4 Ghe- Nicolae Ceauşescu, privind le pentru ca autoconduce- PENI :
vă asupra muncii lari la minim 12 ml Realizarea sarcinilor utilizarea eficientă a re­ rea muncitorească, autoges- (Cultura
de un cincinal la pe lună, iar la 60 ml la surselor refolosibile, la tiunea economico-iinan- misiune
I.M. Hunedoara vine în lucrările de cercetare geo­ la export l.M. Barza s-a declanşat in ciară să se aplice cu fer­ resc); v
(Luceafâ
sprijinul afirmaţiei că aici logică din orizonturile XII, acest an o amplă acţiune mitate în toate comparti­ nul ha
s-a acţionat intens pe linia XIV, XV şi XVI şi multe (Urmare din pag. 1) ceasta faceţi şi un apel la de identificare, colectare mentele de muncă. ANINOA
ridicării nivelului tehnic altele. Tot în 1981 vrem să şi valorificare a materia­ în scurta perioadă care Londra
şi calitativ al producţiei, punem în funcţiune alte 16 există un spaţiu cit de mic. populaţie ? lelor refolosibile, de extin­ a trecut din acest an, mi­ BRAD :
— Bineînţeles ! Realiza­
pentru aplicarea noului abataje (9 la E.M. Ghclari Nu necesită amenajări rea planului la export de­ dere a înlocuitorilor la nerii de la Barza, organi- I-JL (St<
mecanism economico-linan- şi 7 la Secţia minieră Tc- costisitoare. în plus, statul pinde în mare măsură de materialele deficitare. Con­ zîndu-se in toate privinţe­ TIE : D
tria); L
ciar, a autogestiunii, în ve­ iiuc). acordă avansuri băneşti, sprijinul pe care-1 primim căra); C
derea creşterii eficienţei e- — Desigur, pe lingă can­ furaje, asistenţă veterina­ din partea gospodarilor de ducerea întreprinderii, spe­ le mai bine, au reuşit să-şi aventuri
conomice a întregii activi­ titate, minereului din Rus­ ră. Condiţii avantajoase au la sate şi, acolo unde se cialiştii au analizat cu răs­ depăşească prevederile de (Casa d<
tăţi. Argumentăm cu două ca trebuie să i se adauge şi producătorii de miere poate, chiar de la oraşe. pundere posibilităţile de plan la producţia netă cu Tentaţia
Operaţii
cifre : sporul la producţia un plus de calitate ! de albine. care dispunem, stabilind LAN : I
netă este de 117,4 milioa­ — Urmărim obţinerea u- — U.J.C.C. cum vine în 788 000 lei şi să reducă de cu
ne lei ; beneficiile supli­ nei granulaţii optime şi — în acelaşi timp sînt sprijinul populaţiei ? măsuri concrete în aceas­ cheltuielile materiale cu Boblu- 1
mentare — peste 21 mi­ creşterea posibilităţilor de lăsate să se risipească alte — O primă măsură am şi tă privinţă. Atenţia tutu­ 885 000 lei. ILIA
vi tura >
lioane lei. Şi o întrebare : selecţionare a minereului, valori. luat-o : vom livra în acest ror a fost si este îndrep­ LIV1U BRA1CA na).
vor putea fi reeditate a- atît prin metoda de ex- — 19a. De pildă, penele. an celor ce vor să crească
Un produs foarte căutat, şi să contracteze ouă şi
dar lăsat să se risipească, carne peste 200 000 pui de
La I. M. Hunedoara practică : gîştele şi raţele o zi din rase de mare pro­ I.
în alte judeţe există o
ductivitate.
sînt jumulite pe viu de cîte Un alt sector in cadrul
Rezult
Reeditarea succeselor două-trei ori pe an. Numai U.J.C.C., care produce ar­ ordinar«
ticole destinate exportului,
prin valorificarea penelor
se amortizează hrana şi este cel de producţie şi
munca — întreţinerea lor, pe cînd la prestări servicii. Aici pla­ Exlr.
noi, în lunca Mureşului,
nul a crescut de aproape
2», 85,
Exlr.
a întregului de la Gelmar la Zam, şi cinci ori. Ceea ce denotă 32, 46,
că cererea este mare, com­
nu numai acolo, pajiştile
sî;it împestriţate cu pene. petitivitatea asijderea. Dar
Apoi nu toată lumea să vedem oferta. Se con­
ceste succese ? Ne răspun­ ploatare combinată, cit şi cumpără păsări sacrificate. fecţionează etajere şi alte Exlr.
de directorul întreprinde­ prin cea clasică, prin ge­ Penele de pe ele, în loc să produse de mic mobilier 48, 80, .
Exlr.
rii, inginerul Vasile Golda. neralizarea schemelor sta­ fie adunate, uscate, selec­ destinate pieţelor din Un­ 34, 62,
— întregul colectiv de bilite la amplasarea găuri­ ţionate şi apoi valorifi­ garia şi Olanda. Pînă acum Extr.
muncă acţionează cu hotă- lor de mină. Dar, pentru cate, se aruncă la gunoi. s-a lucrat numai la Dobra. 78, 67,
Exlr.
rîre pentru asigurarea si calitate mai trebuie să ac­ Este numai un exemplu. Sectorul respectiv şi-a ex­ 40, 27,
utilizarea capacităţilor de ţionăm. Am şi început Dar cîte nu se pot da... tins capacitatea de' produc­ E.M. Deva, secţia flotaţie. Vedere din sala morilor.
producţie, la nivelurile cu­ deja. Probarea chimică a — înţelegem că prin a- ţie la Sălaş şi Haţeg. Foto: VIKGIL ONOIU 1
prinse în plan, pentru îm­ minereului în fiecare aba­ Exlr.
bunătăţirea tehnologiilor şi taj a condus la stabilirea ; 26, 36,
introducerea mai accentua­ planului la nivel de briga­ Exlr.
tă a progresului tehnic. De dă în tone metal şi nu în 52, 81,
fapt, toate aceste direcţii tone minereu brut. Cu toa­ Ce cauze se asoiisf îi spatele sacrificărilor de necesitate? 1
de acţiune sînt cuprinse în te măsurile întreprinse pe
Exlr.
programul unitar de mă­ linia organizării comparti­ De la Cooperativa agri­ nă decît în cantităţi infi­ număr din cei ce muncesc comună, dar fără succes, 42, 56,
suri, recent adoptat de a- mentului C.T.C. nu am colă de producţie din Gu- me. O vacă primeşte doar în sectorul zootehnic sînt deoarece — cum spunea Extr.
dunarea generală a oame­ reuşit să întronăm o dis­ rasada vin veşti despre 4 unităţi nutritive, adică străini de localitate si de tovarăşa Eufemia Micula, 55, 75,
Exlr.
nilor muncii, care creează ciplină fermă a calităţii, scăderea efectivului de a- doar raţia de întreţinere. interesele cooperativei a- preşedinta unităţii — in 34, 71,
cadrul propice de asigura­ fapt ce demonstrează că nimale din cauza aşa-nu- Asta în mod teoretic, căci gricole, aşa că îşi cam fac general bărbaţii sînt nave­ Exlr.
re a îndeplinirii exempla­ iniţiativa „Brigada înaltei mitelor sacrificări de ne­ practic capătă mai puţin. de cap, iar cînd cineva le tişti, iar femeile nu prea 87, 28, •
Fond
re a planului pe 1981. productivităţi şi a calităţii cesitate. Iată, de pildă, în Animalele au fost lotizate atrage atenţia şă lucreze vor să lucreze in grajduri: Iei.
— Deci, este decisiv să producţiei“ nu şi-a atins perioada trecută din acest după producţie si starea de cu mai multă răspundere, Situaţia în care se află
se urmărească transpune­ scopul la toate brigăzile an au fost sacrificate 18 gestaţie, dar nu sînt hrăni­ ameninţă cu „îmi iau pă­ sectorul zootehnic al C.A.P.
rea cit mai rapidă în prac­ din subteran. animale, ceea ce, evident te diferenţiat, astfel că şi lăria, plec şi vă las baltă“. Gurasada impune între­
tică a acestor măsuri. Să — în mod concret, tova­ este o pierdere însemna­ prinderea unor măsuri ur­ IV
încercăm să spicuim cîteva răşe director, v-am ruga tă. De ce scade efectivul gente pentru a se opri sa­
dintre acestea. să ne spuneţi, pentru că de animale ? Două sînt, în crificările de necesitate. Timpi
— Unele lipsuri şi ne­ am văzut, sînt multe pro­ principal cauzele : Prima Acţiunea de iarnă a ziarului în zootehnie Explicaţiile date de preşe­ 3 mart
ajunsuri în organizarea şi puneri în programul unitar — hrănirea insuficientă ; a dinta C.A.P'. şi şefa fermei curs d<
conducerea producţiei şi a de măsuri, cum se aduce doua — îngrijirea necores­ nu dezvăluie de fapt cau­ mult a
precipit
muncii în sectoarele mi­ la cunoştinţa .oamenilor punzătoare. Actuala stabu- sînt îngrijite orsâmalele I zele acestei stări de lucruri. mă dc
niere n-au asigurat ritmi­ muncii îndeplinirea aces­ laţie a aninjalelor, la Iată de ce este necesară de dea
citatea îndeplinirii planu­ tora ? C.A.P. Gurasadît- a început sînt gospodărite furajele ? intervenţia Consiliului unic şi nins
cu inte
lui în prima decadă a fie­ — Nu aşteptăm adunări­ sub auspicii deloc mulţu­ agroindustrial, a consiliu­ 60 km/
cărei luni. Pentru a evita le generale. La şedinţele mitoare. Din baza furajeră lui popular comunal, pen­ dic. T(
pe viitor asemenea situaţii, C.O.M. şi ale biroului exe­ lipseau circa 300 tone fin, cele aflate în ultimul sta­ Faţă de îngrijitori condu­ tru stabilirea vinovaţilor, vor ii
5 grad«
din luna ianuarie am tre­ cutiv, lunar şi respectiv cocenii de porumb erau diu al gestaţiei — cînd cerea cooperativei mani­ tragerea lor la răspundere între 7
cut la stabilirea de respon­ decadal sînt invitaţi şefii puţini. Astfel că furajele trebuie hrănite cu priorita­ festă multă îngăduinţă, şi luarea unor măsuri fer­
Pentr
sabilităţi concrete pentru compartimentelor funcţio­ existente, au fost consuma­ te — suferă. în grajduri tratîndu-i cu blîndeţe exa­ me de redresare a situa­ Vreme;
fiecare maistru din sub­ nale din întreprindere. te repede şi s-a apelat ma­ sînt multe animale slabe. gerată. Şi oamenii mun­ ţiei. în primul rînd — con­ călzeas
unităţi, în scopul realizării Apoi, conducerea colectivă siv la achiziţii. S-a ajuns Din această cauză dau în cesc în dorul lelii ; încep stituirea unui stoc tampon noros.
sarcinilor fizice şi calitativ a permanentizat controlul că ceea ce se aducea şi cit paraplegie, cum ne spunea programul de grajd cînd le de furaje care să ferească taţii m«
ve. La retribuire se va ţine lunar la toate subunităţile. se aducea cu remorcile în- Dana Nichita, inginera şe­ cade bine, furajează ani­ de surprize şi mai... grave. formă
cont de felul cum şi-au în­ Tematica : îndeplinirea pla­ tr-o zi era consumat în a- fă a cooperativei. malele cum vor — dar nici Hrana trebuie să se dea în La ir
deplinit sarcinile. în vede­ nului la indicatorii tehni- ceeasi zi. Au fost şi situa­ Furajarea insuficientă nu nu prea au cu ce — şi, în funcţie de producţie, de de înc
Vor c£
rea creşterii gradului de a- co-economici, îndeplinirea ţii cînd tractoarele n-au este, cum ziceam, singura general, fac ce îi taie stadiul gestaţiei. Trebuie, Vînt n
sigurare cu rezerve des­ întăririlor organelor supe­ putut pleca după furaje cauză a scăderii efectivu­ capul. Consiliul de condu­ de asemenea, atraşi să mun­ din se«
chise am hotărît ca din lu­ rioare şi proprii. din cauza drumului acope­ lui de animale; la ea se cere al cooperativei a în­ cească în sectorul zooteh­ rolog c
Iuliu).
na februarie să creştem rit cu zăpadă sau polei şi adaugă şi îngrijirea ne­ cercat să atragă spre sec­ nic îngrijitori localnici.
sitmurile de lucru la DORIN CORPADE animalele n-au primit hra­ corespunzătoare, Un mare torul zootehnic oameni din TRAIAN BONDOR