Page 60 - Drumul_socialismului_1981_03

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7266 9 JOI, 19 MARTIE 1981

CASA DE CULTURĂ A MUNICIPIULUI
D E V A
%
Vizita ministrului de externe ai României le-au efectuat recent la Organizează, începînd cu data de 1 aprilie
Washington. \ 1981, un nou curs de stenodactilografie.
în Malayezia 13 Secretarul de stat al
S.U.A., Alexander Haig, va \ înscrierile se fac zilnic, Ia sediul casei de
face vizite oficiale la Ma­ S cultură,, între orele 8—13, pînă la data de
KUALA LUMPUR 18 bilaterale, accentuîndu-se 0 Probleme legate de drid, la 8 şi 9 aprilie, şi la
(Agerpres). — Primul mi­ asupra necesităţii amplifi­ colaborarea economică şi Londra, la 9 şi 10 aprilie, \ 30 martie a.c.
nistru interimar al Mala- cării si diversificării schim­ tehnico - ştiinţifică dintre după un turneu de cinci s
y.ezuM, dr. Ma'htir Moham- burilor comerciale şi a gă­ România şi Uniunea Sovie­ zile pe care îl va între­ I
. tad, l-a primit pe minis­ sirii de căi şi mijloace a- tică în perioada 1981 —1985 prinde în Orientul Mijlociu
trul «tăcerilor externe al decvate pentru realizarea au fost abordate cu prile­ — a anunţat Departamen­ *1
Republicii Socialiste Româ­ creşterii exporturilor româ­ jul primirii de către Nikolai tul de Stat american. i I.G.C.L. HUNEDOARA
nia, Ştefan Andrei, care e- neşti în Malayezia, pre­ Talîzin, vicepreşedinte al {9 La Dakar s-au deschis «4
iccliLiează o vizită oficială cum şl pentru iniţierea u- Consiliului de Miniştri al i a n u n ţ ă :
la Kuala Lumpur. nor acţiuni de cooperare U.R.S.S., preşedintele părţii lucrările primei sesiuni a *
Din partea tovarăşului în producţie, de natură să sovietice în comisia inter- Consiliului Economic şi So­ Din cauza viiturilor de ape din 12—13
Nicolae Ceauşescu, pre­ confere stabilitate şi dina­ guvemamentală româno-so- cial al Senegalului. Luînd i * martie 1981 în amonte de lacul Cinciş, a cres­
şedintele Republicii Socia­ mism ansamblului raportu­ vietică de colaborare eco­ cuvântul, şeful statului, Ab- cut tuibiditatea apei de alimentare a munici­
liste 'România, au fost rilor economice, bazate pe nomică şi tehnico-ştiinţificâ dou Diouf, a făcut bilan­ \ piului Hunedoara peste posibilitatea de fil­
ţul dezvoltării ţârii pe anul
transmise, cu acest prilej, interesul şi avantajul reci­ a ministrului industriei con­ \
primului ministru ăl Mala- proc. strucţiilor de maşini din trecut relevind influenţa ne­ i trare şi limpezire a staţiei de apă potabilă.
ye/.lei. Hussein Onn, calde Au fost abordate, totoda­ România, Ion Avram. gativă a recesiunii indus­ s Apa, din punct de vedere bacteriologic
salutări, precum şi urări tă, unele probleme actua­ ¡3 Biroul de coordonare triale din statele occidenta­ este potabilă şi se poate consuma după de­
de grabnică însănătoşire, le ale vieţii internaţiona­ al ţărilor nealiniate a hotă- le asupra economiei sene- I *9 cantare şi fierbere pentru limpezire.
de fericire şi succese, de le, reliefîndu-se cu satis­ rît să ceară convocarea galeze şi, ca atare, agra­
progres şi prosperitate po­ facţie poziţiile similare ale Consiliului de Securitate la varea dificultăţilor econo­ \ Măsura este valabilă pînă la un nou a-
porului malayezian. celor două state cu privire 21-22 aprilie, pentru a e- mice şi financiare în Sene­ s nunţ.
Primul ministru interi­ la necesitatea -depunerii de xamina problema instituirii gal. in acelaşi timp, A'b- !
mar al Malayeziei a rugat eforturi sporite pentru a- de sancţiuni obligatorii îm­ dou Diouf a relevat că gu­ *
să fie transmise tovarăşu­ sigurarea continuităţii po­ potriva regimului rasist mi­ vernul ia măsuri de conso­ I
lui Nicolae. Ceauşescu, din liticii de pace şi destinde­ noritar în scopul de a-l de­ lidare a economiei naţio­ *
partea primului ministru re în întreaga lume, care termina să accepte planul nale, reorganizare a agri­ GRUP ŞANTIERE DE CONSTRUCŢII
11 ussein Onn şi a sa perso­ să asigure dreptul neîngră­ O.N.U. privind accesul Na­ culturii, Îmbunătăţire a sis­ I FORESTIERE Şl INDUSTRIALE DEVA
nali, vii mulţumiri, precum dit la cooperare al tuturor mibiei Ia independenţă. Po­ temului de învăţâmînt. *
şl urări de sănătate şi fe­ statelor şi să ducă la a- trivit agenţiei UPI, se pre­ B3 Adresîndu-se la Delhi ! Strada Dorobanţilor, nr. 28
ricire personală, de pace şi şezarea raporturilor dintre cizează că în cazul în ca­ unui grup de oameni de a- *
faceri străini, aflaţi în vizi­
bunăstare poporului ro­ ţări pe baze noi, de depli­ re, din cauza recurgerii la ! Organizează concurs în ziua de 28 martie
mân. nă egalitate în drepturi, dreptul de veto, Consiliul tă în India, primul minis­ *
al
tru
acestei
Indira
ţări,
în cursul discuţiei care respect al independenţei şi de Securitate nu va adop­ a.c. pentru ocuparea postului de contabil şef
a urmat, au fost abordate suveranităţii naţionale, ne­ ta o asemenea hotărâre, Bi­ Gandhi, a denunţat protec- la Şantierul instalaţii montaj Deva.
ţionismul practicat de state­
probleme legate de stadiul amestecului în treburile roul de coordonate al ţâri­ le occidentale industrializa­ I
actual şi perspectivele de interne, neutilizarea forţei lor nealiniate va cere con­ * Condiţii Studii superioare şi 8 ani vechi­
dezvoltare a raporturilor sau a ameninţării cu forţa. vocarea, la 24 aprilie, a u- te în raporturile lor econo­ i me.
mice cu ţările în curs de
nei sesiuni extraordinare a dezvoltare. Practicile pro- *
Reuniunea de la Madrid Adunării Generale a O.N.U. tecţioniste, a arătat ea, I Retribuire conform Legii 57/1974.
pentru examinarea acestei dăunează nu numai acestei * Relaţii suplimentare la telefon 13820.
MAORtD 18 (Agerpres). continentul european, re­ probleme. din urmă categorii de ţâri, I
— Corespondenţă de la Ra­ prezentantul Poloniei a re­ B Comunicatul privind ci afectează în cele din «
du Adrian : La Palatul levat că organizarea unei vizita oficială efectuată în urmă şi interesele promo­
Congreselor din MadMd conferinţe de dezarmare în Norvegia de ministrul afa­ torilor lor. Referindu-se, în \ s
continuă lucrările reuniu­ Europa este de natură să cerilor externe al Poloniei, altă ordine de idei, 1a exis­
nii general-europene. Ară­ contribuie la inversarea a- Jozef Czyrek, evidenţiază tenţa unui sistem economic \
ţi nd în cadrul şedinţei ple­ cestui curs, să stimuleze satisfacţia părţilor faţă de mixt în India, premierul in­
nare că procesul de redac­ procesul de dezarmare. dezvoltarea relaţiilor dintre dian a arătat că, în acest \
tare bate pasul pe loc, re­ Reprezentantul Maltei a cele două ţări, precum şi cadru, sectorul particular %
prezentantul Belgiei a re­ evidenţiat că prin rezulta­ necesitatea de a se depune trebuie să respecte limite­ !
levat că pentru ieşirea din eforturi pentru extinderea le stabilite. %
actualul impas este nece­ tele sale, reuniunea de la schimburilor comerciale bi­ EI După cum a anunţat
sar ca toate statele să dea Madrid este chemată să laterale. Vizita a prilejuit, institutul central de statis­ ! *
dovadă de voinţă politică, contribuie la redresarea ac­ de asemenea, examinarea tică al Italiei (ISTAT), defi­
de dorinţa sinceră de a ob­ tualului curs periculos al unor probleme ale vieţii in­ citul balanţei comerciale a 1
ţine rezultate concrete la evenimentelor internaţio­ ternaţionale, inclusiv ale Ce­ ţării pe anul 1980 s-a ci­
reuniunea de la Madrid. nale, la reluarea şi conso­ lor legate de securitatea şi frat la 18 666 miliarde lire, !
Arătând că una din cauze­ lidarea politicii de destin­ cooperarea în Europa. fiind de circa patru ori *
le principale ale deterio­ dere, la stimularea politi­ EzJ Hans-Dietrich Gen- mai mare decit cel înre­ I. E. L. 1. F. ARAD
rării situaţiei internaţiona­ cii de pace, securitate şi scher, ministrul afacerilor gistrat în 1979. «i
le rezidă in continuare, in­ largă colaborare pe conti­ externe al R. F. Germania, anularea a 43 curse aerie­ S SISTEMUL HIDROTEHNIC DEVA
Bl In Franţa 5-a anunţat
tr-un ritm ridicat, a cursei nentul european şi în ge­ şi Emilio Colombo, minis­ ■%
înarmărilor, inclusiv pe neral în lume. trul de externe al italiei, ne interne, programate pen­
aflat într-o vizită la Bonn, tru marţi şi miercuri, ca ur­ \ Strada 23 August, nr. 222
au avut o convorbire în mare ‘ a începerii manevre­ %
centrul căreia s-au situat lor militare denumite co­ 1 ÎNCADREAZĂ :
probleme ale Pieţei comu­ dificat „patex-81La ma­ «
ne. intre altele, a fost dis­ nevre — calificate de agen­ s
cutată criza ou care e con­ ţia France Presse ca fiind •» © 1 excavaiorist
fruntată siderurgia ţărilor „cele mai importante ale a- © 1 buldozerist
membre ale C.E.E. şi au fost nului" — participă circa 7D0 !
„GIBRALTARUL tenlice : cazarm a cea lun- abordate disensiunile dintre de avioane militare din *
UE LA DUNĂRE" «cei zece" In jurul politicii Franţa, R.F.G., Belgia, Spa­ I © 1 operator topo zona Deva
arsenalul „M am ula“, o \
„Gibraltarul de Ia Dună­ agricole comunitare. nia, Marea Britanie, Italia, •9 © 1 operator topo zona Haţeg
parte a porţilor de gorun 1 *
re“ — aşa i se spune for- La Bonn s-a precizat că Olanda şi Portugalia, pre­
şl fier ale fortăreţei. „Gi-1 cei dai miniştri s-au infor­ cum şi forţe aeriene ameri­ I 9 1 operator topo zona Orăşlie
tăreţei Pelrovaraclin, ca­
brallarul de la Dunăre“) mat reciproc despre rezul­ cane staţionate în Europa
podoperă a arhitecturii m i- 9 9 agenţi hidrotehnici (calificaţi la locul de
este, astăzi, un im portant \ tatele vizitelor pe care occidentală. I
Iii are m edievale, la a că­
m onum ent istoric şi arhi-1 % muncă, pentru întreţinerea canalelor de
rei construcţie s-a lucrat,
tectural al Voivodinci
cu întreruperi m ai m ici şi 1 irigare-desecare) în raza localităţilor :
întregii R.S.FJ. %
m ai m ari, tim p de, 90 de SPORT Beriu—Sibişel 2
ani. Construirea celor m ai „MACARAUA I I
m ulte fortificaţii a început ZBURĂTOARE" t Mărtineşti 2
in anul 1087, iar in 1692
austriecii au începui să In Franţa a iosl reali- J DÀCÏADÀ Oră,ştie—Romos—A. Vlaicu—Gelrnar 2
înai'e fortăreaţa propri.u - zată o „m acara zburăloa- \
zisă. Ea a fost am plasată re“, destinată transportă- 1 TURNEELE INTERJUDEŢENE DE HANDBAL ! Boşorod—Bretea 2
p.e un Ioc strategic bine iii buştenilor ia fabricile J (sport de performanţă) 1 Banpotoc 1
ales, cunoscut şi apreciat de cherestea. Este vorba ţ
dealtfel din vechim e (in de o com binaţie elicopter- 4 La Sala sporturilor din tă pe primul loc, respectiv ■ încadrarea se face conform Legilor 12/1971
această parte a Voivodi- aerostat, prevăzută cu un ! Deva s-a încheiat, după 3 reprezentanta • judeţului I şi 57/1974, la sediul ' Sistemului hidrotehnic
ne.i a existat castrul ro­ com par li m eni um plut cu) zile de dispute de ridicat Maramureş — Minaur Ba- J
m an Cusum , denum it apoi gaz. O tonă de buşteni rl- 4 nivel calitativ, etapa, inter­ ia Mare. Deva, strada 23 August, nr. 222, telefon 21947.
Pol r ¡con, in epoca bizan­ dicală pînă la înălţim ea ' judeţeană a „Daciadei" la o Astăzi, tot la sala spor- *
tină). care i-a atras şi de­ de 600 m , cu ajutorul m a- ) handbal masculin — sport tarilor, în cadrul aceleiaşi I
num irea de Gibraltarul coralei zburătoare, şi) de performanţă. Selecţio­ competiţii, va începe un '
de la D unăre“. Fortăreaţa transportată la o distanţă 1 nata judeţului Hunedoara tui-neu feminin de hand- |
Pclrovaradin am inteşte de de 1 000 m revine la un / a ocupat locul 3, fiind în­ baL Vor participa repre- J
m area victorie obţinută, in preţ de două ori şi jum ă- ) zentantele judeţelor Timiş, j
1710. de trupele austriece tale m ai m ic docil în pre- ^ vinsă de către H.C. Minaur Sibiu, Mehedinţi, Gorj şi |
conduse de Eugen de Sa- zenl. ' ; aceasta se adau- < Baia Mare (div. A) cu 29— Hunedoara. Sperăm că în- J
v.ova îm potriva arm atei o- gă, desigur, econom ia de ) 22 şi Unio Satu Mare (div. trecerea fetelor va fi ur- |
tom ane. Pînă in 1918, for­ tim p realizată cu noul m ij- ţ B) cu 26—24. Echipa noas­ mărită de mai mulţi spec- *
tăreaţa a los.l garnizoană loc de transport. Şi, du- l tră a învins reprezentativa tatori, începînd de azi, o- I
judeţului Harghita cu 31—■
m ilitară austriacă. în pre­ pă cum sună un vechi a- .* 20. Conform regulamentu­ rele 16,30, pînă duminică ;
zent aici se păstrează e- dagio englezesc — tim pul J
lui, la faza finală, pe ţară, (de la orele 9,45). (I. Hor- g
xem piare arhitecturale au- Înseam nă bani.
J va participa echipa clasa­ vat, corespondent). *
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tîberiu tstrofe (redactor şef). Ludo Eleno lîciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA Abonamentele se tac la oficiile poştale, factorii poştali şt difuzoril voluntari
2700 Deva i str Dr Petru Groza or 35 Telefoane: 1127.5, 11585. 12157, 20708 din întreprinderi şl tastltutiL
rîPARTTft . Dwa stT 23 Ancpi^ nî 2S9 Gostul nnuf abonamenti 24 lei (pe 3 luni), 48 Iei (pe 6 lunii, 96 1ef tun an)