Page 61 - Drumul_socialismului_1981_03

’**• ... -ţ\ »» h

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VA Í în cadrul manifestărilor prilejuite de glorioasa

ANIVERSARE A PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN,
IERI A AVUT LOC LA DEVA DESCHIDEREA EXPOZIŢIEI

¡ Creaţi® tehnico-ştîinţificâ de mas® îra sprijinulJ
1UDLTUL HUNEDOARA
CIALISMUL prim-vicepreşedinte al .municipal de partid, cadre I
reoSisarsî sarcinilor economice
în cadrul manifestărilor
de conducere din între­
Comitetului executiv al
consacrate celei de-a 60-a
aniversări a creării Parti­
prinderi şi instituţii, spe­
dului Comunist Român, Consiliului popular jude­ cialişti din domeniile in­
ţean, Leru Circo, prim-
1 ORGAN AL: COMITE iTULUI JUDEŢEAN HUMEO DARA Al P C® 3 ieri a avut loc la Sala dustriei, construcţiilor,
sporturilor din Deva ver­ transporturilor, coopera­
nisajul expoziţiei judeţe-- ţiei, agriculturii, din şcoli
ne „Creaţia tehnico-ştiin- si instituţii de învăţămînt
ţifică de masă în spriji-
~nul realizării sarcinilor superior, membri ai co­
Anul XXXIII, nr. 7265 MIERCURI, 18 MARTIE 1981 4 pagini — 30 bani economice“. misiilor de creaţie tehni-
La deschiderea expozi­ co-ştiinţifică şi ai comi­
ţiei, organizată de Consi­ siilor inginerilor şi tehni­
liul judeţean de educaţie cienilor, alţi oameni ai
Calitatea cărbunelui — preocupare de bază politică şi cultură socia­ muncii.
listă, au participat tova­ Prezentînd succint pro­
răşii Ion Ciucu, prim-se- filul expoziţiei, tovarăşul
a minerilor şi preparatorilor cretar al Comitetului ju­ Octavian Mireşteanu, şe­
deţean de partid, pre­
şedintele Comitetului e- ful secţiei propagandă a
astfel concluzia că, deşi in­ xecutiv al Consiliului Comitetului judeţean de
stalaţiile de preparare au popular judeţean. Petre partid, l-a invitat pe to­
fost şi sînt în continuă Lungu, Maria Mitrofan, varăşul Ion Ciucu să taie
modernizare, progresele în­ Gheorghe Vasiu, Viorel seeretar al Comitetului panglica inaugurală, mo­
registrate în prelucrarea Ocoş, secretari ai Comi­ municipal de partid De­ ment după care asistenţa
cărbunelui şi deci îmbună­ tetului judeţean de partid, va, membri ai birourilor ----------
tăţirea calităţii acestuia Alexandru Voiculescu, comitetelor judeţean şi (Con
Valorificarea superioară lui, îndeosebi a cărbunelui
a cărbunelui este o preocu­ pentru cocs, participanţii sînt mult mai lente, dată
pare de primă importanţă la schimbul- de experienţă fiind creşterea continuă a
în întreprinderile miniere fiind ' direct implicaţi în conţinutului de cenuşă. în
şi de preparare din Valea “•activitatea de extracţie şi replică, reprezentanţii în­
Jiului. O asemenea preocu­ prelucrare a acestuia. Din treprinderilor miniere au
pare s-a desprins şi din re­ partea preparatorilor, ing, demonstrat că creşterea
centul schimb de experien­ Tudor Geamănu, şeful sec­ conţinutului de cenuşă nu
ţă de la preparaţia Co- ţiei Lupeni, mg. Francisc se datorează înrăutăţirii
roeşti, care a reunit mineri Appel, şeful secţiei Co- cărbunelui, ci noilor teh­
şefi de brigadă, maiştri mi­ roeşti, şi ing. Nicolae Vâl­ nologii de extracţie, meca­
neri, responsabili cu cali­ cea, ^directorul I.P.C.V.J., nizării lucrărilor miniere.
tatea, cadre tehnico-ingirje- au prezentat evoluţia con­ Cele două opinii au stîrnit
reşti şi preşedinţi ai comi­ ţinutului de cenuşă în căr­ discuţii deosebit de intere­
tetelor sindicatelor de la bunele brut sosit de la în­ sante. Mecanizarea — este-
întreprinderile miniere din treprinderile miniere, im­ o realitate — a sporit in­
centrul şi vestul bazinului plicaţiile acestuia asupra comparabil posibilităţile de
carbonifer al Văii Jiului, prelucrării şi valorificării creştere a productivităţii
preparaţiile Coroesti, Lu- superioare a cărbunelui, muncii şi, pe această ca-
poni şi I.P.C.V.J. Dezbate­ precum şi preocupările
rile purtate cu acest prilej preparatorilor de a valori­ CONSTANTIN IOVÂNESCU
au reliefat o vastă gamă fica în întregime masa de Aspect din expoziţie. Foto: VIRGIL ONOIU
de măsuri privind îmbu­ cărbune din producţia re­ (Continuare în pag. a 2-a)
nătăţirea calităţii cărbune­ cepţionată. S-a desprins
Reper fundamental în turisit că sînteţi tată. Ce
viaţa spirituală a aşeză­ Valori ale talentului inepuizabil bucurii încununează pri­
rilor, ,,Cînlarea României" mele luni ale acestui an ?
a olerit oamenilor lor cel — l-am întrebat.
mai generos cadru de a-şi fiinţă, fur jocul, la rîndu-i, părinţi amindoi, tineri a- — Bucuriile acestui an
proba puterea de creaţie Ii se dăruie cu generozitate. mîndoi, deşi au peste 15 au începui din ajunul lui.
şi dragostea pentru irumos, „E o trăire ardentă a fie­ ani vechime în formaţiile Am avut cinstea şi min-
de a-şi pune în valoare cărei mişcări, chipurile le de căluşeri. dria de a mă număra, a-
talentul inepuizabil. Nico­ sînt inundate de lumină şi ,,Aveam şase ani cînd lături de alţi 40 căluşeri
lae Mălina din Boşorod, 7.îmbel pe care le trans­ am urcat pe scenă, ală­ din comună, în rîndul ar­
fraţii Gridan, Ionel Mun- mit spectatorilor, însuilc- turi de tata. Dar tuturor tiştilor amatori care, în
teanu din Orăşlioara de ţindu-i" — se spune, şi a- din iamilic Ic e drag jo­ Bucureşti, au adus urările
Sus, Ion Herţa, Ion Păcu­ şa esle, ori de cîlc ori a- cul popular. Mama era ne­ de Anul nou preşedintelui
rar din Geoagiu, Artenie par pe scenă vătafii călu­ întrecută la căminul cultu­ ţării. Cu această mare c-
Homorodean din Rapoltu şarilor de la Boşorod şi ral. Acum, fratele, Radu, moţie şi bucurie am in­
Mare, Marin Stoica din Orăştioara, Nicolae Mălina e vătai şi ci" — mărturi­ trat în noul an care mi-a
Renghet, Gheorghe Vili- şi Traian Gridan. seşte Traian Gridan. ,,V-am adus pentru a douăspreze­
pescu din Bucium sînt Nicolae şi Traian sînt înlîlnit acum trei ani cea oară titlul de ,,cel mai
doar cîţiva dintre cei mai pr¡eleni. Cînd se înt Unesc, înlr-un spectacol Ia Riu virtuoz vătai" la căluşe-
talentaţi interpreţi ai jo­ la întreceri, îşi urmăresc Marc-Retezat. Eraţi tare rul transilvănean.
cului bărbătesc căluşcrcsc, cu admiraţie mişcările, pa­ iericit. Era Ia scurtă vre­ Ovidiu, băieţelul meu,
în faţa cărora specialişti şii jocurilor. Sc pleacă me după căsătoria cu Lia, va avea Ia ediţia urmă­
coregrafi şi et no muzicologi iiccarc in faţa talentului operatoare chimislă de la toare a iestivalului călu-
au avut, în actuala etapă celuilalt: „Măi Nicolae, tu I.C. Orăştie, dansatoare şi şercsc aproape trei ani­
a ¡estivalului muncii şi eşti neîntrecut“. „Eu zic ca. Acum doi ani şi ceva şori. Ducă voi reuşi să-l
creaţiei, numai cuvinte de că-i invers, Traiane !“. nc-aţi împărtăşit bucuria aduc pe scenă, printre că-
admiraţie. Sînt muncitori amindoi de a ii fost primit în ia- luşcri, voi ti cel mai mîn-
I.M.M.R. Simeria. Comunistul Petru Hălălai, şeful ccliipei Bărbaţii aceştia se dă­ — unul la I.V. Călan, ce­ miiia comuniştilor. Cîteva dru. Şi sper să fiu".
de ia sectorul sculărie — unul dintre fruntaşii în muncă a ruiesc jocului cu întreaga lălalt la I.M. Orăştie, sînt
acestei mari unităţi economice. luni mai lîrziu mi-aţi măr­ LUCIA LICIU
Cu toate forţele la înlăturarea urmărilor inundaţiilor, pentru
I * te de 30 de persoane. Do I
pregătirea temeinică a campaniei agricole de primăvară mobilizarea cursanţilor şi lec- '
torilor de specialitate, ca şi J
de practica in secţiile spi- |
talului se ocupă cu dcosc- "
în ciuda vremii capri­ feţe. acolo unde mîlul este proceda şi în legumicultu­ importanţă actuală. se situ­ bit interes, ut mod voluntar, '
activista de Cruce roşie *- I
cioase a acestui început mai gros, vor - trebui reîn- ra. Referindu-se la această ează consiliul unic agroin­ Lucia Vătavu.- q CERCETA- I
de primăvară, pregătirile sămînţate. Constantin Pe­ problemă, ing. Alexandri­ dustrial, consiliul popular J B SIMPOZION CINEMATO- RE ŞTIINŢIFICO-TEHNICA. J
GRAFIC. Pregătirile pentru
pentru apropiata campanie tec, inginerul şef al consi­ na Ciornei, şefa fermei le­ din Geoagiu, conducerile aniversarea a G0 de api de La Grupul şcolar minier din E
agricolă continuă cu tot liului unic agroindustrial, gumicole. ne-a declarat :' cooperativelor agricole, spe­ J la crearea P.C.R. a prilejuit, Petroşani, activitatea de cer- J
cetare ştiinţifico-tehnica sc 2
mai mare intensitate. Pa­ ne spunea : — Cred că am pierdut cialiştii. Au fost formate I la Căminul cultural din Bă- materializează, în acest an i
leta preocupărilor îmbrăţi­ — Peste tot acolo unde întreaga recoltă de spanac, echipe de mecanizatori şi , ieşti, un simpozion cinema- şcolar, în 46 de teme axate •*
lografic realizat pe margi-
pe probleme actuale ale in- |
şează o multitudine de as­ au fost inundaţii se acţio­ salată şi o mare parte din cooperatori care lucrează I nea filmului „O viaţă închi­ duslriei miniere. Aici acti- j
pecte ce au ca scop înlătu­ nează pentru eliminarea cea de ceapă. în locul a- la decolma tarea canalelor, nată fericirii poporului“. Ac- vează cu bune rezultate 53 *
rarea cit mai grabnică a excesului de umiditate. Se ccstora vom însămînta alte la săparea de can’ale şi „ ţiunca, la care au colaborat
prof. Ioana Halmagiu şi Pe- de cercuri pe obiecte tehni- D
urmărilor inundaţiilor, asi­ fac canale de scurgere a legume. Ne gîndim să se­ şanţuri noi. Pentru ca lu­ I trică Fărcaşiu, a fost reali- co-aplicalivc. js atelier de 1
gurarea tuturor condiţiilor apelor. La aceste lucrări mănăm mai multe rădăci- crările să avanseze în s zată eu sprijinul întreprin- OLĂRIT. Din iniţiativa prof. !!
pentru ca. încă de la de­ sînt mobilizate forte în­ noase si ardeioase. în fe­ ritm mai rapid, atît la I derii cinematografice judeţe­ Aurel Vuzdugan, Ia Căminul 8
ne. (Ion Stegărescu — cores-
butul lor, lucrările de pri­ semnate. La C.A.P. Aurel lul acesta, chiar dacă pla­ Geoagiu, cît şi la Aurel , pondent). n CERCUL METO- cultural din Tom eşti a fost H
măvară pe ogoare să se Vlaicu. Geoagiu şi Cigmău nul de producţie se va Vlaicu trebuie să fie mobi­ I DIC al directorilor caselor amenajat un atelier de olă- &
desfăşoare repede şi la un au fost create comisii de schimba în ce priveşte lizaţi un număr mai mare pionierilor şi şoimilor pa- rit, prevăzut cu 5 roţi şi \
mese. Cu sprijinul olarilor *
înalt nivel calitativ. Tată specialişti care se depla­ structura, ne vom realiza de membri cooperatori. , Ulei a avut ca temă : „Căi din Obîrşa, şase copii de- |j
cîteva aspecte culese din sează la fiecare tarla afec­ sarcinile valorice planifi­ Trebuie să se acţioneze cu I şi modalităţi de pregătire prind aici străvechiul meşte- "
metodică şi ştiinţifică a con-
Consiliul unic agroindus­ tată de ape, cultivată cu cate. sape, hîrleţe şi lopeţi, iar , ducătorilor de activităţi“. şug, dînd lutului forme este- J
trial Geoagiu. păioase şi stabileşte la faţa Cum ne-am convins la pompele să funcţioneze zi ( Desfăşurat Ia Haţeg, cercul tice şi utile. Se află în stu- jj
diu şi amenajarea unui punct N
metodic a beneficiat de ac-
ÎNLĂTURAREA locului ce trebuie făcut. faţa locului, la unităţile şi noapte. 1 ' livităţi practice care au o- muzeistic care să ateste ve- j*
URMĂRILOR Acolo unde recolta are din Geoagiu, Aurel Vlaieu PENTRU SPORIREA ferit un larg schimb de opi- chile meşteşuguri din satele 8
comunei (olărit, rotarii, spă-
INUNDAŢIILOR — condiţii să-şi revină vom şi Cigmău se acţionează RODNICIEI PĂMÎNTULUI ^ nii privind implicaţiile ca- tărit, dogărit, ţesut etc.). *
OBIECTIV I)E proceda, mai tîrziu, la cu răspundere pentru eli­ I sei pionierilor la nivelul lo­
calităţilor în
care fiinţează.
MAXIMĂ* URGENŢĂ spargerea crustei formată minarea cît mai grabnică ■ Au fost organizate, încă
de mîl. Pe suprafeţele unde a apelor ce băltesc pe su­ cu mai multă vreme în v ■ CURS DE SURORI DE
încă nu se pot stabili cu recolta este compromisă prafeţele cultivate în toam­ urmă, formaţii specializate I CRUCE ROŞIE. Pe lingă
Dispensarul policlinic Deva
precizie proporţiile pagu­ vom trece la reînsămînţa- nă. cît şî pe cele ce vor ESTERA SÎNA, ' funcţionează un curs de su-
belor la recolta de grîu şi rea cu porumb, plante fu­ fi însămînţate în această TRAIAN BONDOR I rori de Cruce roşie — anul
orz cauzate de inundaţii, rai ere etc. primăvara. în fruntea a- II, frecventat cu regularita­
dar sp ştie că unele supra­ în mod asemănător se va cestei bătălii de maximă (Continuare în pag. o 2-a)