Page 65 - Drumul_socialismului_1981_03
P. 65
' _____________J________
PROLETARI DIN TOATE TÁRILETuNITI-VA! ¡ r 8n întîmpinarea glorioasei aniversari \ 1
a creării ParteduSui Comnsnist f&omara |
PLANUL REALIZAT cel al laminorului de metan. Contribuţii deose
CU IMPORTANTE profile mijlocii şi benzi. bite Ia aceste realizări au
ECONOMII MATERIALE Aici se depun zi de zi e- muncitorii comunişti Ni
SOCIALISMO] întreprinderea minieră îndeplinirea sarcinilor de laş, Viorel Munteanu,
forluri stăruitoare pentru
colae Culdu, Adrian Ba
Oamenii muncii de la
Costache Carp, Grigore
Buzea şi alţii.
Barza şi-au intensificat
eforturile pentru îndepli
nirea exemplară a sarci
nilor de plan Ia princi DEPĂŞIRI
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C palii indicatori. în peri Colectivul de muncă de
oada trecută din acest an, Ia Secţia de mobilă Ha
printr-o bună organizare ţeg, respectînd ferm dis
a activităţii ia toate locu ciplina de producţie, uti-
— rile de muncă, o aprovi
f-' lizînd la maximum tim
zionare ritmică cu ma
pul de lucru şi utilajele
Anul XXXIII, nr. 7267 VINERI, 20 MARTIE 1981 pagini -- 30 bani teriale şi folosirea efi din dotare, reuşeşte lună
cientă a forţei de muncă, de lună să-şi îndeplineas
minerii au reuşit să-şi că şi chiar să-şi depă
Săptămîna creaţiei tehniso-ştiinţifice de masă realizeze planul fizic sor şească sarcinile de pro
timental şi să obţină o
producţie netă suplimen ducţie. Argumentul celor
afirmate îl constituie 18
Creaţia tehnico-ştiinţifică - implicaţi dinamic în tară în valoare de peste garnituri de cameră com
800 000 lei. De remarcat
că la producţia realizată, plan şi realizarea unor binată tip „Deva“ şi alte
cheltuielile materiale s-au produse de cea mai bună 40 garnituri cameră de
modernizarea şi creşterea producţiei materiale 900 000 lei. aproximativ calitate. De Ia începutul tate în plus, de la înce
tineret tip „Leo", execu
redus
cu
anului şi pină Ia zi, des
toinicul colectiv de la la putul anului. Printre a-
Trasîncl sarcinile majore le, inovaţiile şi raţionaliză Expoziţia judeţeană de LAMINATE minorul de profile mij nimatorii întrecerii în ca
ee revin economiei naţio rile- realizate vizează cu. creaţie tehnico-ştiinţifică PESTE PLAN locii şi benzi a realizat re sînt antrenaţi toţi oa
nale a României în cinci prioritate — aşa cum cer deschisă la începutul aces peste sarcinile de plan menii muncii din unita
nalul 1931—1985, secretarul astăzi interesele economiei tei săptămîni la Sala spor între colectivele de Ia- mai mult de 600 tone de te se . numără Vasite Ma-
general al partidului, tova-, noastre naţionale — perfec turilor din Deva ilustrează minorişti din cadrul C.S. laminate finite, în condi ranguţ, Maria Slobodoş,
rasul Nicolae Ceauşescu, ţionarea şi modernizarea convingător — prin cifre, Hunedoara care obţin ţiile înregistrării unor în Mi hai Isăeoni, Ionel Dan-
maiştrii
¡Minime
uc c-
njaiiiari uuuc
sublinia la Congresul al unor tehnologii şi fluxuri imagini şi exponate con , constant realizări bune în semnate economii de e- nu ciu şi maiştrii Siminie j
noiiiuaiv
in
Ş'l
cuuiiuimi
uui»taiu
nergie electrică şi gaz
producţie se numără şi
Ştofoni, Nicolae
Kll-lea al P.C.R. : „Obiec de producţie, creşterea pro crete — preocupările şi | producţie se numără şi nergie electrică şi gaz Ştofoni, Nicolae Cioclea. |
tivul fundamental al viito ductivităţii muncii şi a pro strădaniile depuse în anul
rului plan cincinal îl con ducţiei, reducerea cheltuie 1980 în domeniul creaţiei
stituie continuarea, pe o lilor materiale şi a consu tehnico-ştiinţifice, cercetă în pofida timpului nefavorabil
treaptă superioară a înde murilor specifice, îmbună rii, proiectării şi ingineriei
plinirii Programului parti tăţirea calităţii produse tehnologice, realizările ob
dului, creşterea în ritm lor, sporirea eficienţei e- ţinute în producţie. Este
susţinut a economiei na conomice. Prin sprijinul semnificativ că prin solu Ritmul lucrărilor din campania
ţionarea, în cursul anului
ţionale, afirmarea cu pu permanent pe care parti
de creaţie tehnico-ştunţifi- agricolă de primăvară trebuie accelerat
tere a revoluţiei tehnico- dul şi statul îl acordă aces trecut, a 3 860 de obiective
ştiinţifice în toate dome tui domeniu, prin preocu că, s-a obţinut Q producţie
niile, trecerea la o nouă pările perseverente ale co
calitate a întregii activităţi misiilor de creaţie tehni- de 320 milioane lei, s-a re • în Consiliul unic agro de păioase afectată de ape. ACŢIUNI MAI ENERGICE
economico-sociale“. co-stiinţifică, ale comisii dus importul cu 142 mili industrial Orăştie au fost în acest scop, specialişti PENTRU EXECUTAREA
lor inginerilor şi tehnicie oane lei, s-au livrat pro arate pină acum 270 ha. • ai consiliului unic şi ai coo CELORLALTE LUCRĂRI
Hotărîţi să materializeze nilor, ale cercurilor inova duse la export în valoare S-au transportat 20 500 tone
neabătut aceste sarcini şi torilor şi inventatorilor, s-a de 80 milioane lei valută, gunoi de grajd. ® Au fost perativelor agricole din
orientări, oamenii muncii dezvoltat continuu baza au fost diminuate cheltuie fertilizate chimic X 600 ha Prlcaz şi Turdaş au con Celelalte lucrări avansea
hunedoreni — muncitori, trolat fiecare tarla în par ză şi ele, dar . în ritm nu
materială a cercetării, s-a lile materiale cu 76 mili cultivate în toamnă şi 459 te, stabilind proporţiile pa prea rapid. S-a arat pe
maiştri, tehnicieni, ingineri, format un puternic detaşa oane lei şi s-au obţinut be ha ce vor fi semănate în gubelor si măsurile ce tre suprafeţele în pantă, folo-
cercetători şi proiectanţi, ment de cercetători, proiec neficii suplimentare de 42 primăvară, ® A fost ferti- . buie luate. La C.A.P. Pri- sindu-se fiecare oră bună
specialişti din toate sectoa tanţi şi specialişti, la acti milioane lei. Realizări mai lizată chimic o suprafaţă caz a fost acoperită de ape de lucru. însă ploile căzute
rele economiei judeţului, vitatea de creaţie tehnico- mari au avut C.S.H. şi de 1 800 ba păşuni. o suprafaţă de 118 ha se în ultima vreme au împie
cadre didactice, elevi şi ştiinţifică fiind atraşi un I.C.S.H.,, institutele de cer mănate cu grîu şi orz. Din dicat obţinerea unui ritm
studenţi — depun eforturi număr tot mai mare de cetări şi proiectări din De OBIECTIV PRINCIPAL acestea, circa 55 ha au fost corespunzător. Dumitru Pe
stăruitoare an de an în do oameni ai muncii, iar suc va, Hunedoara şi Petro — COMBATEREA calamitate parţial, iar 40 ha tre, inginerul şef al C.A.P.
meniul creaţiei tehnico- cesele obţinute sînt tot şani, C.T.E. Mintia, I.P.E.G., EFECTELOR total. Mărtine.şti, ne spunea că in
ştiinţifice. Temele aborda mai multe, mai consis INUNDAŢIILOR — Apa s-a retras de pe unitate s-au arat numai
te şi soluţionate, invenţii tente. (Continuare in pag. a 2-a) aproape toată suprafaţa — 10 ha.
Obiectivele principale ale ne spunea Viorel Balotă, A fost transportată la
în pregătirea Congresului U.G.S.R. preocupărilor din această 1 inginerul şef al unităţii — cimp in întreg Consiliul li
perioadă în Consiliul unic şi au fost iniţiate deja mă
ÎN ZIARUL DE AZI : agroindustrial Orăştie sînt, suri menite să înlăture e- nie Orăştie, o mare canti
tate de gunoi de grajd, in-
Climat fertil pentru întărirea » Agitatorii — un real în ordinea priorităţilor : fectele inundaţiilor. Au deplinindu-se aproape in
combaterea efectelor inun
fost organizate echipe de
daţiilor. efectuarea arătu cooperatori care muncesc întregime cifra planificată.
Din cele 20 309 tone gunoi
rolului grupelor sindicale sprijin al biroului or rilor in vederea însămin- la săparea de şanţuri şi aş de grajd au fost împrăştia
ganizaţiei de bază
ţărilor, transportul şi apli
vrea să evidenţiez aici par
• Dialog cu cititorii carea îngrăşămintelor na ticiparea unor oameni - ca te însă numai circa 12 000
tone, ceea ce este puţin.
Convorbire cu TRA1AN PIRVA, preşedintele Comitetului • Hunedoara, actuali turale şi chimice. Alexandru Lup, Nicolae Formaţiile de fertilizări alo
sindicatului de la T.C.H. - Deva Apele revărsate ale Mu Coraţ, Vasile Boţa şi alţii. S.M.A. nu pot lucra la în
tăţi reşului au acoperit o su — După cum se vede, pe treaga capacitate din cau
— Ce vă reţine mai mult citit la unele gazete de pe • Săplămina viitoare la prafaţă de mai multe sute eîmp au rămas multe o- za terenului umed, de a-
atenţia din conţinutul Te rete, despre economia de televiziune de hectare, din care 160 ha chiuri de apă. ceea trebuie să se acţio
zelor Consiliului Central materiale şi materii pri cultivate cu grîu şi 68 ha — Acţionăm pentru în neze mai hotărît cu atela
al IJ.G.S.R. cu privire la me, ori despre folosirea ju • Reflector cu orz. Ceea ce se impune lăturarea lor cit mai ur jele şi cu membrii coope
creşterea eficienţei muncii dicioasă a timpului de lu cu urgentă este salvarea gentă pentru a salva ce se ratori. Problema se pune
politico-educative ? cru şi climatul în grupele cit mai mult din recolta mai poate din recoltă. Să în special la unităţile din
-----Tezele, în întregul sindicale ? păm şanţuri de scurgere, Beriu, Turdaş şi Castău
lor. se bucură de interesul — Dacă cel care răspun instalăm pompe şi sperăm unde există încă mari can
major al oamenilor muncii. de de gazetă a scris un ar să eliminăm cit mai repe tităţi de gunoi de grajd la
M-aş opri totuşi, la cele ticol bun, incisiv, comba de apa. capătul tarlalelor. La C.A.P.
privind întărirea rolului şi tiv, cinste lui ! Dar nu în La Cooperativa agricolă Prlcaz, în sectorul zooteh
autorităţii grupelor sindi seamnă că munca politică din Turdaş situaţia este nic, există încă multe în
cale in afirmarea plenară s-a încheiat aici. Rezulta mai bună. Din cele 110 ha grăşăminte organice, do a-
a autoconducerii muncito tele nu vin din acest sim afectate de ape, doar pe eeea trebuie întreprinse
reşti şi autogestiunii. Pen plu fapt, aşa cum greşit mici suprafeţe recolta este măsuri urgente pentru
tru căi tot ceea ce se au considerat mulţi din compromisă. Acolo unde transportul lor la cimp.
cheamă muncă politico-e- tre noi, o bună bucată de holda nu se va reface, se
ducativă în unităţile ce a- vreme, ci din sentimentul va' proceda la reînsămînţa- ESTERA SiNA
parţin trustului nostru — răspunderii şi al partici re. TRAIAN BONDOR
gazetele de perete, vitrine pării. Numai acesta îl de
le calităţii, dezbaterile pe termină pe om să citească ducere a răsadurilor şi la '
teme de producţie, iniţia cu atenţie, să urmărească plantarea, acestora in grâdi- J
tivele muncitoreşti vizînd zilnic ce se publică la ga nă, imediat ce vremea va *
economiile, creaţia tehnică zeta, de perete, ce a apărut permite, a EXAMEN. 23 do
tineri din judeţul nostru, |
de masă, integrarea socio- nou la vitrina calităţii şi, pregătiţi de instructori ai Ae- H
roclubului „Dacia“ din Deva, *
profesională a tinerilor etc. mai ales, să acţioneze în a ..PARTIDULUI, INIMA vor susţine duminică la li- I
— trebuie să dobîndească spiritul cerinţelor ce se pun ŞI GÎNDUL“. „Politica Romă- ceul „Decebal“, examenul 5
niei în problemele păcii şi
astăzi o eficienţă sporită, în faţa unităţilor noastre. dezarmării“ a fost tema ex teoretic pentru a putea pro- %
un ecou mai adine în con Numai în acest climat fer punerii susţinute la Căminul mova la... zbor. sg „SA CU- I
NOASTEM NORMELE ETICII *
ştiinţa oamenilor. Or, a- til, iniţiativa „Cel mai bine cultural din Cărmăzăneşti în ŞI ECHITĂŢII SOCIALISTE“ *
săptămînii
cultural-
cadrul
ceasta depinde de climatul gospodărit şantier“ poate educative „Silviu Dragomir“. a fost tema dezbaterii orga- I
din grupă, de autoritatea cuprinde întregul colectiv. Expunerea, ca şi seara de nizate do Şcoala generală 9
din Haţeg, în colaborare cu s
ei de modul in care se Altfel rămîne pe hîrtie, în poezie „Partidului, inima si comitetul cetăţenesc de pă- I
(
gîndul“ care i-a urmat, au
exercită aici controlul asu dosare. Sentimentul de deschis şirul manifestărilor rinţi. Citeva filme documen- *
pra propriilor fapte si ur răspundere şi de participa organizate aici în întîmpina tare, printre care „Avem ne- *
voie dc iubire“, au prilejuit Jj
mărirea rezultatelor, de in re activă la realizarea pro rea glorioasei aniversări de vii dezbateri, la reuşita că- •>
la 8 Mai — 60 de ani de
tervenţia promptă şi ope ducţiei şi, în cazul nostru, la crearea P.C.R. E9 LU rora au contribuit profesorii *
rativă pentru soluţionarea eliminarea unor neajunsuri CRĂRI ÎN LEGUMICULTU Maria Pătcscu, Carolina Tir- I
propunerilor. RA. La grădina de legume joianu şi Aurel Anca — nre- '
şedinţele comitetului cetate- *
legate de cheltuielile de a Cooperativei agricole de
— Ce legătură. există producţie, de îndeplinirea producţie din Orăştie a fost nesc do părinţi.
între iniţiativa „Cel mai amenajată o suprafaţă de
bine gospodărit şantier“, Convorbire consemnată de 700 mp răsaduri în care au
fost plantate gulioare, gogo-
care a început să se apli V. PÂTAN C. S. Hunedoara, strungăda de cilindri. Strungarul comu şari şi alte culturi. Se fac
ce la majoritatea loturilor nist loan Cismaş prelucrează cilindrii utilizaţi la laminarea pregătiri intense pentru ex
şi articolele pe care le-am (Con'inuare în oaq o 2-a) oţelului beton. Foto: VIRGIL ONOIU tinderea suprafeţei de pro-
