Page 68 - Drumul_socialismului_1981_03
P. 68
Paq 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7267 © VINERI, 20 MARTIE 1981
Efe iPlEn ft< [E=fl CASA DE CULTURĂ A MUNICIPIULUI
D E V A
( 3
Editarea in China a celui de-al doilea democraţie, format de li Organizează, începînd cu data de 1 aprilie
derii grupării de dreapta, 1981, un nou curs de stenodactilografie.
volum din ciclul „Ceauşescu — Opere alese' care s-a desprins din Parti înscrierile se fac zilnic, la sediul casei de
dul laburist. La aceeaşi cultură,. între orele 8—13, pînă la data de
BEIJING 19 (Agerpres). Volumul, care se deschi- dată va fi anunţată denu
— în Editura Poporului, 'de cu Raportul prezen mirea partidului. Pe de altă 30 martie a.c.
principala editură politică tat de tovarăşul Nicolae ¡£3 Au trecut 35 de ani parte, s-a anunţat că alţi
din R.P Chineză, a apărut Ceauşescu la cel de-al X- de cînd oraşele japoneze patru membri ai . Camerei
al doilea volum din cicl.ul lea Congres al Partidului Riroşima şi Nagasaki au Lorzilor au făcut cunoscut
„Ceauşescu — Opere ale Comunist Român, cuprin fost victime ale bombarda- că se vor alătura Partidu
se". PublicaţiiLe centrale, de, în ordine cronologică, mertului atomic şi conse- lui socidl-democrat, ceea ce
r
Agenţia de presă „China rapoarte şi cuvîntări clin 1 cinţele tragice pentru oa ridică la 18 numărul l° ,SisSfe| * I.G.C.E. HUNEDOARA
a
Nouă“ şi posturile de ra perioada 1969—1973. meni continuă şi vor con iar ce şi-au proclamat aWţ *1
dio- şi televiziune chineze Apariţia în. China a ce tinua să se facă resimţite. lierea la noua formaţiune " a n u n ţ ă :
politică.
subliniază că editarea în lui de-al doilea- volum din Potrivit datelor municipali
R'. P. Chineză a opere ciclul „Ceauşescu — Opere tăţii din Hiroşima, in anul U La Budapesta a avut Din cauza viiturilor de ape din 12—13
lor tovarăşului Nicolae alese“ este uni remarcabil 1980 au murit alţi 2279 lo loc sesiunea a 39-a a Co
cuitori ca urmare a efec
Ceauşescu se- înscrie ca o eveniment, pohtico-editorial telor radioactivităţii. Naga misiei Dunării. La lucrări au martie 1981 în amonte de lacul Cinciş, a cres
contribuţie importantă pe care capătă un caracter saki este şi acum contami participat delegaţiile state cut turbiditatea apei de alimentare a munici
linia cunoaşterii în China deosebit: deoarece are loc nat cu plutoniu radioactiv lor membre ale Comisiei piului Hunedoara peste posibilitatea de fil
a. experienţei revoluţiona în ajunul celei de-a 60-a - 239. După cum declară (Austria, Bulgaria, Ceho
re bogate a Partidului Co aniversări a- creării Parti doctorul S. Okasima, de la slovacia, Iugoslavia, Româ trare şi limpezire a staţiei de apă potabilă.
munist Român, a neobosi- dului Comunist Român, Şcoala de medicină din nia, Ungaria şi U.R.S.S.), re
1
l i si fructuoasei activităţi fiind o expresie elocventă Nagasaki, „urmele contami prezentanţi ai C, A. E. R., Apa, din punct de vedere bacteriologic
-
teoretice şj practice a se a prieteniei, solidarităţii şi nării radioactive se vor ai Comisiei Economice este potabilă şi se poate consuma după de
Europa,
ai
cretarului general al Parti colaborării dintre partide păstra în acest oraş timp O.N.U. pentru Transporturilor cantare şi fierbere pentru limpezire.
Ministerului
dului Comunist Român, le, ţările şi popoarele noas de 24 360 ani". din R.F. Germania şi ai Co
preşedintele Republicii So tre, o nouă dovadă a sti misiei Oderului. Măsura este valabilă pînă la un nou a-
cialiste România, tovarăşul mei şi preţuirii de care se ■ Preşedintele Sierrei Sesiunea, care s-a desfă nunţ.
Nicolae Ceauşescu . Aceas bucură în Republica Popu Leone, Sîaka Stevens, aflat şurat intr-o atmosferă de
1
in vizită la Salisbury, a fă
ta- — apreciază presa chi lară Chineză lupta şi rea cut cunoscut că a trimis un colaborare, a soluţionat
neza — va întări şi mai lizările comuniştilor; ale mesaj preşedintelui S.U.A., probleme nautice, hidroteh
mult relaţiile, de prietenie întregului popor român, în care ii cere să-şi modi nice, hidrometeorologice şi
dintre cele două partide, de radiocomunicaţii, de na
dintre China şi‘ România, personalitatea şi opera tova fice atitudinea de sprijin: tură să: îmbunătăţească
răşului Nicolae Ceauşescu. faţă de regimul de la. Pre I. P. I. C. - C. F. DEVA
va spori cunoaşterea de toria. Stevens, care este şi condiţiile navigaţiei pe Du
secretar general al Parti năre.
către- poporul chinez a suc preşedinte în exerciţiu al
ceselor si. experienţei dului Comunist Român, Organizaţiei Unităţii Africa Bl Populaţia Indiei aproa Strada Gh. Bariţiu nr. 9—13
României în construcţia so preşedintele Republicii So ne, a criticat, de asemenea, pe s-a dublat în perioada
cialistă'. cialiste România. statele occidentale, care de după dobindirea inde încadrează urgent :
au lăsat să se înţeleagă că pendenţei în 1947, depă
vor opune veto-ul lor ori şind cifra de 683 milioane © 8 strungari
Situaţia din Salvador cărei rezoluţii a O.N.U. ca locuitori, indică datele sta
re s-ar pronunţa pentru a- tistice oficiale provizorii pu ® 3 strungari carusel
S-AN SALVADOR 19 (A- mase fidele Juntei de gu- doptareo. de sancţiuni îm blicate după recensămîntul
gerpres). —■ Zona centrală verrîămînt. potriva guvernului rasist efectuat în luna februa 9 3 strungari DRT
a Salvadorului constituie, Potrivit declaraţiilor' fă sud-african. rie a.c.
în. prezent, teatrul unor cute de militari din trupe La: primul recensămînt, în 0 3 mortezori
puternice lupte între for le juntei, insurgenţii — al ■ Noul partid social-de 1951, populaţia Indiei era
căror efectiv este estimat mocrat britanic va fi creat de 360 milioane locuitori.
ţele Frontului Farabundo la 400 în zona Palo Gran- oficial la 26 martie; a anun © 2 rabotori ‘
Marti pentru Eliberare Na In 197T, statisticile estimau
de şi 1 000 în regiunea ţat: Mike Thomas, membru totalul populaţiei la 584
ţională, care deţin contro Guazapa — sini sprijiniţi al Consiliului pentru social- milioane persoane. © 1 ascuţitor scule
lul în 'regiune, şi trupe ră activ de populaţie.
I 4 sudori gaze
Retribuţia se va face în acord individual.
HAMBAR PREISTORIC înlr-up singur an în R.F.G.
dc Ulm intenţionează să
intr-o peşteră din Gre Nu ştim dacă producătorii Vor beneficia de permise pe C.F.R. (şi fa
cia, un grup de arheologi ar li „un succes“ de pu!
toarne un nou iilm des
a descoperit un „hambar~ pre „Hoţii de biciclete“. miliile) şi de abonament gratuit pe C.F.R. de
preistoric de seminţe. In Nu ştim nici dacă Ulmul la domiciliu la locul de muncă pînă la 60 km.
cursul săpăluriior efectua riţia pe. piaţă a unor me doi ani, explozivii tineri
te in peşteră', s-au desco dalii dedicate unui crimi au făcut să sară în aer 70 blic ca. cel de odinioară.
perit seminţe de linte din nal responsabil, între mul de maşini, 157 de televi — ar ii un iilm de iaarle ţ!
Un lucru este însă sigur
anii 11000 Le.n., de fistic te alte orori, şi de An- zoare şi 214 chitare. Im
şi migdal — toate de di schiuss. Cît despre aus presionaţi de „reclamă“, mare actualitate !'...
mensiuni mult mai mici trieci, aceştia nu au intîr- pompierii londonezi au ii
feţă de dimensiunea lor ziaj să-şi exprime aversiu decis să evite orice risc.
actuală. tnlr.-un strat datat nea fată de o atare atrac MAFIA ŞI... PIZZA
din anii 12.500 s-a desco ţie melancolică faţă de
Pizza, deliciosul prepa
perit ovăz; iar in cel din Piîhrer, înţelegmd‘ periecl HOŢII DE BICICLETE unei crîncene înfruntări în I
anii 7 300 î.e.n„ — semin ce se ascunde dincolo de rat al bucătăriei italiene,
ţe de păr sălbatic. Ini anii reversul medaliei'. Ba, mai De cînd cu criza ener constituie■ astăzi obiectul
4500' î.e.n. şi-au făcut a- mult, nu an omis să-i acu getică, bicicleta a redeve
panţia griul şi strugurii ze — pe cei responsabili nit un mijloc de transpari lumea interlopă america
sălbatici. de o astfel de „amintire“ toarte la modă -în Occi nă. intrată în Lumea nouă
— de propagandă neona dent. Deci, şi îţi R.P.G., în anii '40, pe timpul lui
zistă. Ceea ce aşa este! proaspăta „regină“ a Al Caponc şi Joseph Bo- îl
SUVENIRURI UE străzilor beneficiază de o
nanno, pizza a cucerii pia
PROASTĂ AMINTIRE mane publicitate. Cîfiva ţa din Chicago, iar pînă li GRUPUL DE ŞANTIERE ELECTROMONTAJ
INCENDIARII
miniştri s-au lăsat foto
în Austria,, mai nou, grafiaţi, pentru presă, cu nu demult numai aici se S I B I U
putea consuma. Alacerile.
. printre suvenirurile oferi Serviciul de pompieri velocipcdul respectiv. A
te turiştilor au apărut — din Londra a interzis con iost înfiinţai şi un „Velo- cu pizza, scrie ziarul a- ŞANTIERUL ELECTROMONTAJ DEVA
după cum ne informea certele anunţate de un club“, care nu a Intîrziat mcrican „New York Ti
ză revista vesL-germană „rock and shock“, grup a- să devină o organizaţie mes“, aduc. celor care con
„Quick“ — şi medalii bă mcrican, pe nume „The influentă, posedînd un trolează dcsiacerea ei un I Cu sediul în strada Depozitelor,
tute in onoarea lui... Hit Plasmatics". Motivul ? Cît lobby în parlament. Se venit anual dc 35 milioa nr. 25, telefon 21551
ler. O vreme, acestea au se poate de plauzibil. Gru ştie şi motivul ,.noului ne dolari. Investiţiile în
lost vîndule la birourile pul vocal-inslrumenlal cu val“ pe două roţi: creşte prepararea şi desfacerea
de schimb ale Österreichi pricina are obiceiul să-şi rea vertiginoasă a pretu pizzei sînt minime, înlru- încadrează muncitori necalificaţi cu posi
scher Raiiieisen-Bank, la şocheze şi chiar să-şi în- rilor la benzină. Reveni cît majoritatea pregătitori II bilitatea de calificare electricieni linii pentru
Brenner, în apropierea spaimînle spectatorii. Ast lor ei sînt... copii. In ul
frontierei cu Italia. Aici fel, în faţa publicului, pe rea în actualitate a bici timul timp însă au apărui si lucrările din zonele BRAD, VULCAN şi DEVA.
puteau ii cumpărate me scenă, se dinamitează ma cletelor îi favorizează pe pizzerii şi la New York,
dalii din aur şi altele din producători, care tac, în New Jcrsey şi Pennsylva-
şini, televizoare şi alte o- prezent, afaceri „de aur“.
argint. Ele purtau; deopo hiecte ale „culturii de nia. Concurenta pentru co
trivă. eiigia lui Hitler şi consum“. Este showul pre CU se poale de ta propriu mercializarea pizzei amin
dalele sale biograiice pe dilect al formaţiei, despre vorbind: 4,4 milioane de teşte dc anii prohibiţiei.
bucăţi vîndule în 1080.
avers, precum şi armoriile a cărei „muzică“ nu s-au Dar „voga“ bicicletelor Pentru controlarea pieţei,
celui de-al III-tea Reich, prea auzit ecouri. Probabil are şi o altă repercusiu gangsterii şi-au aruncat în
însoţite de deviza „Un au iosl astupate de zgo ne, de data asta sub inci luptă tot arsenalul cu I
popor, un Reich, un Füh motul exploziilor ? Publi denţa legii. Companiile de noscut : şantajul, mita, co «
rer“ — pe revers. Multi citatea făcută pentru „The asigurări afirmă că 350 000 rupţia, Iraiicul de influen
turişti s-au mirat de apa- Plasmatics“ afirme. că, de de biciclete au ¡ost ¡urate tă şi... pişi oalele! i!
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberîu Istraie (redactor şef) Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactar şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tircob
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA i Abonamentele se tao la oficiile poştale, factorii poştali şl difuzorii voluntari tn
4700 Deva i* str Dr Petro Sroza or 35 Telefoane) 11275. :i585. 12157. 20708 diD întreprinderi şt înstltuţiL o
1
TIPĂRITE > Tipografia Deva str 23 Ana !** nr 757 Costul nnut abonamenti 24 led (pe 3 luni), 48 lei (pe 8 lunii. 96 lei tun ani s»
