Page 70 - Drumul_socialismului_1981_03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

(Urmare din pag. 1)
„Săptămina creaţiei tehnico-
bitorul a arătat că fondul
ştiinţifice cie masă în sprijinul locativ proprietate' de stat
fiind parte integrantă a a-
vuţiei naţionale obligă atit 9,00 Teleşco
realizării sarcinilor economice“ organele de stat cit şi be­ 10,40 Film ar
12,03 Con aer i
neficiarii direcţi — locata­ 13,00 Mozaic
Expoziţia creaţiei tehnico- ductivitatea creşte cu 10 la rii — la o bună gospodă­ tic-spori
(5 Sport
ştiinţifice deschisă la începu­ sută pe cuptor electric. rire si întreţinere a lui. — Fotba
tul acestei săptâmîni, la Sa­ De asemenea, prin folosi­ Subliniind preocupările ta r J
F.C.IV
la sporturilor din Deva, evi­ rea a 20 guri de vînt la fur­ consiliilor populare, ale u- zi a fi
denţiază preocupările şi efor­ nalul nr. 7 creşte producţia nităţilor administratoare şi IU! (li
turile depuse in anul 1980 de fontă cu 10 000 tone/an, deţinătoare de fond locativ, Mure
de colectivele de oameni ai iar consumul de cocs în pro­ pentru mai buna lui gos­ — calul
scria)
muncii hunedoreni în dome­ cesul elaborării fontei se re­ te lev i
niul creaţiei tehnico-ştiinţifi- duce cu 1 500 tone/an. podărire, vorbitorul s-a re­ Zii.
.. î'rfii
ce, al proiectării, cercetării INOVAŢII ferit totodată şi la minu­ — Parte
şi ingineriei tehnologice, vi- IN EXTRACŢIA DE surile acestei activităţi, la Ici i
zînd soluţionarea unor teme CĂRBUNE modul în care sînt respec-, Camj
díale
care să asigure promovarea fistic
progresului tehnic, a unor intre realizările deosebite în cadrul activităţii de creaţie tehnico-ştiinţifică, un grup de cercetători şi proiectanţi tate legalitatea si interese­ (S.U.
tehnologii moderne de lucru, ale colectivului I.M. Lonea condus de inginerul Miliai Fritsli de la I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva, a realizat, de curînd, o le familiilor de oameni ai 18.33 Süptám
creşterea producţiei şi a pro­ privind mecanizarea lucrări­ instalaţie numită „Cofraj glisant pentru susţinerea galeriilor concomitent cu săparea“. muncii ciad se face repar­ 18.50 1001 de
Prin utilizarea acestei instalaţii se reduce consumul de materiale folosite la săparea ga­
10,00 Telejur
ductivităţii muncii, reducerea lor miniere şi creşterea pro­ leriilor, creşte productivitatea muncii şi se asigură un grad sporit de securitate pentru oa­ tizarea locuinţelor de stat. 13.25Cäfätor
consumurilor specifice şi a ductivităţii muncii se înscriu menii care realizează asemenea operaţii. mea
13.50Teleenc
cheltuielilor materiale, spori­ două inovaţii valoroase rea­ Există — a arătat vorbito­ 20.33 Film sc
rea eficienţei întregii activi­ lizate şi aplicate în cursul a- rul — cazuri dc fa­ ria a 1
tăţi economice. nului trecut. Este vorba de- Fiecare comunist, exemplu demn de urmat milii care deţin cu chirie 21.25 Varietă
in continuare, prezentăm . spre Cofrajul mobil pentru spaţiu excedentar în timp 22,05 Telcjur
— Spo
cîteva dintre cele mai semni­ betonarea suitorilor şi planu­ *>? *>rr
Noctun
ficative realizări în acest do­ rilor înclinate, cu o eficienţă (Urmare din pag. 1) zolvare, sarcini specifice ţie — că în majoritatea or­ o stud
meniu, obţinute de unele co­ anuală de 56 000 lei, şi de­ locului de muncă, urmări n- ganizaţiilor de bază, după
lective, spre Silozul tampon în sub­ care şă-i ajute de a se în­ du-se îndeaproape modul înmînarea noilor carnete
teran pentru cărbune cu des­ cadra în disciplina colecti­ cum si le îndeplinesc. Am de partid, s-a desfăşurat o
„IDEI CARE ADUC vă, de a reintra rapid pe intensificat munca politico- intensă muncă politico-e- aawtfgao
ECONOMII, cărcare prin două guri, cu făgaşul firesc al muncii şi educativă în cadrul secţiei ducativă pentru readucerea
ECONOMII CARE ADUC desfundare mecanizată, al conduitei comuniste. Astfel, noastre, punînd accentul celor sancţionaţi pe linia BUCUREŞ
BENEFICII" cărui efect anual este de ei au fost daţi în grija u- mai ales pe acele forme normală a muncii şl vieţii. dioprogrami
800 000 lei. popuiar judeţean Radiojurnal
Sub acest imperativ se des­ nor comunişti de nădejde, care merg precis la ţintă, Dovada ? în prezent cei presei; 8,10
diilor; 0,00
făşoară activitatea de crea­ TRIADA EFICIENŢEI : oameni cu experienţă şi cu adică la sufletul, la con­ mai mulţi dintre comuniş­ 0,05 Audien
ţie tehnico-ştiintifîcă şi ingi­ INVÂŢÂMlNT — tact pedagogic, care aveau ştiinţa oamenilor, în pri­ tii in cauză s-au îndreptat, Buletin dc
nerie tehnologică la C.S. Hu­ CERCETARE — şi sarcina să informeze pe­ mul rînd discuţiile de la devenind iarăşi oameni de vista litera
Cîntece şi j
nedoara. Preocuparea şi e- PRODUCŢIE riodic biroul despre evolu­ om la om, de la comunist bază în colectiv. Dar fap­ ce altele, cu nevoi mai 11.00 Buleti:
forturile siderurgiştilor hune­ La Institutul de subingineri ţia acestora. Concomitent, la comunist. Spre bucuria tul că mai sînt cîţiva to­ mari de spaţiu, locuiesc în Atlas cultu
doreni în această direcţie vi­ din Hunedoara au fost rea­ li s-au încredinţat sarcini noastră, tovarăşii amintiţi varăşi, e drept foarte pu­ condiţii de confort redus. premieră
Buletin dc
zează cu prioritate creşterea lizate în cursul anului trecut concrete pe linie de partid, au înţeles aşa cum se cu­ ţini, care ne mai creează Pentru eliminarea unor a- diopublicita
productivităţii muncii, moder­ un număr de opt contracte, cu termene precise de re- venea avertismentul pri­ probleme, relevă că nu în semenca aspecte de inechi­ r a folc
nizarea tehnologiilor de lu­ în valoare de 1,3 milioane mit, debarasîndu-se de dău­ toate organizaţiile de bază tate, comitetele şi bi­ 1 AlUZiCÎ
13,uo Dc Ia
cru, îmbunătăţirea calităţii lei, care au determinat re­ nătorul obicei, s-au inte­ s-a acţionat cu exigenţa rourile executive ale con­ rid ian cli
metalului, reducerea consu­ grat temeinic în disciplina cerută, că birourile acesto­ siliilor populare vor tre­ minut cu n
ducerea consumului de ma­
murilor specifice. terii prime, carburanţi şi e- de producţie, in activitatea ra nu s-au preocupat per­ bui să dovedească mai le serii; 20
Astfel, prin tehnologia de nergie, îmbunătăţirea tehno­ colectivului. Ca urmare, re­ manent de tovarăşii res­ multă fermitate în respec­ cîntece; 20,:
nia; 20,40
decarburare în vid a oţelu­ logiilor de fabricaţie în in­ cent, în adunarea de ana­ pectivi, folosind cele mai tarea de către unităţi a 22.00 Rădioj
lui inoxidabil se îmbunătă­ dustria siderurgică, a calită­ liză a concluziilor au fost adecvate metode. De aceea, prevederilor legale de re­ de dans 24
ţeşte sensibil calitatea oţelu­ ţii produselor, creşterea pro­ citaţi ca exemple pozitive în continuare ne vom spori partizare a locuinţelor. ştiri; 0,05
muzical m
lui, reducîndu-se consumul de ductivităţii şi durabilităţii în în activitate. eforturile pentru ca în cel Referindu-se la modul
B!
metal cu 15 kg pe tonă, cos­ exploatare a utilajelor meta­ — Putem afirma — a mai scurt timp să nu mai cum îşi exercită obligaţii­ iEEP"" 3!S5£2
existe în cadrul colectivu­
turile de producţie cu 400 lurgice. De menţionat că au ţinut să mai precizeze lui nostru nici o situaţie le unităţile care au în ad­
lei/tonă şi se înregistrează e- fost realizate prin autodotare îoan Perţa, secretarul co­ care să necesite sancţiuni. ministrare locuinţele pro­
conomii de 75 kW energie e- un număr de 24 lucrări, în mitetului de partid pe sec­ prietate de stat, vorbitorul
DEVA :
lectrică/tonă, în timp ce pro- valoare de 733 000 lei. a adresat o serie de critici narilor (Pi
Universitatea politică şi de conducere Deva conducătorilor a c e s t o r a le vînlu
OSn programul manifestărilor pentru faptul cu nu se res­ i-n-in <
DOARA : I\
La Casa de cultură a municipiului Deva a avut loc Ieri LUNI - 23 MARTIE 1981, dinţe a Comitetului munici­ pectă graficele periodice de mult (Flac
(Siderurgis
verificare a stării tehnice
consfătuirea pe tema : „Preocuparea organelor şl organizaţii­ ANUL 1 pal al P.C.R., orele 17. a apartamentelor, nu se cu­ (Arta); ste
lor de partid, de masă şl obşteşti, a conducerilor de unităţi Se va dezbate tema : noaşte temeinic modul de să (Constn
economice pentru stimularea participării maselor la activita­ - Toate grupele - la Li­ „Creşterea eficienţei econo­ folosinţă a acestora, nu se ŞANI : Pai
rea); Port,
tea de creaţie tehnico-ştiinţifică". ceul „Decebal" Deva — o- mice — obiectiv central al Noiembrie)
rele 17. intervine cu promptitudi­
Au participat secretarii şi secretarii adjuncţi cu probleme­ politicii partidului". gradul tre
Se va dezbate tema: „Prin­ ne la sesizările asociaţiilor (Republica)
le muncii de propagandă de la comitetele de partid munici­ MARŢI, - 24 MARTIE 1981, planat (Cu)
cipiul ponducerii colective". de locatari pentru reme­
pale, orăşeneşti, comunale şl din marile întreprinderi, cadre ANUL III toarea (Mu
din conducerea organizaţiilor de masă şl obşteşti de la ni­ MARŢI - 24 MARTIE 1981, dierea diferitelor defec­ CAN : Roi
lonea : r
velul judeţului, preşedinţii comisiilor de creaţie tehnico-ştiin- ANUL II Grupa 1 — sala Cabinetu­ ţiuni. De asemenea, vorbi­ ne*—'); Ai
ţlfice şi ale comisiilor inginerilor şi tehnicienilor, inventatori şi lui judeţean al P.C.R., ore­ torul s-a referit la necesi­ c din
inovatori. S.M.A. Deva, centrul me­ - Grupa 1 - sala Cabine­ le 17. tatea ca proiectanţii de lo­ (lv oi tor e:
canic. Mecanicul Gheorghe în căutare
Cu acest prilej a avut loc şi festivitatea de premiere a Costea lucrează la postul tului municipal al P.C.R., o- — Grupele ll-lll — (Exploata­ cuinţe şi constructorii să Noiembrie)
realizatorilor celor mai valoroase lucrări de cercetare şi crea­ de reparat chiulase de la rele 17. rea minieră şi I.E.C.) în sala depună eforturi mai stărui­ da Hanovr
ţie tehnico-stiintifică. motorul de tractor. - Grupa 2 - sala de şe- de şedinţe ale unităţilor res­ toare pentru găsirea solu­ ORĂŞTIE :
pective, după programul de ţiilor optime şi eficiente (Patria); 1
(Flacăra);
producţie. pentru rezolvarea unor I se spui
Se va dezbate tema : probleme de execuţie şi (Casa dc
Zootehnia — oglinda gospodarilor satului „Lupta poporului român pen­ exploatare, pentru îmbu­ TEG : Bui
T-1I (Popi
tru făurirea statului naţional nătăţirea simţitoare a cali­ Mireasa di
Raidul nostru prin sec­ un kilogram de fin, se a- s-a renunţat la mulsul de male mari, din care 190 unitar". tăţii lucrărilor. Sub patru
toarele zootehnice ale unor pelează la cumpărări şi la seara, nu se face nici cu­ vaci cu lapte. Unitatea a- de cultui
Reţeaua
cooperative agricole de aşa numita „hrăriire din răţenie. chiziţionează fin, dar a- Calitatea produselor — 1LTA : Ş
producţie a debutat cu cîte­ remorcă“. Constantin Că- La C.A.P. Băcia ne-am ceastă activitate este de­ 'I.nm'nai.
va constatări pozitive cu­ buş, şeful de fermă, a ple­ dat imediat seama că exis­ ranjată de lipsa de cola­
lese la C.A.P. Bretea Stre- cat de dimineaţă după fin, tă o cu totul altă optică borare dintre şeful fermei principala preocupare
iului. Aici, programul de dar nu s-a întors pînă sea­ faţă de activitatea din zoo­ şi inginerul şef, în ce pri­ li O
grajd a început la ora sta­ ra. Vacile sînt slabe. în tehnie. Unitatea nu dispu­ veşte transportul. a întregului colectiv
bilită, animalele au primit ziua aceea trebuia să fie ne de suprafaţă suficientă Din raidul nostru reies Rezultate
hrană suficientă, coopera­ la programul de grajd Pe­ pentru furaje, dar s-a cosit în mod clar cîteva conclu­ martie 1
tiva dispunînd de furaje tru Achim, dar aflăm că pe marginea drumurilor, zii pe care le punctăm, în (Urmate dîn pag. 1) tehnice şi organizatorice în­ Extr. I :
din abundenţă, fără a fi a- inginerul şef al unităţii prin şanţuri, astfel că nu încheiere : o Să se consti­ treprindeţi pentru soluţionarea 28, 53, 31,
pelat la cumpărări. Con­ n-a călcat pe acolo. în in­ s-a apelat la cumpărări de tuie in toate unităţile un vestiţii, nesoluţionate in anul lor ? Extr. a
ducerea cooperativei (pre­ cinta' sectorului, noroiul a- fin. Conducerea cooperati- stoc minim de fura­ trecut. Astfel, am reuşit ca în — O problemă de maximă 10, 80, 3G,
şedintă Maria Tănăsoni) je ; • Conducerile coo­ primele două luni să ne rea­ importanţă, pe care căutăm Fond de
este prezentă (cu excepţia ffttfl sînt îngrijite animalele «5 perativelor agricole să lizăm prevederile de plan. în să o soluţionăm cît mai bi­ lei.
contabilului şef, Elena Cos­ se implice cu mai multă cadrul pregătirii condiţiilor ne este cea a calităţii pro­
tea) în fiecare zi la activi­ -VVJIH ©int gospodărite furajele l răspundere în activitatea de îndeplinire a planului a- duselor. Fiind o întreprinde­
tatea din zootehnie, ceea din zootehnie; © Să se vem încheiate toate contrac­ re nouă, multe muncitoare :V r i
ce explică bunele rezulta­ junge pînă la genunchi. Nu vei (preşedinte loan Bar- respecte strict programele tele pentru materii prime şi sînt începătoaie in meserie.
te ce se obţin. Producţia este deci de mirare că de bu) manifestă multă pre­ de furajare şi de partici­ materiale. Respectarea aces­ De fapt, nivelul profesional Timpul
de lapte a fost mică, dar la vacile care se mulg se ocupare pentru munca din pare la programul de tora de către furnizori ne-ar al colectivului este mai mic 21 martie
va încălzi
în ultimele zile creşte con­ obţin cantităţi foarte mici sectorul zootehnic şi astfel grajd ; o Să se acţioneze ajuta foarte mult în realiza­ decît complexitatea produse­ variabil,
tinuu. Din păcate, la cele de lapte. Situaţia trebuie se explică rezultatele bune încă de pe acum pentru a- rea Integrală a sarcinilor de lor fabricate. Acest handicap vor semn;
spuse pînă acum se adaugă să pună serios pe gînduri ce se înregistrează. La o sigurarea furajelor, pentru plan. De asemenea, la piaţa trebuie rezolvat din mers. A- de ploaie,
şi aspecte mai puţin lău­ conducerea cooperativei. astfel de concluzie ne-au creşterea suprafeţelor alo­ internă avem încheiate con­ vem cursuri de calificare, ne moderat, <
40—55 km
dabile ; în depozitul de fu­ La intrarea în sectorul condus şi cele constatate cate culturilor furajere, pe tracte cu beneficiarii pentru preocupăm pentru perfecţio­ sud-est. 1
raje este mare dezordine zootehnic al C.A.P. Ruşi la C.A.P. Tîmpa, tinde, de sporirea producţiei la hec­ producţia întregului semestru narea întregului efectiv, însă nime vor
minus 2 ş:
şi risipă, cocenii de po­ întrebăm îngrijitorii cine asemenea există un stoc tar. I. Totodată, avem sarcini problema stabilizării şi cali­ maxime îi
rumb s-au .stricat. în şire­ este prezent din partea suficient de furaje, se prac­ importante la export. Aici ficării mai este privită cu su­ de.
le de fin a pătruns apa. conducerii unităţii la pro­ tică o hrănire şi o îngriji­ în toate unităţile zooteh­ insă nu dispunem de con­ perficialitate. Multe femei se Pentru
Procentul de grăsime din gramul de grajd. „Tovară­ re bună a animalelor. în nice, învăţîndu-se din ex­ tracte decît pentru produse înscriu la aceste cursuri apoi 1981 : Vre
lapte nu se stabileşte zil­ şa Maria Berghianu, con­ ziua raidului nostru, aici perienţa actualei stabulaţii, în valoaţ« de 30 milioane le abandonează, deşi le sînt să se înci
ii variabi
nic, iar ceea ce se pune tabila şefă, dar n-am vă­ participau la program ing. se impune ca producţia a- lei, restul urmînd să fie re­ foarte utile. Conducerea în­ amiaza, a
in ieslea animalelor nu se zut-o azi“ — ni se răspun­ Ciprian MLhălţan şi Victo­ nimalieră şi creşterea ani­ zolvate pe parcurs cu spriji­ treprinderii, organizaţia de ploaie.
cîntăreşte. de. Deci. încă un contabil ria Cizmaş, contabilă şefă malelor să se bucure de a- nul centralei. Pînă în prezent partid adoptă însă în conti­ Da mun
La C.A.P. Strei-Sîngior- şef căruia nu-i prieşte (iată deci o excepţie I). tenţia cuvenită. din acest contract am rea­ nuare cele mai adecvate me­ ameliora
giu Eudita Pasc brigadie­ grajdul... Grajdurile erau Producţia de lapte creşte lizat cam 25 la sută, insă ne tode, astfel îneît şî această ii noros.
averse dc
ra sectorului zootehnic, ne murdare, gunoiul ajungea şi se va ridica continuu pe TRAIAN BONDOR, mai lipsesc auxiliarele, pe ca­ problemă să-şi afle cea mai soare. Vii
spune că în ziua aceea va­ la burta animalelor, se re­ măsură ce viţeii vor fi în­ PETRU STOIAN re sperăm să le primim pînă bună rezolvare, urmînd a fi zenta int.
cile n-au primit decît paie. marcă dezordine în depo­ ţărcaţi. Oficiul judeţean la sfîrşitu! lunii. regăsită în calitatea produ­ 100 km/or
rolog de ;
siloz şi ceva concentrate. zitul de tîn şi silozul de Cooperativa din Batiz de reproducţie şi selecţie - Cu ce probleme vă mai selor ce poartă marca între­ ccnco).
Unitatea nu mai are nici furaje. Aflăm că, deoarece are un efectiv de 265 ani­ a animalelor confruntaţi încă şi ce măsuri prinderii noastre.