Page 72 - Drumul_socialismului_1981_03
P. 72
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7268 ft SIMBÄTÄ, 2 1 MARTIE 1981
I. P. I. C. - C. F. DEVA
Strada Gh. Bariţiu nr. 9—13
Opinia publică italiană a primit -cu deosebit Vizita ministrului de externe
Unteres apariţia volumului „Da, Ceauşescu !" al iomâmei în Singapore încadrează urgent :
® 8 strungari
ROMA 20 (Agerpres). — versă, dominată de contra în cadrul vizitei oficiale probleme internaţionale ac
Apărut de curînd în Italia, dicţii si crize, de focare de pe care o întreprinde în u- tuale, a fost scoasă în evi
volumul ..Da, Ceauşescu !“ încordare — a relevat de neie ţări din Asia de sud- denţă, necesitatea depune @ 3 strungari carusel
al scriitorului şi publicis putatul Manfredo Manfredi. est, ministrul afacerilor rii de eforturi sporite pen
tului Ugo Ragozzino, a fost vicepreşedinte al Grupului externe ai Republicii So tru depăşirea încordării e~ 0 3 strungari DRT
primit cu deosebit interes pariamentar democrat-creş- cialiste România, tovarăşul xistente în lume, pentru
de oameni politici, de opi tin —, politica dusă cu Ştefan Andrei, a avut Ia asigurarea continuităţii po © 3 mortezori
nia publică. După prezen consecvenţă şi pasiune, aş Singapore o întrevedere cu liticii de pace, destindere
tarea oficială ia Milano, ]a putea spune, de preşedin Sinnâthamby Rajaratnam, largă şi cooperare. A fost # 2 rabolori
Palatul Congreselor din tele Nicolae Ceauşescu în viceprim-mi nislru al gu reliefat rolul tot mai im
Rapallo, regiunea Liguria, deamnă la raţiune". Vor vernului, însărcinat cu a- portant care revine ţărilor
a fost . rganizată, din ini bitorul s-a referit în con iacerile externe. De ase în curs de dezvolta © 1 ascuţitor scule
ţiativa redacţiei ziarului tinuare la rolul şi aportul menea, ministrul român de re, statelor nealiniate, în
„La Gazzetta del Mattiiio“, României, al preşedintelui externe s-a întîlnit eu mi general ţărilor mici şi # 4 sudori gaze
o dezbatere publică asupra ei la destinderea şi coope nistrul singaporez al afa mijlocii, in cadrul e-
volumului „Da, Ceauşescu!“, rarea în Europa şi în lu cerilor externe, S. Dhana- forturilor pentru regle Retribuţia se va face în acord individual.
în ciclul de manifestări me, subliniind faptul că balan. mentarea tuturor dispute
consacrate celei de-a 60-a „Nicolae Ceauşescu este un în cursul convorbirilor a
aniversări a Partidului Co promotor activ al dialogu fost exprimată satisfacţia lor dintre state pe cale Vor beneficia de permise pe C.P.R. (şi fa
munist Român. lui, al soluţionării stărilor pentru stadiul raporturilor paşnică, prin tratative, miliile) şi de abonament gratuit pe C.F.R. de
Deputatul Alfredo Bioncli, conflictuale pe baza tra româno-slngaporeze pe plan pentru realizarea de pro
viccsecrotar al Partidului tativelor, al eliminării din politic, economic şi în alte grese efective în domeniul Ia domiciliu la locul de munca pînă la 60 km.
Liberal Italian, a arătat. în relaţiile internaţionale a sectoare de interes comun dezarmării, şi în primul !
cuvin tul său, că „a vorbi forţei şi a ameninţării cu si a fost subliniată dorinţa rînd al dezarmării nuclea
astăzi despre România în forţa“. celor două guverne de re, pentru măsuri eficace
seamnă înainte de toate Alberto Bemporad. depu dezvolt ar o, în continuare, în domeniul lichidării sub
a vorbi despre Nicolae tat, membru al Direcţiunii a acestor raporturi. dezvoltării şi ai instaură
Ceauşescu, prestigiosul om Partidului Socialist-Demo Efectuîndu-se un schimb rii unei noi ordini econo
de stat. cunoscut pretutin cratic Italian, a spus: „Sînt de păreri cu privire ia mice internaţionale.
deni pentru acţiunile şi ini evidente transformările e-
ţiativele sale consacrate în eonomiee ale României din
ţelegerii între popoare, res ultimii 15 ani, dezvoltarea §3 David Docko, care a
pectării suveranităţii şi in în ansamblu a ţării. Adău deţinut şi pinâ in prezent
dependenţei naţionale, -sta gind la acestea dinamis funcţia supremă în stat, a
biliri unor raporturi de mul politici: externe româ fost oles, pentru un man
egal'vito, de înţelegere in neşti, se pot contura si dat de şase ani, preşedin
tre tari cu orînduiri socia mai precis rolul şi per te oi Republicii Centrofri-
le diferite“. sonalitatea preşedintelui La 20 martie, Stani cane, în urma alegerilor
„îrtr-o lume alit de di- Nicolae Ceauşescu". slaw Kania, prim-secretor prezidenţiale de duminică
ai C,C. ai P.M.U.P., i-a pri - a anunţat, potrivit agen
!^ uîniI ?. Consiliul de Securitate a mit pe ministru! de externe ţiilor France Presse şi Reu- f- «n
al
R.F.G.,
Hans-Dietrich
Genscher, aflat într-o vizi ter, preşedintele, Curţii Su \ m
preme.
adoptat o declaraţie în legătura cu situaţia tă în R.P. Polonă. Agenţia i buletin rutier Ü \
PAP precizează că, în David Dacko, preşedinte * v
din sudul Libanului cursul întrevederii, au fost le Uniunii Democrate Cen- \
abordate probleme ale re trafricane, o obţinut 374 027 I
NAŢIUNILE UNITE 20 Declaraţia „condamnă e- laţiilor bilaterale şi ale si de voturi - 50,23 la sută Oe §8 înţelege (es nu înţeleg şuii)
din cele exprimate.
(Agerpres). — După patru nergie ultimele, acţiuni ale tuaţiei politice internaţiona \
zile de consultări intense, aşa-numitelor forţe de fsic- le actuale. 33 in capitala Boli vie; s-a prin ^viteză la limita
cei 15 membri ai Consiliu to (conduse de maiorul di anunţat oficial că a fost
lui de Securitate, întruniţi, sident Saad I-Iaddad — 58 Preşedintele Ronald dejucată o tentativă de lo evitării perieoîulur?
joi seara, ia Naţiunile fi n. red), care au provocat Reagan, însoţit de princi vitură de stat care viza răs
nite, au adoptat prin con morţi şi răniţi în rîndul palii săi consilieri, a avut turnarea de la putere a ge
sens textul unei declaraţii personalului UNIFIL, aflat o întiinire cu conducătorii neralului Garcia Meza, Du Practica demonstrează spatele, o distanţă apre ■ S
în legătură cu ultimele e- în Liban pe baza unui celor două camere ale Con pă cum relatează agenţia că viteza neadecvată con ciabilă pe drum şi pe a-
voluţii din sudul Libanu mandat internaţional“ şi gresului american, in ca France Presse, între iniţia diţiilor atmosferice con costament şi s-a izbit de
lui. Declaraţia, citată de a- „adresează un avertisment drul convorbirilor, şeful e- torii loviturii de stat eşua \ ) crete şi stării drumurilor un pom. Autoturismul a
genţiile France Presse şi serios tuturor forţelor răs xecutivului american a in te se numără fostul minis constituie o frecventă fost distrus, iar conducă
UIT. reafirmă mandatul punzătoare de aceste acte sistat asupra necesităţii a- tru al apărării, generalul cauză a -accidentelor ru torul lui s-a accidentat.
Forţei interimare a O.N.U. periculoase, care violează doptării de către forul le ® Aceleaşi cauze stau
în Liban (UNIFIL) şi cere suveranitatea şi integrita gislativ a „Programului de Hugo Cespedes, care a co tiere — sau, în cel mai la baza unui alt accident,
Israelului „să înceteze ime tea teritorială a Libanului, redresare economică" ela laborat cu generalii Hugo bun caz un iminent
diat acţiunea sa militară borat de administraţia re Banzer şi David Padilla. pericol de accident. al cărui protagonist este
împotriva integrităţii teri împiedică deplina desfăşu publicană, in scopul solu După eşuorea puciului, M Legea circulaţiei a a- loan Pavel, din Baniţa,
toriale a Libanului şi să-şi rare a UNIFIL şi consti ţionării dificultăţilor social- generalul Hugo Cespedes doptat expresia „viteză mecanic la Cooperativa
retragă fără întîrziere for tuie un grav obstacol in economice cu care sînt con a cerut azil politic la Am pînă la. limita evitării pe Unirea (autoservise) Pe
ţele sale de pe întreg’ te calea realizării mandatu fruntate Statele Unite. basada Braziliei din-La Pciz. Ü troşani. care conducea
ricolului“ în cazul circu
ritoriul libanez“. lui său“. laţiei în condiţii de ploaie, autoturismul 2 UD 2683.
- ® —
pe drumuri acoperite cu pe drumul ce coboară de
R. F. Germania îngrijorata de perspectiva I î mizgă etc., cînd aderenţa la cabana ..Rusu“.
Viteza exagerată pe un
pneurilor la carosabil sca
unei crize majore a C.E.IEL i! de simţitor. Totodată, le drum in curbă, acoperit
gea prevede că dacă n-a eu apă şi gheată, a deter
; t
fost adoptată viteza adec minat deraparea autove
R.F. Germania se teme sumînd 20 milioane mărci Cercurile politice vest- Britanie. Belgia sau Fran i \ vată condiţiilor meteo- hiculului pe sensul opus
că o nouă criză majoră ar pentru pescarii vest-ger- germane subliniază cu în ţa. \ s rutiere, respectiv, nu â direcţiei lui de mers,
putea izbucni în cadrul mani împiedicaţi să-şi a- grijorare că tot mai mul în sl'irşit, Ia Bonn se fost evitat pericolul de unde a surprins două fe
Pieţei comune, cu numai runce plasele în largul ţăr te ţări ale C.E.E., par gata subliniază că această blo accident. conducătorul mei care circulau regula
cîteva zile înainte de re murilor canadiene, ca ur în prezent, atunci cînd este care a mecanismelor „ce auto se face vinovat de mentar. Izbitura puter
uniunea la nivel înqlt a mare a expirării acordului cazul, să sporească buge lor zece" intervine cu nu
C.E.E, (programată la 23— în domeniul pescuitului tul Pieţei c mune... pentru mai o săptămînă înaintea ii prod ucerea aeciden lui ui. nică le-a aruncat pe cele
24 martie în localitatea ir încheiat între C.E.E. şi Ca a finanţa cheltuielile co reuniunii la nivel înalt a Pentru evitarea unui pe două persoane în albia
landeză Maastricht). nada. munitare suplimentare, în C.E.E., care, potrivit punc ricol. conducătorul, auto pinului Maleia. una de-
-
Cercurile politice şi eco tului de vedere vest-ger- trebuie să ruleze cu vite cedînd pe Ioc. iar cea
nomice de la Bonn sînt în man, ar trebui să fie U za care permite oprirea
grijorate, intr-adevăr, de consacrată examinării per laltă la scurt timp după
perspectiva unei blocări Din presa străina spectivelor generale econo la timp în faţa oricărui accident.
complete a „dosarelor“ co mice şi sociale ale ţărilor obstacol posibil. Două accidente — ace
munitare (pescuit, preţuri membre, şi nu probleme 11 * Pe un astfel de drum, leaşi cauze : viteza nere
agricole, reforma politicii lor „curente“. acoperit cu tnîzgă. pe' gulamentară, maniera im
agricole comunitare, politi în ,ectorui agricol R.F.G. - special in sectorul agricol. C a n c e l a r u l I-ielmut timp ploios, rula cu vite
ca în domeniu] siderurgic) este — în afară de Ma în ce priveşte domeniul Schmidt — ca. dealtfel şi pulsivă la volanul auto
şi apreciază că R.F.G. „se rea Britanie — singura ţa siderurgic, guvernul de la preşedintele Franţei. Va ză, pe ruta Hunedoara— vehiculului. autoîncrede-
află în pierdere" în toate ră a Pieţei comune care Bonn. de acord cu cercu ier' Giscard d’Estaing. — IÍ Deva, Gheorghe Nemţuc. rea exagerată în expe
-
aceste domenii. se opune unei majorări, în rile industriale, doreşte să nu doreşte să examineze la volanul autoturismului' rienţa de şofer (ambii a-
în domeniu] pescuitului, medie cu zece la sută. a pună -capăt, la 30 iunie, la cel mai înalt nivel ches 3 UD 648. S-a angajat în
eşecul negocierilor de la preţurilor' agricole comu contingentării autoritare a tiunile la zi ale C.E.E. Dar vonu permis de conduce
Bruxelles vizînd crearea nitare. producţiei de oţel. în ca — se apreciază la Bonn — tr-o depăşire, dar la re re de mai puţin de doi
unei ..Europe albastre“ re R.F.G. nu doreşte în a- drul Pieţei . comune, care intrarea pe partea dreap anii.
este mai mult decît proba-
prezintă o grea lovitură cest sector o creştere acce defavorizează — potrivit . bil că tocmai problemele tă a sensului său de mers
pentru cei 15 000 de mari lerată a cheltuielilor, care a intrat cu autovehiculul INSPECTORATUL JUDEJEAM |
nari ai flotei vest-germane ar spori şi mai mult ..fac opiniei autorităţilor vest- . amintite vor domina re DE INTERNE i
de pescuit oceanic. Guver tura" comunitară suporta germane — întreprinderile uniunea şefilor de stat sau în derapaj. .S-a rotit în
nul de la Bonn a trebuit tă de Bonn — principalul naţionale din acest sector, do guvern din ţările Pieţei drum. apoi a parcurs, cu Serviciul circulaţiei
să consimtă la acordarea contribuabil între ..cei mult mai competitive de- -comune. (După Agenţia J
de aj' toâre naţionale. în- zece“. cît cele similare din Marea France Presse).
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, lorr Cioclei. fiberiu tstrote Ledaclo: şefi. Lucia Eleno Liciu, Gheorghe Pave! (redacior $ef adjunct). Vasiie Pâţan, Nicolas îircob
1
in
REDACŢIA Sî ADMINISTRAŢIA Abonamentele se tac la oficiile postate, factorii poştali si difuzării voluntari oO
2?00 Deva i st? Dr Petro Groza or 35 Telefoane: H2?5, il585. 12!57, 20708 din întreprinderi ş? instituţii •*5-
TTPARrrfc » T * D ^ v / * e t r 9 3 n t fîijstu! unul abonament: 24 Ssi fpe 8 ItjnfV 48 lei Ipe 6 luni). 88 lei (un ani
