Page 73 - Drumul_socialismului_1981_03
P. 73
„Săpfâmîna creaţiei tehuico-
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1TI-VĂ! şinfifîce de masă în sprijinul
IBilJ ecomice a
PREMIEREA CELOR MAI
zări — reprezentind urmă
VALOROASE LUCRĂRI DE toarele unităţi economice :
CERCETARE SI CREAŢIE I.M. Lonea, I.M. Vulcan,
TEHNICO-STIINTIFICĂ E.M. Deva, I.M. Hunedoa
PE ANUL 1980 ra şi Preparaţia Petrila (in
ramura mineritului), C.S.
In finalul amplului şir Hunedoara (siderurgie), I.E.
de manifestări prilejuite Deva, I.R.E. Deva (energie
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN de „Săptămîna creaţiei teh- electrică), l.C.S. Hunedoa
nico-ştiinţil'ice de masă în ra, T.C.I1. Deva, I.M.C. Bîr-
sprijinul realizării sarcini cea (construcţii şi .materia
lor economice“, la Casa de le de construcţii), l.U.M.
cultură din Deva a avut Petroşani, I.C. Orăstie (con
loc festivitatea de premie strucţii maşini şi utilaje),
Anul XXXIII, nr. 7269 DUMINICĂ, 22 MARTIE 1981 4 pagini 30 bani re a celor mai valoroase întreprinderea de tricotaje
lucrări de cercetare şi crea Petroşani, întreprinderea
ţie tehnico-.ştiinţiiică din „Vidra" Orăstie (industria
anul 1980. în urma anali uşoară), I. P. TI. Deva,
zei efectuate asupra expo C. C. S. M. P e t r o s a n i,
natelor prezentate în ca I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva (in
drul expoziţiei de creaţie stitute de cercetare şi pro
tehn ico-ş t i i n ţi fică, corn i si a
iectare), S.C.P.P. Geoagiu
judeţeană a acordat pre (agricultură). Institutul de
miul I, unor colective de subingineri Hunedoara (în- I.M. Barza. Atelierul me
tehnicieni, ingineri şi mun văţămînt superior), Coope- canic. Sudoriţa Saşca Dcalc
asigură repararea ţii între
citori — autori de inven ţinerea sculelor.
ţii, inovaţii şi raţionali- (Conlinuare in pag. a 2-a)
Făurari de lumina
La Haţeg
La Mintia, pe malul sting producţie de energie aici, pe viu, fiindcă lucrez
«I Mureşului, constructorii au României anului 1975". la C.T.E. din faza montaju- ţ
ridicat termocentrala, una Minunaţi sînt aceşti ener- lui". Aceleaşi bune apre- ţ Toate obiectivele acestui an vor fi terminate la timp
din cele mai mari ale ţării, geticieni de la Mintia! Da cieri i se cuvin şi lăcătuşului ^
care a transformat aceste torită muncii lor neobosite, Romolus Magda. „Meseriaş /
locuri intr-un important cen făcute cu pasiune şi dragos de mare clasă, care nu se ? — în 1980, oraşul Haţeg sută mai mare decit în trustului şi a organelor lo
tru energetic, intr-un punct te, miraculoasa lumină pă sfieşte să intre in cazan pen- j nu şi-a îndeplinit planul la 1980. Avem de predat în cale — care, dealtfel, ne
de referinţă pe harta econo trunde în viaţa omului, în tru efectuarea unor reparaţii, ^ activitatea de investiţii — centrul civic al Haţegului ajută destul de mult —
ne spunea tovarăşul Gheor
mică a ţării. „Facem lu- casa lui, deschizîndu-i „lumi cîod situaţia o cere, chiar la ghe Popcscu, vicepreşedin 130 de apartamente, dintre credem că ne vom realiza
ţ mină în epoca cea mai noase" perspective. temperatura de 60 grade. | tele Consiliului popular o- care 24 în 30 martie şi 15 toate sarcinile, că obiecti
în 30 iunie. Nu vom avea
\ luminoasă — ne mărturi- Să cunoaştem ciţiva din La noi nu se poate aştepta" i răşenesc. Au fost şi greu probleme nici cu acestea vele cu termen de predare
în acest an vor fi finaliza
/ sea Dorel Malea, secretarul cei peste 1 400 oameni care - sublinia Ovidiu Florescu, J tăţi de-ale noastre şi de din primul semestru, nici te la timp. Stadii avansate
^ comitetului de partid pe cen- contribuie zi şi noapte la secretarul comitetului U.T.C. 1 altă natură, pe care nu cu celelalte.. Planul la lo înregistrăm şi la obiecti
producerea ei. Constantin
1 trala termoelectrică. Realiză- Neag este maistru la secţia pe C.T.E. Mintia. Şi exem- ^ le-aş mai aduce acum în cuinţe va fi îndeplinit in vele din zootehnie — în-
: rile şi împlinirile noastre sînt discuţie. Important este că tegral. Tot în acest an tre grăşătoriile de bovine şi
termomecanică şi răspunde piele ar putea continua. I ne-am analizat cu exigen buie să mai terminăm :
1 rodul politicii înţelepte a de funcţionarea blocului e- Ei, energeticienii Mintiei ' ţă şi răspundere activitatea şcoala, cu 16 săli de clasă, de berbecuţl de la Nălaţi
ţ partidului comunist, a secre —, la fabrica de răcoritoa
nergetic (cazane, turbine, sînt oameni ai tehnicii şi ca din 1980, ne-am pregătit — în aprilie ; cinematogra re din Haţeg şi la com
tarului său general, tovară- plus auxiliarele acestora). lificării înalte, oameni care \ mai bine pentru acest an ful — în mai ; spitalul —
şui Nicolae Ceauşescu, care Comunist destoinic, care în fac ca „Steaua de pe Mu- ţ şi am pornit mâi hotărît în iunie. Ne-am concentrat plexul turistic de la Sîntă-
măria-Orlea.
a semnat actul de naştere al la treabă. Dovada : reali forţele la aceste obiective,
luna mai împlineşte 10 ani reş" să strălucească mereu ( împreună cu vicepreşe
acestui important centru e- de tură, ani în care şi-a fă mai puternic. Ei, comuniştii ^ zările obţinute pe primele se lucrează bine şi sîntem dintele Gheorghe' Popcscu
Ei,
comuniştii
două luni şi jumătate ale hotârîţi să le terminăm la
nergetic. Grija noastră de cut cu conştiinciozitate dato de la porţile luminii, alături i am trecut pe la şcoală, ci
anului, stadiile fizice a-
căpătîi este să-i asigurăm ria. Sau maistrul Gheorghe de comuniştii ţării, pun te- 1 vansate la majoritatea o- timp, deşi la şcoală data nematograf, spital, pe la
este deosebit de presantă
funcţionarea în cele mai bu Angliei, „doctorul" turbine melii trainice României de ) biectlvelor cu termen de şi nu avem forţă de mun blocurile 13 D şi 13 E. Se
ne condiţiuni, să pulsăm con lor, cum îi spun colegii. „In azi. Clădesc cu tenacitate ţ finalizare în acest an. că suficientă în meseriile muncea cu spor, dar volu
mul de lucrări este încă
tinuu sistemului naţional e- tervenţiile directe pe turbină viitorul aşa cum partidul - ţ Despre aceste obiective, de zidari, zugravi, faian- mare la toate aceste o-
r
nergia necesară. De la pu — ne spune el — necesită o a cărui glorioasă aniversare despre datele de predare, ţari, linolişti. Totuşi, prin- biective şl dacă nu se in-
nerea în funcţiune a primu răspundere uriaşă. Noi fa o vom sărbători curînd - ) ritmurile de lucru şi sta tr-o mai bună organizare
diile de execuţie ne-a vor a muncii şi prin sprijini DUMITRU GHEONEA
lui grup (1969) şi pină azi cem centraje şi reglaje de l-a prefigurat în documente- ) bit inginerul Mihail Radu,
(20 martie a.c.), C.T.E. Min ordinul micronilor, intr-un rea eu eîteva echipe de zi
le : storice ale celui de al \ şeful Şantierului nr. 3 con dari si zugravi din partea (Continuare in pag. o 2-a)
tia a produs 57,9 miliarde timp limitat, la cald, fără să XII- lea Congres. ţ strucţii Haţeg din cadrul
kWh. Cu peste 4 miliarde mai aşteptăm răcirea turbi T.C. Dcya
kWh mai mult decit întreaga nelor. Meseria am deprins-o LIVIU BRAICA ţ — în 1981, planul şantie CONFERINŢE MUNICIPALE
rului nostru este cu 1!) la
t DE DARE DE SEAMĂ ŞI ALEGERI
ALE FEMEILOR
Toate forţele mobilizate la
0 generoasă forţă de muncă
efectuarea la timp şi de bună
se angajează Sa activitate responsabilă
calitate a lucrărilor campaniei — Noi ştim că statutul de care dispune munici
pe care îl ocupăm în acti piul. în perioada trecută
apicole de primăvară vitatea economico-socială a de la precedenta conferin
municipiului — peste 41 la ţă, numărul femeilor în
sută din personalul munci cadrate în muncă a cres
tor sînt- femei —. locul şi cut cu circa 2 la sută (la
în unităţile aparţinătoare Consiliului unic agroindus rolul de care ne bucurăm
trial Simeria, lucrările de sezon înregistrează, în general în viaţa politică şi obşteas ţesători a de mătase ponde
rea femeilor este de 73
un ritm corespunzător. Această apreciere este îndreptăţită că — 29 la sută din totalul
de o succintă trecere în revistă a situaţiei la zi : o Au membrilor de partid sînt la sulă, în comerţ au fost
fost arate 350 ha şi au fost pregătite pentru semănat 25 femei, 34 la sută avînd încadrate încă 114 femei),
ha. o Au fost transportate la cîmp aproape 9 500 tone în crescînd, în acelaşi timp,
grăşăminte organice. » Peste 730 ha destinate a fi culti munci de conducere — le şi interesul şi răspunderea
vate in această primăvară au fost fertilizate chimic. o A datorăm politicii înţelepte» lor faţă de atribuţiile ce le
fost aplicată pe culturile semănate în toamnă o cantitate a partidului nostru, con revin. Iniţiativele — „Re
de 134 tone îngrăşăminte chimice. cepţiei umanist revo gistrul economiilor“ (I.M.C..
Sigur, cifrele nu sînt spectaculoase, însăminţările n-au luţionare a preşedinte Tipografie), „Vitrina calită
început, dar acest fapt se datoreşte condiţiilor atmosferice lui ţării, tovarăşul Nicolae ţii“, „Eu produc, eu con
necorespunzătoare ale acestui început de primăvară, ploi Ceauşescu, de afirmare a trolez“ (Ţesătoria de mă
lor abundente căzute. Tocmai datorită acestui fapt, prin femeii. tase), acţiunile sub gene
cipalul obiectiv al acestor zile este : Această afirmare — sub ricul „Coordonate ale ser
liniată de prof. Zoe Zaha-
ria — a fost concretizată virii civilizate" (l.C.S.A.,
ELIMINAREA EXCESULUI săparea de canale şi şan I.C.S.M.I.), calificarea a
DE UMIDITATE ţuri. I.C. Oruştie, sectorul scularie. Comunistul Vasile Dănciu- în conferinţa de dare de aproape 2 400 femei în di-
seamă şi alegeri a Comite
— Ca urmare a acţiuni lescu este strungar la această întreprindere de 30 de ani. El
Apele revărsate ale Mu lor întreprinse cu un mare execută lucrări complexe, de foarte bună calitate şi la tului municipal al femeilor LUCIA LICIU
reşului au afectai o supra număr de oameni şi cu timp. ' Foto: VIIIGIL ONOIU Deva de fapte demne ale
faţă însemnată de teren, din două excavatoare — ne generoasei forţe de muncă {Continuare in pag. a 2-a)
care circa 415 ba cultivate spunea Cornel Tărăpoancă,
cu grîu şi peste 200 ha eu inginerul şef al C.A.P. Ra- de fruntaşi celor care in donatori, a CONCURS. As lucrări de săpat pe aproape
orz. La ora actuală apele poltu Mare — am înlăturat 1980 s-au distins în întrece tăzi, la Brad, în organizarea 2 000 mp teren, s-a executat
rea socialistă, n DONĂRI O-
Inspectoratului şcolar jude
s-au retras însă bălţile au în timp scurt apa de pe NORIFICE DE StNGE. Sil ţean, se va desfăşura faza semănatul şi plantatul legu
melor şi zarzavaturilor pe o
rămas. în cooperativele din suprafaţa cultivată cu grîu Tiirsu! săptămâni pe care o judeţeană a Festivalului con însemnată suprafaţă. La a-
Simeria, Sîntandrei, Bobîl- şi recolta nu este compro încheiem au avut Ioc mai curs al ansamblurilor şcola ceste lucrări s-au remarcat
na şl Rapolt consiliile de. misă. Mai avem apă doar H SPECTACOL DEDICAT multe acţiuni de donări ono re de gimnastică ritmică. cetăţenii Mihai Moroşan, A-
lexandru
Constanţa
Straja,
conducere au întreprins în grădina de legume şi FRUNTAŞILOR. Comitetul rifice de singe, organizate Participă formaţiile calificate Ghiţescu, Aurelia Popa, Ale
sindicatului de Ia I.M. Uri-
ample acţiuni menite a e- muncim la săparea de şan cani a organizat un bogat de comisiile de Cruce roşie in faza pe localităţi, ijj BUNI xandru Lang, Koroşi Carol,
GOSPODARI, locatarii blocu
limina apa de pe terenuri ţuri şi canale pentru scur spectacol artistic consacrat şi unităţi sanitare. Astfel, la rilor K 1, K 2 şi A 2 din car Ioan Avram ş.a.
„Marmura“ Simeria au răs
le afectate. Zile la rînd, gerea ei. Ne bucurăm că fruntaşilor In producţie, Ia puns chemării 45 de dona tierul Gojdu-Deva au iniţiat
care au participat mineri,
zeci şi sute de oameni, ca ESTERA SÎNA maiştri, ingineri, electricieni tori,- la I.M. Barza — G5, la o largă acţiune de folosire
şi mijloace mecanice au TRAIAN BONDOR şi lăcătuşi, Împreună cu fa secţia furnale din C.S. Hune eficientă a terenurilor vira
lucrat fără întrerupere la miliile lor. Cu acest prilej, doara — 60, iar la comunele ne din spatele blocurilor. în
au fost iluminate insignele
decolmatarea canalelor, la (Continuare în pag. a 2-a) Vcţei şi Aninoasa citc 25 dc acest scop au fost executate
