Page 75 - Drumul_socialismului_1981_03
P. 75
R. 7269 ® DUMINICĂ, 22 MARTIE 1981 Pag. ,1
Se spune că despre seriilor
şi despre munca lui nu e prea
uşor de vorbit. Am să încerc
laxcmu totuşi să explic in eiteva rîn-
duri despre un tînâr coleg de
ce e atît de greu să vorbeşti
UNICĂ, Se-ntorc Ia vetre ţăranii despre un scriitor, se ştie că
literatura bună se alimentează
IA KT IE şi-n urma lor geme pămîntul din marile izvoare alo realu
aintc î răscolit ca o carte. lui, ale vieţii caro pulsează
patriei necontenit în tot locul din pa
erial pentru co- Fac horă tăcută împrejurul mesei trie. Auzim deseori ’ in preaj
•ovestea dragos- întorşi (lintr-o bătălie mă exclamaţia cuiva : „Ah.
remieră tv. Sce- dacă aş scrie eu o carte de
$1 regia Ion cu feţe brăzdate de pîraie spre viaţa mea !“... Oameni
u Gopo. După plini de virtuţi, capabili să
m ite ion Crean- griul Ie foşneşte in trăiască intens, să practice
lsodul l meserii dintre . cele mai grele,
ţi sănătatea răsuflare... să fie scafandri, oţeiari, iami-
catului natori, zidari, mineri — mese
Rapid — C.S. ADRIANA LĂ£CÂU rii pline de glorie bărbăteas
şic (repriza a că — râmîn neputincioşi în
. Transmisiune Consemnări POST FESTUM 1 faţa literaturii, a marilor ei
de Ia Bucu- secrete. Şi totuşi scriitorul e
ijâ patriei După sărbătoare — ,,pos/ nuială întemeiată şi pc a- lor calitate. Decît un păs r un om do rînd, practică a-
proape toate meseriile de pe
ţinem seama de proasta
festum", cum ziceau ro mănuntut că abia cu o sea pămînt, atit în realitate cit şi
duminica] în scris...
manii — în cazul nostru, ră înainte văzuseră „Mi-e toraş bucălat cîntînd din
Vorbind despre loan Evu am
rt după îestiva zi de 8 Mar irică“, peliculă mustind de fluier In admiraţia unui- J.stmiei să încerc a descifra unele tai
inspirate din
'.C.R. : „Străzile tie, să ne întoarcem o grozăvii de-alc terorismu miei (sau căţel?), decît o ne ale scriitorului, unele lu
ntiri" clipă spre a vedea cu ce lui italian. Iar telespecla-' demoazelă cu expresie l)e-o cale lungă-mi amintesc cruri ceva mai nefireşti. Poe
tul e îndeajuns de binecunos
cran pentru cei s-au ales tovarăşele noas toarelc, după c.c au mun tembelă şi pantaloni eva- o cale de secole grele cut de oamenii din urbea sa,
irice lucru tre tre de muncă şi de viaţă. hotar al gîndirilor mele merge la alimentara cu sacoşa
cut cu temei cit o săplămîrtă — şi nu zaţi, care şade meditativă
nai Atmosfera — sau e nu numai ele — simt nevoia pe nu ştiu ce, mai bine fug de ispita lacrimii calde în mină, strigă din răsputeri
a României: DC mai o impresie ? — a fost să se mai şi destindă, să un mănunchi de ghiocei, trecutul — să-i spunem pe nume — pe stadion, repară maşinile de
scris ale secretarelor nervoa
ea scenă a ţă-
micul ecran. E- parcă mai sărbătorească mai şi surkiă, să mai şi mai bine un ii'r de garoa pe-acolo străbate, se, umblă cu tot felul de sch-
i realizată in declt în alţi ani. E drept rîdă... fă. Dar atunci de ce se nu putem ţine uitarea cu-amintiri ferecate le la memoria maşinilor de
arc cu Comite- că a iost şi o zi însorită, Să revenim însă la da fabrică asemene a obiec şi înainte de a porni mai departe calcul etc.
itru cultură şi de o exuberanţă primăvă- rurile pe care le-au pri te ? Pentru că în sectorul ne oprim aici la marginea memoriei
: socialistă al
ii Timiş ratieă. S-au făcut daruri, mit : flori — de la umilii respectiv nu există încă o cu dulcele dor al împlinirii
-tistic: „Asta-i s-au cumpărat mii de Hori, şi sincerii ghiocei, pină la competentă îndrumare es să punem cu toţii
s-a intîmplat“. pe alocuri s-au dat mese somptuoasele Hori de se tetică. Dar asta e altă ISTORIEI
ă tv. O pro- Cîteva cuvinte
a studiourilor festive ( la care însă, în ră — mărţişoare, cosmeti chestiune asupra căreia coperta nemuririi.
spiritul egalităţii, au con ce elegante şi de bună ca ne propunem să revenim.
ia). tribuit şi sărbătoritele), li litate, cărţi, bibelouri... RAHELA BARCAN
i MARTIE Stop. Să ne oprim aici, la Deocamdată să evităm despre pactul
c in limba ma s-au dedicai spectacole. „bibelourile“ de serie din
Televiziunea a ales anu bibelouri, pentru că sînt sticlă şi faianţă şi să fim
sori me pentru acest prilej Ul primejdioase. Dar poale li circumspecţi cu cele de
lai mul „Julia", Încununat de un bibelou primejdios ? r kan In
iitea economică porţelan. Să ne apropiem
tcUnico-ştiin- mari premii, avînd-o în Da, fiindcă de cete mai in schimb cu încredere de
roiul titular pe această multe ori pătrundem cu el cristaluri şi de creaţiile Secexăimii
foileton: sufragelă modernă care e pe teritoriul kitsch-ului,
“. Episodul 2 din galeriile Fondului
mondial Jane Fonda. Un iilm ne adică al prostului gust. O Plastic. Cu siguranţă to Secerătorii au trecut demult loan Evu este autorul unui
icert de scară îndoielnic bun, dar greu, mare gamă de obiecte i- varăşele noastre se vor prin limpezimile patriei .„..Mic tratat despre copilăria
al. grav, uşor deprimant. Ceva nulile din sticlă sau faian bucura. Aşa cum ştiu de descifrînd în fabuloase oglinzi lumii..." care cuprinde de
mă face să cred că tova ţă, mai puţin din porţelan, altfel să se bucure şi de destinul subpămîntenelor umbre. fapt nişte pure „Amintiri din
Candoria“, tărim poetic supra
răşele noastre ar ti preie- produse în serie, se sub o carte, şi de o Hoaţe, a- Dar griul a răsturnat urmele lor . pus prin transfigurare peste o
rat să-şi încheie duminica stituie creaţiei de artă şi tunci cînd sînt dăruite din Şi ziua i-a găsii monumente de-o şchioapă realitate înfricoşător de pu
însorită cu un alliel de pervertesc gustul public. inimă. • în iarba înaltă. ternică, de tradiţională şi de
modernă, de continuitate de
i I : 7,00 Ac- iilm — liric, spiritual, lu Ele sînt pur şi simplu urî-
60 de minute; minos. E doar aşa, o bă te şi toarte scumpc dacă RADU CIOBANU MARIANA PÂNDARU rîu care nu se sfîrşeşte nici
ogramul sate- odată pe pămînt sau în văz
gazin dumini- duh... Citez din aceste frumoa
i toate pentru
lio.jurnal; 13,15 se memorii de poet. memorii
ră; 13,30 To- despre realitate : .........Dar mai
registrări de mult decît orice cuvînt, eu
ară ; 11,00 Un- iubesc/ţipătul unui copil/în
,30 Portret pe Jlufnăama Stifiuû pentru 3m mice
l Clubul arte- prima dimineaţă a lumii/ţipă-
etiu de ştiri ; tul unui copil silabisind văz
cuit muzical ; $ăxii wdui ptimăamâ duhul de afară...’.
i folclorice ;
de preţuim-- Deşi n-a scos încă o carte,
ileiin de ştiri: pămmtuiui loan Evu e de pe acum un
b licitate; 18,20 Covorul alb rămîne-n amintire, In orice primăvară noi copii foarte interesant poet, un
al românesc ; prinos de soare vor porni să deie poet îndrăzneţ care se mişcă
>tcoa pentru natura urcă în iubirea noastră; şi-un dor de fapte-n suflet va
iiojurnal; 20,15 Asfinţit de toamnă într-o mare cu dezinvoltură prin cîteva
iri de muzică deasupra sidefiilor potire de vii — musti modalităţi poetice, minuieşte
0 Turneul mc- cînd omul va întinde braţe noi metafora eu îndărătnicie de
Radiojurnal ; e zarea mai înaltă, mai albastră. Jivinele se caută cu lungi să prindă-n ele mii de curcubee.
tic sportiv ; melopee, poet modern, de poet care
de ştiri ; 23,05 Orologii lăuntrice bat trăieşte astăzi dar care nu
ns ; 24,00 Bu Şi împlinită va fi cartea ţării uită niciodată fondul sacru al
fi,05—5,00 Nou Semănătorii înoată prin ogoare Măsura ploilor albe, de funigei. înveşmîntată-n doine şi în datini culturii noastre. Ei nu vine eu
nocturn. o experienţă trecătoare, o sta
plutind încrezători pe-o apă a strîns în cuget dor de prea fie de cuvinte şi „îndrăzneli“
clară Vinul crud, parcă viu, din frumos de trecut dintr-o zi în alta. De
ulcioare de împlinire-a drumului de
însămînţînd pămîntul cu fapt — nu sînt eu primul care
E chiar sîngele toamnei, veacuri spun că loan Evu o un poet.
sudoare crepuscular ; pavat prin ani cu singe şi cu Premiile literare pe care le are
peana mcrce- s-adune aur din belşug la vară. Pe buzele noastre-şi dizolvă patimi, frumos orînduite pe masa de
u); Pe aripl- lucru pot grăi oricînd despre
— seriile Arsura sărutul unui zeu tutelar. el şi poezia pe care o scrie.
a) ; HUNE- Şi iar la ţărmul tău spălat de ani Prin cuvintele mele colegiale
tsrul ştie mal Reverberat în vechiul lut arid se-ntorc în zbor aceleaşi vreau doar să mai atrag o da
i); Labirintul Păsări de fum zvîcnesc din rîndunele,
; Roclcy II prezentul bunăstării face casă, Arcul poetului şi trec domol tă atenţia hunedorenilor (şi
cadru la mă cu dor de cuib în suflet — poate nu numai lor) că tinărul
rul); PETRO- Aniversînd un Comunist partid Peste rîul copilăriei, nestrămutată lege acela atletic, frumos, purtînd
impar (Uni- schimbîndu-i e-n zborul lor’ chemarea către în mîini cînd o chitară, cînd ®
dimineţii (7 e primăvara Ţării mai geantă cu scuîe, e un poet, un
întilnire de Albia prin noi, într-un ultim vatră poet despre care sc vorbeşte
- seriile I-II frumoasă. ce nici o lege n-o va putea şi mai ales se va vorbi.
l-UPENI: Zbor ocol. şterge.
ral) ; Mesaj
Muncitoresc) ; VASILE COJOCARU IONEL AMÂRIUŢEI ADAM NICOLAE : VALERIU BÂRGÂU
i aventuri pe ADRIAN POPA „Omagiu slderurgiştilor“
on (Muncito-
(Luceafărul);
aun „S-‘ (Mi-
RILA : Duru Consideraţii ia o expoziţie
tă (Muncito-
3 AS A : Ferl-
casă veeltc NASTASIA MANIU : coborilă în subteranele lu interpretul unuia din roiuri Cînd Douanier Uousseau, li grăvi în culori care se vor cît
URICANI : minii ancestrale, veghind „la „Capcana le principale) creează un ma derul picturii zise naive . ce mai frumoase în sine, tot fe
crede in Ia umbră de cuvinte“... îndeam re spectacol ai confruntării avea să facă şcoală mai tir- lul de forme mai mult sau mai
ci l-n (7 No- nă prin gest poetic, prin dintre două forţe potrivnice. ziu, a expus prima oară ceea
lAD : Stra- „legămînfcul forţa ariei ; „Nu puneţi do mercenarilor" In decorul pitoresc de la ce a fost calificat drept „me puţin feerice, monumente, (i-
maginînd un sat care. nu mai
iteaua roşie); liu la. reverul lumii...“. Beliş, un mic detaşament al galomanie inocentă“, a stirnit este „bucolic“)., flori (care pet
: Rătăcire Bine gîndite, ciclurile căr Oricît de anevoioasă ar fi armatei române, condus de ilaritatea contemporanilor săi fi...) etc. Iei un taraf de lău
t A ŞTIE : El- de fidelitate'" ţii — „Corolă pentru pace“, încadrarea filmului „Cap maiorul Andrei, porneşte “prea înrobiţi unei optici con tari şi o frîntură de joc pe
’atria); Dru- „Patria din cuvînt“, „Punţi“, cana mercenarilor" în li lupta împotriva baronului formiste şi canonice“, cum
(Flacftra); Cunoscută lectorului avizat „Poezia ea un rîu" şi „Ţară mitele unui gen sau al von Gortz. spunea Modest Morariu într-o zarea unui cătun, dincolo un
: I se spu- cit şi cititorilor de poezie, adîncă“ — aduc în faţa citi tul, un mare număr de ar ediţie românească a albumului lan galben cu omul şl femeia
ul“ (Casa de poela Nastasia Maniu debu torului e tematică majoră, gumente duo totuşi la con- Desigur, un film de aven sa secerîndu-1 bucuroşi, iei w
SG : Burebis- tează în această primăvară turi îşi are canoanele sale, său conspectlv. Esteticienii au imagine a cocsoriet, dincolo o
II (Popular); sub auspiciile Editurii mili printre ele şi o acţiune cu lansat şi încă îşi mai dispută, natură eu flori de scumpie şi
cu voluptate, noţiunea ce nu
blid cu cireşe. Nicolae Purcar
sa din tren ; tare cu volumul de poezie multe ramificaţii, cu întor mai este nouă, aceea de fiind dornic să ie facă „aşa
patru stea- patriotică atît de frumos In sături neaşteptate şi chiar
de cultură); titulat „Legăiuînlul de fide lovituri de teatru. Dar ecea kitseh, adică produse subartis- cum sînt“... Ceea ce dă spe
• seriile I-Il litate“. Colaboratoare a mai ce reţine atenţia cu osebire tice, nu lipsite de o anume ranţă că el poate trece de a-
MERIA : Re- tuturor revistelor literare cit este ştiinţa lui Nicolaescu savoare ingenuă, plăcută uno m e n i n ţ a r e a stigmatizatului
reştil); 1LIA: şi a ziarului nostru, puţini do a sugera imaginea unei ra, la rîndu-le neinstruiţi... kitseh ar fi prezenţa persona
mai
Rămîne
disputabilă
cu
ai II (Lumi- ştiu că poeta a debutat cu armonioasă — poezie ostă cluzia că noua producţie a lumi care se. prăbuşeşte. Fil jului uman. efortul mai re
Rl : Teatrul adevărat in antologia „Po mul e dinamic, captivant, iar seamă la noi apartenenţa unor cent de a găsi subiecte înăun
iciforesc). pas între poeţii tineri“, în şească, de dragoste de pa Casei de filme 5, purtînd evoluţia actorilor Gheorghe atari „naivi“, amatori care în- trul văzutului, nu in recuzita de
Sergiu
Ni-
semnătura
trie şi partid. In acest sens
lui
grijită de poetul şi criticul cităm o strofă edificatoare colaescu, este o peliculă de Cozorlcl, Mircea Albulescu, • curaj aţi de festivalul creaţiei pe Lipscani. Oricît de contra
au făcut obiectul discuţiilor de
WfZXSfg&ifflSi Victor Felea şi apărută la din „Poem la Hunedoara" : aventuri, factologin căreia se riaţi sînt unii. nimeni nu e în
Editura Dacia. „Oraş — e flacără pe care profilează pe un fundal de Ion Besoiu, Amza Pellea, care nu scriem acum. Dacă şi primejdie, nici măcar „emi
Debutul cu volum propriu e străbat/cu paşii celorlalţi istorie real, perioada imediat Violeta Andrei şi toţi ceilalţi pictura naivă, la limitele sale nenţa sa“ modernitatea celor
petrecut in acest an în ur ea într-un vis —/Ce forţă premergătoare Unirii de ia dau contur precis rolurilor. spre kitseh este un fenomen ce nu nt-ca se fot: prezenţi in
ma obţinerii premiului Edi nevăzută m-a legat/de simt 1918. paraestetic, o vor judeca spe expoziţii, deşi e'imntul oferit
labil pentru turii militare este interesant, şi-n somn parfumul tău a- Imaginea lui Nicolae Girardi, cialiştii. Expoziţia lui Nicolae este mai prie!n : e ca oricînd.
Vreme fru- semnalînd cărţile ei viitoare, prins...“. Fiind şi coautor al scena ea de obicei, este şl de a- Purcar, muncitor-şamotor în Venind vorba, şi rez.umîndu-n
i ziua. Cer direcţiile în care va evolua Prin „Legămîntul de fide riului, Nicolaescu porneşte, ceastă dată excelentă. Pe C.S.H.. deschisă la Casa de la Hunedoara, n cărei activi
n. Vînt slab tînăra poetă. O poezie caldă, litate“ începe un drum poe credem, de la a premisă cultură din Hunedoara, meri tate plastică este cunoscută ea
tt din secto- uşor muzicală, feminină, de- tic promiţător. Tinerilor scri justă : fără să-şi îngăduie o scurt „Capcana mercenari tă a fi văzută tocmai pentru bună, este, în exnoziţla despre
atitudine prea licenţioasă fa
stic. Ţempe- r.uiîndu-se sub binecunoscu itori hunedoreni caro au de ţă de fila istoriei, dar şi fă lor“ este ceea ce se cheamă a ne clarifica unele din ideile care vorbim, un prilej de me
e intre mi- tul semn blagian „Eu nu butat în ultimii ani li se a- un succes categoric. amintite mai sus. Dincolo de ditaţie si în sensul fiecăruia
tde, iar cele strivesc corola de minuni a lătură încă un destin. ră să renunţe la efectele ceea ce vom conchide rămîne, sînt în municipiul sideruraişti-
15 si 20 ara- lumii“, hrănită dintr-o ne spectaculare ale genului, re- cred, faptul frumos al unui lnr un număr bun de pictori
izolat ceaţă, măsurată dragoste de patrie. B. VALERIU gizorul-scenarist (care este şi AL. COVACI „neinstruit“, de a părăsi u- care nu nu expus de
teorolog ele nealta zidăriei, cea care as chiar zece ac'
Vrasgyalt). preşte palma, pentru a lua pe EUGEN EVU
nelul în timpul liber, a zu
