Page 77 - Drumul_socialismului_1981_03
P. 77

In întimpinarea glorioasei aniversari

                                                                                           ia creării Partidului Comunist Român


                                                                                                  TONTA CENUŞIE        fonta  cenuşie  de  Hune­  la  I.M.C.  Bîrcca  sc  stră­
                                                                                                    PESTE PLAN         doara.                   duiesc  să-şi  realizeze  rit­
                                                                                                                                                mic  sarcinile  de  plan,  să
                                                                                                Colectivele  de  Jurna­                         asigure   şantierelor   din
                                                                                              lişti  de  la  C.S.  Hunedoa­                     judeţ  şi  din  ţară  tot  mai
                                                                                              ra  ridică  zi  de  zi  cotele                    multe  materiale  da  con­
                                                                                              întrecerii  socialiste,  ilepă-                   strucţii.  în  primele  două
                                                                                              şindu-şi  constant  sarcini­                      decade  ale  lunii  curente
                                                                                              le  do  plan.  Organizîn-                         aici  au  fost  realizate  su­
                                                                                              du-şi  temeinic  munca  pe                        plimentar  1  100  mc  pre­
                                                                                              formaţii  de  lucru  şi  pe                       fabricate  din  beton  ar­
                                                                                              schimburi, utilizînd la pa­                       mat,  ureînd  plusul  de
                                                                                              rametri   capacităţile   de
                                                                                              producţie şi respectînd în­                       producţie  la  acest  sorti­
                                                                                                                                                ment  ia  circa  7  300  mc.
                                                                                              tocmai  tehnologiile  dc  e-                      De   asemenea,   in   cclc
                                                                                              laborare,   furnaliştii   de                      două  luni  şi  două  decade
                                                                                              aici  au  realizat  de  la  în­                   din  an  au  mai  fost  rea­
                                                                                              ceputul  anului  şi  pînă  Ia
                                                                                              zi  o  cantitate  suplimen­                       lizate peste plan 1 200 mc
          Activitatea OMS.  în sprijinul                             AMPLE ACŢIUNI            tară  de  fontă  cenuşie  de   MAI MULTE          6  km  tuburi  de  presiune,
                                                                                                                                                produse  din  b.c.a.  armat,
                                                                                              peste 2 700 tone. De men­
                                                                                                                                                14  tone  de  vată  minerală,
                                                                                              ţionat  atenţia  deosebită
                                                                                                                             MATERIALE
            realizării sarcinilor economice                         PENTRU SPORIREA           pe  care  furnaliştii  hune-   DE CONSTRUCŢII     aproape 100 tone de cără­
                                                                                                                                                mizi  refractare.  Cea  mai
                                                                                              doreni  o  acordă  calităţii
                                                                       PRODUCŢIEI
                                                                                                     imperativ
                                                                                              foniei,
                                                                                                                                                mare  parte  din  aceste
                                                                                                                major
                                                                       PE FRUCTE              pentru  calitatea  maşinilor   Şi producătorii do ma­  produse  au  fost  expedia­
            Soluţionarea  practică  a   rea  autoconducerii  şi  auto-                        şi utilajelor realizate din  teriale de construcţii de  te deja beneficiarilor.
          sarcinilor   de   importanţă   gestiunii  economice.  în  ple­  Ieri  s-au  declanşai  lu­
          deosebită  ce  revin  Consi­  narele  consiliului  orăşenesc   crările  din  cadrul  ,,Săp-
          liului  orăşenesc  Brad  al   şi ale comitetului orăşenesc  lămîniî   pomiculturaIn
          Frontului  Democraţiei'  şi   O.D.U.S.,  precum  şi  în  şe­  legătură cu acţiunile
          Unităţii  Socialiste  si  Comi­  dinţele  de  birou  ale  aces­  1  concrete  ce  sc  vor  în­
          tetului  orăşenesc  al  Orga­  tora,  analizele  pe  proble­  treprinde  între  23—29
          nizaţiei  Democraţiei  si  U-   mele  activităţii  economice   martie  a.c.  am  solicitat
          nităţii  Socialiste  din  hotă-   au  ocupat  un  loc  prioritar.   citeva  precizări  ingineru­
          ririle  or  anelor  superioare   Amintim  în  această  direc­  lui  principal  Radu  Rolog,
          si  proprii,  a  determinat  bi­  ţie  că,  sub  conducerea  or­  de  la  Trustul  horticultu­
          roul  consiliului  orăşenesc   ganului  de  partid  orăşe­  rii :
          al  F.D.U.S.  şi  comitetul  o-   nesc  au  fost  analizate  pro­
          răşenesc  al  O.D.U.S.  să-şi   bleme  privind  preocuparea                            De  felul  cum,  conduc  brigada
          perfecţioneze   permanent   organizaţiilor   democraţiei   „Sâpkâmîna
          stilul  si  metodele  de  mun­  şi  unităţii  socialiste  pen­
          că  în  conducerea  activită­  tru  creşterea  bazei  de  re­                         depinde cîştigul fiecărui ortac
          ţii  pentru  realizarea  sarci-   zerve  de  minereu  la  I.M.   pomicMmU 11
          .nilor economice şi sociale.  Barza  şi  de  cărbune  la                           Ca  argument  la  invitaţia   de  experienţă  au  fost  ră­  minus.  Reuşind  să  le  asi­
            i-'rintr-o  mai  bună  pla­  Mina  Ţebea,  gospodărirea                        făcută  minerului  şef  de   rite.  în  al  doilea  rind,   gur   aproape  întotdeauna
          nific  e  şi  organizare  a   si  valorificarea  superioară   Se  apropie  cío  sfîrşit   brigadă  Francisc  Fazakas   vreau  să  detaliez  răspun­  eîştiguri  bune,  oamenii  nu
           m'-ncii,  aut  la  nivelul  oră­  a  rezervelor  de  minereuri   tratamentul  II  Ja  un  nu­  reliefăm  doar  o  singură  ci­  sul  întrucât  despre  oamenii   m-au  lăsat  nici  la  greu,
          şenesc  cit  şi  la  cel  al  uni­  şi  cărbune,  creşterea  pro­  măr de 76 000 pomi, ac­  fră  :  peste  100  000  tone  de   cu  care  am  lucrat  merită   mai  ales  atunci.  în  pre­
          tăţilor  economice,  analize­  ductivităţii  muncii  şi  a  e-   ţiune  care  a  premers   cărbune  extrase  peste  pre­  să  se  spună  mai  mult.  Că   zent,  de  exemplu,  traver­
          le,  dezbaterile  şi  măsurile   ficienţei  activităţii  econo­  „Săplămînii  pomicultura“.   vederile   cincinalului   re­  au  fost  foarte  buni  nu  mai   sez  situaţie  foarte  critică
          adoptate  au  permis  o  mai   mice.  Ca  urmare  a  acţiuni­  Acum  se  fac  plantări  de   cent  încheiat  de  brigada  pe   trebuie să demonstrez; Vor-  în   abataj.   Am   presiuni
          bună  cunoaştere  a  acţiuni­  lor  întreprinse  de  către   pomi  ş/  de  arbuşti  irucli-   care o conduce.                          mari,  jumătate  din  timpul
          lor  ce  trebuie  întreprinse   O.D.U.S.,  sub  directa  în­  leri  pe  o  supraiaţă  dc  99   —  Cum  a  reuşit  şeful  de   Ce ne declară   de lucru îl afectăm ^aduce­
          în  vederea  mobilizării  oa­  drumare  a  Comitetului  o-   hectare,  din  care  pe  11   brigadă  să  obţină  aseme­  FRANCISC FAZAKAS,   rii  pe  poziţie  a  'cadrelor
          menilor  muncii  la  realiza­  răşenesc  de  partid,  I.  M.   hu  Ia  l.P.l.L.P.  Haţeg,  cu   nea succes?      miner şef de brigadă   deranjate   dc   presiunea
          rea  sarcinilor  ce  revin  co­  Barza  şi  Mina  Ţetiea  şi-au   coacăz  negru  şi  zmeură.   —  Aş  putea  rezuma  răs­  la sectorul I   continuă.  Efortul  zilnic  este
          lectivelor  de  muncă  bra­  îndeplinit  exemplar  sarci­  Se  continuă  tăierile  de   punsul  doar  în  citeva  cu­  al I. M. Paroşeni  * 1  mult  mai  marc  decît  dacă
          derie.                     nile  economice  pe  primele   formare  şi  rodire  la  pomi   vinte  :  cu  oamenii  cu  care              am  da  cărbune  tară  între­
            Respeclind  întocmai  prin­  două  luni  ale  anului  cu­  pe 190 ha, de arat şi să-   am  lucrat.  Dacă  nu  mă  o-   besc  faptele  brigăzilor  con­  ruperi,  iar  cîştigul  mult
          cipiul  muncii  şi  conduce­  rent.                     pal  în  jur  ui  lor  pe  245   presc doar la acest răspuns   duse  de  Andraşik  şi  Me-   mai  mic.  după  tonele  ex­
          rii  colective,  membrii  bi­  Dovedind  răspundere  de­  ha,  cil  şi  de  fertilizare  a   lapidar  o  fac  din  două  mo­  szaroş,  formate  din  briga­  trase.  Ortacii  însă  nu  dis­
          roului   consiliului   orăşe­  osebită  pentru  traducerea   terenului  cu  îngrăşămin­  tive.  în  primul  rind  pen­  da  cu  care  am  lucrat  cu   peră.  Ştiu  că  vom  reuşi  să
          nesc  al  F.D.U.S.  şi  ai  co­  in  viaţă  a  hotărârilor  Con­  te  organice  pe  73  ha,  iar   tru  că  întotdeauna  ara  gă­  iniţial.  Acum  şi  aceste  bri­  depăşim  această  situaţie.
          mitetului orăşenesc al     gresului   al   XII-lea   ai   cu  îngrăşăminte  chimico   sit  foarte  utile  schimburile   găzi sînt fruntaşe.  Evident,  cu  ajutorul  con­
          O.D.U.S.  au  fost  repartizaţi   partidului,  cele  69  organi­  pe 216 ha.     de  opinii  între  brigadierii   —  Ce  rol  aţi  avut  dv.  in   ducerii,  căreia  i-am  cerut
          pe  organizaţiile  componen­  zaţii  ale  democraţiei  şi  u-   Materialul  sădilor,  li­  de   la   întreprinderi   sau   această direcţie ?  sprijin  cu  o  altă  brigadă,
          te  din  unităţile  economice,   nităţii socialiste din ora-  vrat  de  către  Staţiunea   chiar  sectoare  diferite.  De­  —  Eu  nu  conduc  briga­  pentru  rearmarea  galeriei
          de  invăţămînt  si  sănătate,                           de  cercetare  şi  producţie   seori  am  avut  prilejul  să   dă  decît  de  şase  ani.  Dar   de  bază,  astfel  incit  noi  să
          pentru  a  ajuta  la  perfec­     VIORICA ALMAŞAN       pomicolă  din  Geoagiu,   particip  la  asemenea  ac­  am  preluat-o  de  la  un  mi­  afectăm   mai   mult   timp
          ţionarea   metodelor   de        preşedintele Consiliului   va   facilita   extinderea   ţiuni,  atît  cu  caracter  teo­  ner  de  excepţie  —  Costa-   extragerii   cărbunelui,   să
          muncă  ale  organelor  de           orăşenesc Brad      plantării  a  80  000'  do   retic,  cînd  ne  întîlneam   che  Zaharia.  De  la  el  am   nu  sufere  sectorul  si  în­
          conducere  colectivă,  la  a-    al Frontului Democraţiei  dilerite soiuri de pomi.  mineri  de  la  mai  multe   învăţat  ce  trebuie  şi  cit  să-i   treprinderea.
          plicarea  hotărîrii  Plenarei     şi Unităţii Socialiste             E.  SÍNA    mine  şi  discutam  despre   ceri  minerului  în  abataj.   —  Cum  procedaţi  cu  cei
          C.C.  al  P.C.K.  din  martie                                                J   modalităţile  de  lucru,  eît   Cînd  să  fii  apropiat  de  el,   care  so  încadrează  mai
          1978  privind  perfecţiona­  (Continuare în pag, a 2-aJ                          şi  practice  în  cadrul  căro­  dar  şi  cînd  să-l  ţii  la  dis­  greu în disciplina brigăzii 7
                                                                                           ra  mergeam  în  anumite   tanţă.  Ştiam  de  la  început   —  Mi  s-a  reproşat  că
                                                                                           brigăzi,  la  locurile  lor  de   că  de  felul  cum  conduc   sînt  prea  sever  cu  oamenii.
                                                                                           muncă,  unde  puteam  ve­  brigada,   depinde   cîştigul   Da sînt. De cînd mă ştiu
                                                                                           dea,  pe  viu  cum  se  spune,   fiecărui  ortac.  Nu-ţi  poate
                                                                                           modul  de  lucru,  tehnolo­  fi  Indiferent  dacă,  la  plată,    C. IOVANESCU
                                                                                           giile  aplicate.  Regret  sin­  oamenii pleacă acasă cu
                                                                                           cer că asemenea schimburi  1 000 lei în plus sau în         (Continuare în pag. a 2-a)
                                                                                                                           Şedinţa Biroului Comitetului
                                                                                              Formaţiile  <le  căluşcri  ilo
                                                                                             la  Orăştioara  de  Sus  (ima­
                                                                                             ginea  de  sus)  şi  Geoagiu         judeţean d® partid
                                                                                             (jos)  au  oferit  la  faza  ju­
                                                                                             deţeană  adevărate  spccta-
                                                                                             eole de virtuozitate.      Ieri  a  avut  loc,  la  Deva,   bunătăţirii  activităţii  con­
                                                                                                                      şedinţa  Biroului  Comitetu­
                                                                                                     Foto: V. ONOIU                              siliilor  de  conducere  ale
                                                                                                                      lui judeţean de partid.    C.A.P.  în  mobilizarea  în­
                                                                                                                        în  cadrul  şedinţei  au
                                                                                                                                                 tregii  ţărănimi  pentru  rea­
                                                                                                                      fost  analizate  :  concluziile   lizarea  planului  pe  anul
                                                                                              (Kclatări  în  pag.  a  Hl-a,   şi  măsurile  ce  se  impun   1981.
                                                                                             de  la  întrecerea  artiştilor   pentru  realizarea  planului
                                                                                             amatori).                de  export  pe  1981  ;  activi­  în  problemele  analizate,
                                                                                                                      tatea  U.J.C.A.P.  şi  măsuri­  au  fost  adoptate  măsuri
                                                                                                                      le  ce  se  impun  a  fi  luate   corespunzătoare.
                                                                                                                      pe  baza  sarcinilor  stabilite   în  continuare  au  l'ost  re­
                                       liară  aduce  în  întrecere  şi   TICOLE  DE  STAT  ŞI  COO­  (('rară realizată de pionierii   '  de  Congresul  al  IV-lea  al   zolvate  probleme  ale  acti­
                                       cinecluburile  din  ramura  mi­  PERATISTE.  în  cadrul  consi­  şi elevii din localitate, b   I  U.N.C.A.P. în vederea îm-  vităţii curente.
                                       nieră.  ®  EXTINDERE/).  CEN­  liilor   unice   agroindustriale   PENTRU DOCUMENTARE ŞI   «
                                       TRALEI   TELEFONICE   DE   Geoagiu   şi   Deva   au  fost   PETRECEREA PLĂCUTĂ A   '
                                       LA  OFICIUL  P.T.T.R.  Nit.  4   constituite  două  noi  asocia­  TIMPULUI LIIiER. Intre 1 şi   )  A început semănatul culturilor din prima epocă
                                       DEVA.   întreprinderea   tcle-   ţii  economice  horticole  de   22 martie a.c., peste 10 SOI) ti- ■
               Bl   „ClNTECUL   ADÎNCU-   construcţia  Bucureşti  a  ter­  stat  şl  cooperatiste.  Aceste   neri şi tinere din judeţul   ,
             LUI*  —  EDIŢIE  JUBILIARA.   minat în zilele dc 21—22 mar­  asociaţii  Includ  in  ele  fer­  nostru au participat la ex­  Vremea   favorabilă   clin   tăţile  consiliilor  unice  a-
             Duminică,  în  Valea  Jiului  s-a   tie,  lucrările  de  extindere  eu   mele  legumicole  şi  pomicole   cursii, prin B.T.T., pentru   ,  ultimele  zile  şi  creşterea   groindustriale   Haţeg,   Si-
             deschis  ediţia  a  X-a  a,  ma­  2000  linii  a  centralei  telefo­  ale  întreprinderilor  agricole   documentare şi petrecerea   ,
             nifestării   politico-ideologice   nice  de  la  oficiul  P.T.T.R.  nr.   de  stat  şi  cooperativelor  a-   plăcută a timpului liber. Ci-   f  temperaturii  au  mobilizat   meria şi Călan.
             şi  cultural-artistice  „Cintccul   4  din  cartierul  Dacia.  Aceas­  gricole  de  producţie  din  raza   leva grupuri au vizitat Mu-   ,  forţele  mecanice  şi  umane   în  scopul  executării  de
             ad  incului“.  Ziua  inaugurală   tă  extindere  va  permite  in­  celor  două  consilii  unice  a~      clin  unităţile  agricole  ale   calitate  şi  în  timp  optim  a
             a  prilejuit  în  fiecare  locali­  stalarea  unui  număr  de  2000   groindustriaîc  de  stat  si  coo­  zeul de istoric a P.C.R., a   t  judeţului  la  intensificarea
             tate  spectacole  «sub  genericul   noi  posturi  telefonice.  Ca  ur­  peratiste.  rfl  CARAVANA  CUL­  mişcării muncitoreşti şi de-   |  lucrărilor  pregătitoare  şi  a
                                       mare,  municipiul  Deva  sc  în­                   mocratice din România, în   ,  lucrărilor  de  pregătire  şi   semănatului,  cadrele  tehni­
             „Laudă  muncii",  urmate  de                       TURAL-EDUCATIVA    COM­   timp ce alte grupuri s-au   ţ
             baluri  ale  minerilor.  Dezba­  scrie  în  rindurile  localită­  PLEXA,  care  a  avui  loc  la         de  semănat  din  prima  e-   ce  ale  consiliilor  agroin­
                                       ţilor  din  ţara  noastră  eu  cel
             teri.  mese  rotunde,  zile  ale   mai  mare  număr  de  posturi   Hă.şdău  (Topliţa),  a  venit  în   deplasat în staţiunile Pălti-   !  pocă.  dustriale   verifică   zilnic
             brigadierului,  colocvii,  sim­  telefonice  Ia  1000  de  locui­  sprijinul  cunoaşterii  cerinţe­  niş, Stina de Vale sau Sn   *  S-a  însămînţat  pînă  in   starea  terenului.  Au  fost.
             pozioane  vor  da  săptămînii   tori.  în  continuare  se  vor  e-   lor  puse  de  noua  revoluţie   Munţii Paring, Semenic, Re-   1 )
                                                                                          lezat.
             manifestărilor  politico-cduca-                    agrară  în  faţa  ţărănimii.  Spe­                    prezent   o   suprafaţă   de   de  asemenea,  luate  măsuri
                                       xecuta  lucrări  de  cablare  în                                           %
             tive  Caracter  de  lucru,  ur-   cartierul  Bcjan  —  etapa  a   cialişti  de  la  Staţiunea  dc        peste  200  ha  în  C.A.P.  şi   pentru  valorificarea  fiecă­
             mînd  ca  la  sfirşitul  ci  să  se   II-a  —,  precum  şi  de  extin­  cercetare  şi  producţie  pomi­  71  I  I.A.S.,  începînd  cu  mază­  rei  ore  sau  zi  bune  de  lu­
             desfăşoare   spectacolele-con­  dere  a  reţelei  telefonice  în   colă  Geoagiu  au  dat  lămu­         rea,  griul  de  primăvară  şi   cru,  spre  a  se  recupera  ră-
             curs  de  muzică  uşoară  şi   alte  cartiere  ale  Devei,  jg  A-   riri  competente,  acţiunea  în-
             creaţie literară. Ediţia jubi­  SOCI AŢII ECONOMICE HOR-  cheimlu-se cu o şezătoare li-         ** I     legumele  din  prima  ur­  mînerile  în  urmă  cauzate
                                                                                                                   *  genţă.  Cele  mai  mari  su­  de   condiţiile   nefavorabile
                                      w C im&r e msmor e mm# » *****
                                                                                                                      prafeţe an însămînţat unî-  si excesul de umiditate.
   72   73   74   75   76   77   78   79   80   81   82