Page 82 - Drumul_socialismului_1981_03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

f
I |i elev;
DEZBATERI s-au referit la sarcinile Aşa cum ne-au informat
STRINS LEGATE privind cultivarea cu legu­ tovarăşii Nicolae Berceanu SCHIMBURI DE EXPERIENŢA telor în organizarea controlu­ ZIUA BRIGADIERULUI
DE ÎNFĂPTUIREA me a terenurilor din curţi­ Consiliul municipal al sin­ lui aplicării hotărîrilor şi le­ 13.50 Fotbal :
Comitetul sindicatului de la
gilor ţării", la care au rela­
SARCINILOR PROPRII le locuitorilor satelor apar- şi Dorel Tăşală, pînă la dicatelor Deva a organizat re­ tat din propria experienţă I.M. Bărbăteni — unitate frun­ Polonia. T
d
directă
ţinînd ccmunei, la folosirea sfîrşitul acestei luni în toa­ cent un reuşit schimb de ex­
Tema „înfăptuirea unei cu eficienţă sporită a fie­ perienţă pe tema „întrecerea preşedinţii comitetelor sindi­ taşă în sporirea producţiei reşti. în i
profunde revoluţii agrare, te cursurile vor avea loc socialistă — factor activ in catelor de la I.C.R.A., I.E.C., de cărbune cocsificabil — a gerea pron
dezvoltarea şi moderniza­ cărei suprafeţe de pămînt. convorbirile recapitulative mobilizarea oamenilor mun­ E.M. şi T.C.H. organizat, zilele trecute „Ziua 17,55 Imagini di
rea susţinută a producţiei NICOLAE BERCEANU cu tema „Tezele, orientări­ cii pentru realizarea angaja­ brigadierului", care a prile­ 18.25 Forum ceti
agricole în lumina docu­ , secretar adjunct le şi sarcinile practice cu­ mentelor pe anul 1981. For­ CONSFĂTUIRE juit un rodnic schimb de ex­ 18.50 1001 de se
mentelor Congresului al al Comitetului comunal me şi mijloace de generali­ La Clubul „Siderurgistul” perienţă, idei şi opţiuni între 19,00 Telejurnal
Xll-lea al Partidului Co­ de partid Mărtineşti prinse în cuvîntarea tova­ zare a iniţiativelor muncito­ din Hunedoara, preşedinţii şefii de brigăzi ai minei. Au 19.25 Actualitate;
munist Român“ a făcut o- răşului Nicolae Ceauşescu reşti, de stabilire a criterii­ consiliilor de educaţie poli­ mai participat şefi de sec­ 19,45 în Sntimpi
biectul unor interesante PE PRIM PLAN — la Congresul al II-lea al ţă­ lor şi de urmărire a rezulta­ tică şi activitate cultural-spor- toare, maiştri, ingineri, acti­ greşului Ui
dezbateri în cadrul cercu­ DEZVOLTAREA rănimii, privind obiective­ telor în întrecere". Au parti­ tivă, propagandiştii cursurilor vişti sindicali de la mină. rale a Sin
rilor de învăţămînt politi- CREŞTERII ANIMALELOR cipat preşedinţii comisiilor invăţămintului politico-ideolo- 20,05 Telecinema
co-ideologic ce funcţionea­ le fundamentale ale noii re­ pentru generalizarea expe­ gic organizat de sindicate şi GALA CINECLUBURILOR creţul din
ză în organizaţiile de în cadrul cursului de voluţii agrare în România. rienţei pozitive şi organizarea organizatori de grupe sindi­ La Hunedoara a avut loc fia“. Prod
partid din C.A.P. Mărti- învăţămînt politieo-ideolo- Sarcinile ce revin organe­ întrecerii socialiste ale comi­ cale din întreprinderile muni­ gala cinecluburilor din judeţ. diourilor a
neşti, Jeledinţi şi Dineu gic de partid din Răchito- lor şi organizaţiilor de tetelor sindicatelor din unită­ cipiului Hunedoara, au parti­ Au participat colectivele de 22,10 Telejurnal.
Mare, din care fac parte va, după ce a fost dezbă­ ţile economice ale municipiu­ cipat la o fructuoasă consfă­ profil de la Petroşani, Hune­
ţărani cooperatori şi meca­ tută tema privind dezvol­ partid, consiliilor de con­ lui. Au expus preşedinţii de tuire de lucru. Tema supusă doara, Deva, Lupeni şi Brad.
nizatori. Cursanţii au in­ tarea creşterii animalelor ducere din unităţile agri­ la exploatarea minieră, I.E.C., dezbaterii a fost ,,învăţămîn- Cu acest prilej au fost pre­
sistat îndeosebi asupra fo­ şi înfăptuirea sarcinilor de cole, celorlalţi factori în I.M.C., T.C.H. şi întreprinde­ tul politico-ideologic — factor
losirii intensive a fondului către crescătorii de anima­ mobilizarea oamenilor mun­ rea de lianţi, după care au de bază în educarea oame­ zentate mai multe filme in­
BUCUREŞTI
funciar, utilizării unor so­ le cu gospodărie individua­ urmat dezbateri fructuoase. nilor muncii, pentru cunoaş­ spirate din munca colective­ dioprogramul d
iuri de înaltă productivita­ lă, reieşite din cuvînta- cii din agricultură pentru terea şi înfăptuirea sarcinilor lor de mineri şi siderurgişti Radiojurnal;
te la culturile de grîu şi rea tovarăşului Nicolae dezvoltarea, modernizarea Tot la Deva, alt schimb din documentele Congresului pentru sporirea producţiei de presei; 8,10 Cu
porumb, executării la timp Ceauşescu la şedinţa de lu­ şi creşterea producţiei a- de experienţă a urmărit „Sti­ al Xll-lea al partidului şi Te­ cărbune, minereu şi metal la diilor; 9,00 Bul<
9.05 Răspundem
şi de calitate a lucrărilor cru de la Braşov şi din lul şi metodele de muncă fo­ zele Consiliului Central al nivelul stabilit de Congresul lor; 10,00 Bule
agricole, extinderii supra­ documentele celui de-al gricole". losite de comitetele sindica­ U.G.S.R.". al Xll-lea al partidului. 10.05 Muzică po
feţelor cultivate cu plante II-lea Congres al întregii Din ţările soci
Buletin de ştij
tehnice, creşterii efective­ ţărănimi, s-au dat răspun­ r erofonul pionic
lor de animale şi a produc­ suri la întrebările cursan­ Fotocrltică Avanpremieră
ţiei acestora, întăririi ra­ ţilor şi, cu sprijinul specia­ 12,00 Buletin d
comoara
Din
porturilor dintre secţia liştilor, au fost prezentate nostru; 12,20 l
S.M.A. şi cooperativele a- metodele moderne de fu­ Atîrnat de un fir de . . . telefon miliei. Părinţii
gricole, prin cointeresarea rajare şi îngrijire a anima­ de creaţie tehnico-ştiinţifi- care zi; 12,45 (
Iuţionarc; 18,00
mecanizatorilor, pe baza lelor. S-a insistat în cadrul îmbătrînind în post, în La Staţiunea de cerceta­ că (ing. Nicolae Cîn- 3; 15.00 Clubul
noilor reglementări. Legat dezbaterii asupra impor­ faţa Consiliului popular re şi producţie pomicolă dea, director adjunct la 15,f ~tbal:
de aceste sarcini, cursanţii tanţei creşterii animalelor al comunei Rapolt, stîlpul Geoagiu a avut loc ieri, în D.G.A.I.A), măsurile de îm­ Po. . Tran
recta de la st
losif Giurgiu, Nicolae Ti- în gospodăriile populaţiei, din imagine şi-a pierdut organizarea Direcţiei gene­ bunătăţire a participării la August“; 17,50
rănescu, Aurelia Rădules- îndatoririi patriotice a fie- verticalitatea. în vremu­ rale pentru agricultură şi Mircea. Neagu:
cu, Ioan Gaşpar, Remus cL ui comunist, a fiecărui rile lui de glorie avea o industrie alimentară, o con­ creaţia ştiinţifică si tehni­ serii; 20,00 Cor
că în lumina prevederilor
Şerban, Susana Zudor, Le- ţăran de a-şi aduce o con­ sfătuire de lucru pe teme­ Congresului al Xll-lea al zică populară;
şi spiritul leg
ontina Căndroiu, Ioan Gău- tribuţie sporită la alcătui­ misiune bine stabilită : să le : „însămînţarea cartofi­ P.C.R. şi ale celui de-al denţe sonore;
lea au subliniat necesitatea rea fondului centralizat al susţină firele de telefon. lor, sfeclei de zahăr şi po­ II-lea Congres al ţărănimii într-o oră; 2
urgentării reparaţiilor la statului cu produse anima­ Numai că acum, odată cu rumbului", „Aportul ca­ (dr. ing. Ilisie Pasc, cerce­ muzicale; 23,8
stop muzical î
maşinile agricole, fertiliză­ liere, arătîndu-se în acelaşi trecerea timpului, s-au drelor de specialişti în ac­ tător ştiinţific). O seamă TIMIŞOARA
rii întregii suprafeţe de te­ timp avantajele încheierii inversat şi rolurile. O sîr- tivitatea de creaţie ştiin- de specialişti din unităţile maţiile zilei ;
ren, pregătirii seminţelor de contracte cu statul pen­ mă (cea a telefonului con­ ţifico-tehnică de masă şi agricole de stat si coope­ litatea în indii:
rezultatele obţinute în a-
tăţi ale noului
pentru asigurarea celor tru livrarea unor cantităţi siliului), mai ţine în pi­ cest domeniu pe perioada ratiste au prezentat, de a- conomico-finar
mai bune condiţii în ve­ cît mai mari de carne şi cioare stîlpul. Să mai în­ 1978—1980; măsurile de îm­ semenea, referate privind ţa). Maşini
derea desfăşurării lucrări­ alte produse animaliere. drăznească cineva să spu­ bunătăţire a acestei acti­ rezultatele obţinute, pre­ înaltă tehnicit
şoara ; 20,20 l
lor agricole din primăvara S-au organizat pînă în pre­ nă că „soarta“ nu atîrnă vităţi in anul 1981 şi în ocupările actuale si de per­ truda pămîntu
acestui an. Un loc impor­ zent dezbateri la toate cele viitor“. spectivă în domeniul crea­ Octavian Gog.
tant în cadrul dezbaterilor 8 teme cuprinse în tema­ uneori de un fir de... te­ La consfătuire au parti­ ţiei ştiinţifice. ţarinii“; 20,30
hitect al prez«
l-au ocupat problemele tica cursului. lefon. E un efort prea cipat inginerii şefi ai con­ Pe marginea referatelor list. Emisiune
privind creşterea efective­ DOREL TĂŞALĂ mare pentru o sîrmă atît siliilor unice agroindustria­ au avut loc dezbateri la — comuna To
lor de animale, îngrijirea secretar adjunct de subţire. Tocmai de a- le, ingineri şefi şi şefi de care au participat un mare re — Timiş. ;
din bătrîni tă:
şi furajarea acestora. al Comitetului comunal ceea, cei de la D.J.P.Tc. ferme din C.A.P. si I.A.S., număr dintre cei prezenţi, de muzică po
în acelaşi timp, cursanţii de partid Răchitova Deva, dacă n-au auzit cadre ale Staţiunii de cer­ în cadrul consfătuirii au ncască. Med
pînă acum de eforturile cetare şl producţie pomi­ fost prezentate sarcinile ce Dumitru Cher
21,30 Emisiune
ce le face stîlpul pentru colă din Geoagiu şi din revin agriculturii judeţu­
CENACLUL DE CREAŢIE PUBLICISTICA a învinge gravitaţia, mă­ cadrul unităţilor subordo­ lui, cadrelor tehnico-ingi-
ŞI PERFECŢIONARE PROFESIONALA car după ce vor privi a- nate D.G.A.I.A. Au fost nereşti in campania agri­ t d l M E I
prezentate noutăţi în teh­ colă din această primăva­
Vineri, 27 martie a.c., lă. Se vor continua dez­ ceastă imagine să încerce nologia culturii cartofului, ră, în înfăptuirea obiecti­
orele IC, va avea loc la baterile asupra reportaju­ să asigure „obiectul“ (nu sfeclei de zahăr şi porum­ velor privind creşterea pro­
DEVA:
Lo’
sediul ziarului nostru din lui şi informaţiei. la ADAS, ci cu ancore) bului (ing. Ioan Pop, cer­ ducţiei vegetale si anima­ ring (Patria):
strada Dr. Petru Groza Invităm la şedinţa de sau chiar să-l schimbe. cetător ştiinţific), rezulta­ liere în 1981 şi in cincina­ rie (Arta); l-l
cenaclu participanţii la L s Cuscrii (Flaci
nr. 35, o nouă şedinţă de concursul „Tînărul repor­ tele obţinute în activitatea lul actual. iele uşii de s
lucru a cenaclului de gistul) ; Drapi
ter“, colaboratorii şi co­ ta); Tînăra sc
creaţie publicistică de respondenţii voluntari ai torul) ; PETRI
perfecţionare profesiona­ ziarului. In problema agregatelor mai trebuie cana mercena
Colombo la I
iembric); Al
să se ,excaveze pentru a cîa de... producţie dut şi regăs
66
(Republica) ; l
5 Animalele ră:
VU
(Urmare din pag. 1) ...ZIUA TRECE, să se asigure o capacitate sant de văzut şi modul cum citorcsc); vîntul
ripile
(Urmare din pag. 1) urgenţă a.î*. cu mijloace LEAFA.MERGE, NOI... de transport de 50 de tone. se predă schimbul. La Său­ I-II-111 (Luce
mecanizate, acolo unde este reparaţie se făcea fără nici Cele trei maşini nu erau leşti există o practică. Se oameni mi nu
râtul de filrr
rezultă că în unităţile a- posibil, cît şi manual. un grafic de execuţie, că Am văzut, stau utilaje. suficiente. Dar, în staţie, predă din mers la... poarta resc); LONE/
parţinătoare consiliului u- Exces de umiditate exis­ era la latitudinea şefului Motive ştiu cu toţii să gă­ şi în preajma ei mai erau balastierei. Aşa l-a predat lui Jupiter (
nic agroindustrial Ilia au tă şi la C.A.P. Zam şi de balastieră, Lazăr Ceclea, sească : lipsesc carburanţi, două maşini : una, 31IID losif Nicoară lui Mihai TR1LA : Mos<
in lacrimi <
fost transportate în cîmp Sălciva. Aici, zilnic sînt avem o imagine aproape lubrifianţi, piese de schimb. 6899 — şoferul lucrase cu Moldovan. Mai trebuie să aninoasa:
circa 8 500 tone gunoi de mobilizaţi un mare număr completă a ceea ce înseam­ Dar, privind mai atent uti­ ea în schimb de noapte —, consemnăm că şi în echipa toresc) ; URI
grajd, acţiunea fiind în de cooperatori la săparea nă munca în aceste balas- lajele, se putea vedea că alta, 31 HD 6896, — era lă­ lui M.M. indisciplina era la rea dintr-o <
Noiembrie) ; I
plină desfăşurare. Tot din de şanţuri şi canale pen­ tiere.Este şi firesc ca în si­ pe multe dintre ele patina sată în paza unui pensio­ ea acasă. îi lipseau din Barklcy de
situaţia operativă aflăm că tru scurgerea apei ce băl­ tuaţia creată colaborarea vremii nu-şi prea pusese nar (şoferul plecase la sta­ schimb patru muncitori. (Steaua roi
aplicarea îngrăşămintelor teşte. Avîndu-se în vedere dintre cele trei unităţi să amprenta, ceea ce ne-a de­ ţiune). „Pentru prima dată se în- BARZA: Fu
ră
(Minerul)
naturale este rămasă în că terenul este încă umed se transforme într-o cam­ terminat să concluzionăm Cînd am ajuns la Bretea tîmplă !“ — ne spune el. Studentul, c
urmă, fiind împrăştiate în multe locuri, în unele panie de... că nu piesele de schimb Strei, în preajma amiezii, Oare să credem ? ! cartofii (Pair
doar cu ceva peste 3 000 de unităţi s-a hotărît să se sînt o problemă, ci exploa­ şeful de exploatare, Lazăr O întrebare firească îşi cului şi ap
tone. De aceea, în unităţi­ schimbe amplasamentul VÎNATOARE tarea utilajelor, cunoştin­ Ceclea se lăsa mîngîiat de găseşte locul aici. Ce de­ GEOAGIU-B/
în plus (Cas;
le agricole din Sîrbi, Bur- sfeclei de zahăr — lucrare DE„. GREŞELI ţele profesionale ale meca­ razele soarelui primăvăra­ termină această stare de in­ HAŢEG: ‘'"nţ
juc şi altele au fost con­ ce se înscrie în epoca I — nicilor, calificarea lor. Da­ tec. Oamenii din staţie erau disciplină ? Credem că toc­ (Popular/ B
stituite formaţii de coope­ tocmai pentru a nu se în- Afirmaţia aparţine şefu­ că toate erau corespunză­ organizaţi pe punctele de mai toleranţa multor şefi pe o poveste
Nor
CALAN:
ratori care muncesc la îm- tîrzia semănatul. Aşa s-a lui secţiei balastiere, ingi­ toare nu se ajungea în a- lucru (unde se executa re­ de formaţii faţă de oame­ de cultură);
prăştierea îngrăşămintelor procedat la Gurasada, Ilia, nerul Gheorghe Hauptcorn. ceastă situaţie. Şi s-a mai paraţia) pe principiul „la nii din subordine. Apoi, zonul de cati
naturale ce se află la capă­ Sălciva şi în alte unităţi. De pildă, a continuat dîn- încetăţenit un obicei prin grămadă“. Unul tăia sau haosul creat de neaprovi- ILTA: Jocuri
(Lumina).
tul tarlalelor. Lucrarea tre­ — Ţinînd seama de si­ sul, U.M.T.C.F. Deva cînd balastiere : fiecare face ce-1 suda ceva, alţi 3-4 îl în­ zionarea ritmică cu piese
buie mult grăbită deoarece tuaţia concretă — ne spu­ vede că utilajele de încăr­ taie capul. curajau din... priviri. de schimb, carburanţi şi lu-
există gunoi neimprăştiat nea Ioan Cionca, inginerul care sau de extracţie din Dimineaţa, la Simeria, şe­ La Săuleşti am fost pre­ brifianţi.
chiar pe ogoarele ce vor fi şef al C.A.P. Ilia — am zonele de exploatare nu ful de schimb Teodor A- zenţi în jurul orei 18. Oa­
semănate în epoca I cu hotărît să cultivăm sfeclă funcţionează la întreaga chim nu ştia cine îi lipseş­ menii din schimbul con­ CÎT DE PERFECTĂ ESTE
sfecb, cartofi etc. în tarlaua numită Valea capacitate, ne trimite ma­ te din echipă. Şi avea în- dus de losif Nicoară încer­ (DEZ)ORGANIZAREA !
Timpul pr<
Un alt obiectiv al etapei Bătrînă, unde pămîntul şini cu duiumul. Pe urmă tîrziaţi ! Printre ei se afla cau să deblocheze un con- ziua de 25 n
actuale este combaterea ex­ este iscat. Dealtfel, aici am dau telexuri în stînga şi în şi Tatiana Drăgan — cea casor. Şeful nu era acolo. în problema agregatelor va ii schiml
cesului de umiditate de pe şi intrat cu tractoarele la dreapta că nu se încarcă care făcea pontajele pen­ Ne-a surprins cînd a apă­ de balastieră mai trebuie noros. Vor c
holdele de grîu şi orz, ca arat şi pregătit terenul. y maşinile. La rîndul său, tru maşinile U.M.T.C.F. in­ rut îmbrăcat în haine de să se „excaveze“ pentru a verse locale
lat se vor s<
şi de pe suprafeţele ce Însâmînţările în această I.M.C. Bîrcea are destule trate în balastieră. Ioan Ca- oraş (aşa lucrează — a spe­ da de... producţie. Dacă nu cărcări elcct
urmează a fi semănate cu primăvară au început la întreruperi în flux, defec­ soni, motivînd că are uti­ cificat el). L-am rugat să se iau măsuri ferme pen­ sufla moderc
porumb. Silvia llina. briga­ cooperativa agricolă din ţiuni. Ca să-şi mascheze a- lajul defect, s-a prezentat ne prezinte pontajele. Pînă tru întărirea ordinii şi dis­ cari locale (
dieră de cîmp la C.A.P. Brănişea unde, în pri­ ceste neajunsuri arată cu la lucru după ce trecuse la acea oră toată lumea lu­ ciplinei, pentru organizarea din vest. Tc
nime între z
Ilia, ne-a spus că a fost ma zi de lucru, s-au se­ degetul spre I.E.I.A.M.C. şi bine de ora opt. Chiar şi crase. Mergînd pe la toate punctelor de lucru, utiliza­ iar temperat
complet evacuată apa ce mănat 7 ha cu sfeclă de U.M.T.C.F. Fiecare vrea şoferii de la U.M.T.C.F. au punctele de lucru am în­ rea la capacitate a utilaje­ tre 9 şi 14 j
La munte,
băltea pe o tarla din veci­ zahăr. Au urmat apoi uni­ să-şi tragă spuza pe turta un program al lor. Unii cercat să-i găsim pe Teo­ lor din exploatări şi, bine­ bătoare cu «
nătatea secţiei de mecani­ tăţile din Gurasada. Ilia şi lui. „turta“ interesului ge­ vin la ora 7, — Marin Su- dor Duma şi Maria Con­ înţeles, pentru aproviziona­ cădea ploi
zare a agriculturii, dar că Sălciva. Important este ca neral rămînînd necoaptă. ciu, — alţii, cînd cum — stantin. între timp şeful rea zilnică cu cele solicita­ ploaie. Vîntu
derat, cu in
mai sînt încă întinse o- în zilele ce urmează să se Desigur, ar putea fi evita­ Viorel Medrea, Teodor Bur­ modificase pontajul. Pri­ te de procesul de produc­ 80 ltm/n. (I\
chiuri de apă la brigada din intensifice semănatul. Este te astfel de situaţii neplă­ că. Fiindcă vorbim despre mul. învoit de la orele 13. ţie. angajamentele asuma­ serviciu :
satul Săcămas, unde se cere un imperativ de cea mai cute dacă activitatea nu -maşini, pentru deservirea iar M.C. — în recuperare. te râmîn să îngroaşe dosa­ cenco).
a se-acţiona cu maximă mare, importanţă actuală. s-ar desfăşura în genul... staţiei, prin plan, trebuie Poate că este totuşi intere­ rele formalismului.