Page 83 - Drumul_socialismului_1981_03
P. 83
7 271 © MIERCURI, 25 MARTIE 1981 Pag. 3
'1 gandei vizuale de la mina
craţi în cîmpul muncii, ■> Saptamîna cultural- Paroşeni şi urmat de un
spectacol susţinut de taraful
ziune din care 24 ani lucraţi în educativă „Silviu Drago- minei şi brigada artistică a
grupa a 11-a de muncă, mir" şi-a încheiat, du Întreprinderii de confecţii. &
la împlinirea vîrstof de minică, cea de-a V-a e- In cadrul Festivalului naţio
57 de ani aveţi dreptul O Concursuri. In cadrul nal „Cîntarea României“ as
tomânia — diţie. Ea a prilejuit ex manifestărilor organizate in tăzi, la Petroşani, (ora 10,
•ansmisiunc la pensie pentru munca puneri („60 de ani de la intimpinarea aniversării a 60 la Teatrul de stat) şi Lupeni
ţ la Bucu- depusă şi limită de vîrstă. crearea P.C.R.“, „Im de ani de las*crearea P.C.R., (ora 13, la Palatul culturii),
auză: Tra- AVEŢI CÜVÎMÏ0L portanţa Congresului ţă la Uricani a avut loc un are loc faza judeţeană a în
trecerii formaţiilor şoimilor
concurs pe tema „File din
icxpres o Florica Murgu, Orăş- rănimii; sarcinile ce re istoria acestui neam“, la ca patriei. ® Tot astăzi, la
Grecia e La rubrica „Aveţi cuvîntul", tovarăşul Doru Bocănici tie. La împlinirea vîrstei vin comunei Gurasada re elevii oraşului au demon Şcoala nr. 5 din Petroşani,
, enesc din Hunedoara a sesizat unele aspecte negative in am de 55 de ani, aveţi drep din hotărîrile acestuia), strat ample cunoştinţe din se deschide o expoziţie de
tul la pensie de limită de
filatelie la care expun ele
cele mai importante pagini
i balarea puilor livraţi de „Avicola" Mintia-Deva. La aceas urmate de expoziţii de ale mişcării muncitoreşti. Un vii colecţionari din întregul
tă sesizare, unitatea vizată răspunde că la controalele virstă pentru faptul că, carte social-politică, re astfel de concurs va avea loc judeţ participanţi la faza
C.T.C. nu au fost semnalate astfel de aspecte. Fluxul teh deşi aţi avut trei naşteri, mîine şi la Şcoala nr. 5 Pe judeţeană a Festivalului na
economică cenzii ale volumelor ţional „Cîntarea României“.
area Con- nologic de ambalare se desfăşoară în bandă continuă, numai doi copii au fost scriitorului omagiat, fil trila, cu tema „60 de ani de © 25 mii lei este valoarea
unde muncitoarele ce efectuează operaţia de introducere crescuţi pină la vîrsta de lupte şi împliniri“. ©Schimb
unii Gene- me artistice, expoziţii de experienţă. Astăzi, la ora echipamentului sportiv intrat
icatelor a giturilor şi picioarelor în carcasă nu au timpul efectiv 10 ani (art. 18, al. 1 din de artă plastică (..Hune 10, Ia mina Paroşcni are loc recent în dotarea echipelor
de fotbal, volei şi tenis de
îca. „Se necesar decît pentru o singură operaţiune. Totuşi, sesiza Legea nr. 3/1977). doara în arta plastică un schimb de experienţă pe cîmp ale asociaţiilor sporti
tema „Forme şi metode de
anţa Vitto- rea a fost prelucrată cu întregul personal muncitor din o Dumitru Ghiorghi- contemporană“), hore muncă folosite de comisiile ve de la preparaţiilc din Va
iţie a stu- secţia ambalare, sublinilndu-se aspectele negative semna cescu, Petrila. După data ţărăneşti. Ziua închide pentru învăţămîntul politico- lea Jiului. Dc la acestea se
lericane late, iar pe viitor se va întări şi mal mult controlul tehnic de 1 decembrie 1982, pu rii manifestărilor a be ideologic In scopul realizării aşteaptă în viitoarele compe
tiţii o comportare pe măsu
de calitate, pentru a nu mai fi sesizate asemenea aspecte. sarcinilor reieşite din docu ra eforturilor materiale. ©
teţi solicita pensionarea neficiat de un program mentele de partid“. Participă
de limită de vîrstă, deoa artistic, susţinut de an responsabilii acestor comisii Mîine, la Petroşani, are loc
faza municipală a concursu
ÎNTREBĂRI - RĂSPUNSURI rece numai atunci împli samblul folcloric din din întreprinderile miniere, lui de baschet (băieţi) al c-
preparaţii, construcţii de ma
niţi 19 ani vechime lu Ilia şi formaţiile artis şini, „Vîscoza“, I.C.M.M., co levilor din liceele Văii Jiu
o Ionel Vlad, Ribiţa. că această unitate nu vă crată în grupa I de mun tice ale comunei gazdă. merţ, secretarii cu propagan lui. © Teatrul „Fantasio“ din
Constanţa prezintă astăzi, o-
Dacă după absolvirea li încadrează, cereţi o nega că, cei 3 ani lucraţi in da de la comitetele orăşe rele 10 şi 14, la Casa de cul
: 6,00 Ra- neşti şi comunale din Vaiea
îincţii; 7,00 ceului de specialitate nu ţie şi cu această negaţie grupa a Il-a nu vă con Jiului, activişti din domeniul tură din Petroşani, specta
)0 Revista aţi urmat si nu urmaţi vă puteţi încadra la o feră nici un drept in propagandei. Schimbul de cole cu comedia muzicală
erul melo- plus. experienţă va fi prefaţat de pentru copii „Cocoşului ne
n de ştiri; un curs superior de învu- altă unitate în meseria în o vizită de documentare şi ascultător“.
xscultători- ţămint, sînteţi obligat să care sînteţi calificat. e Viorel Jurcovan, Ilia. trecerea în revistă a propa C. IOVĂNESCU
î de ştiri; vă prezentaţi la unitatea o Ion Munteanu, Sime-
ilară; 10,30 undo aţi fost repartizat Reveniţi cu precizări : o Activitate metodică
iste; 11,00 ria. După datele ce le-aţi unde locuiţi în comuna cu public. Astăzi, la Ro-
11,05 ¡Vii prin repartiţie, în vederea comunicat in scrisoare, a- Iha ? Aţi fost căutat dar Acţiuni de gospodărire r
lor; 11,35 încadrării în muncă. Da vînd peste 40 de ani lu mos, întreprinderea ci
radio - tv. ; nu aţi fost găsit. nematografică judeţea
ştiri; 12,05 nă organizează o activi şi înfrumuseţare MULŢUMIRI
folclorului tate metodică cu public, ŞI FELICITĂRI
iversul fa o Orăştie. Peste 500 de
ci de fie- la care participă şi şefii cetăţeni din Orăştie au lu
itece revo- Rezultatele fazei judeţene a formaţiilor de dansuri de sectoare care coordo Zcna Pokaly din Cris- )
)e Ia 1 la nează unităţile cinema crat duminică — în Micro
nvitaţilor ; I şi Micro II, pe străzile tur a găsii înlr-o zi un ^
omâ rU populare, orchestre, tarafuri, solişti vocali de muzică tografice din mediul ru Eroilor şi Pricazului — la portmoneu cu acte şi i
lisiuriv ral. Acţiunea va benefi
ionul „¿a cia de un concurs gen amenajarea zonelor verzi, 2 600 Iei. L-a predat ime- ;
intece de populară, rapsozi populari dezgroparea trandafirilor, diat la mili(ie, de unde, i
18.00 Orele ..Cine ştie, răspunde" pe curăţirea rigolelor, a tro tot ioarle repede, valo- \
rt de mu* ® Orchestre de muzică Vaţa dc Jos, „Grisul“ (dans grecesc), Şcoala tema „De la comunişti
0,30 Litera populară : locul I — Casa Brad ; II — I.M. Hunedoa învăţăm cutezanţa revo tuarelor, aleilor şi drumu rile au ajuns in posesia i
20,50 Ca- populară de artă Petroşani; luţionară“, realizat cu rilor de acces. A fost pri proprietarului — păgu- 1
2.00 O zi de cultură Orăştie ; „Mîn- ra ; 111 — Casa de cultură II — Şcoala populară de ma mare acţiune din acest baş, pensionarul Petru ^
D Bijuterii dra“—Valea Jiului şi Clu Deva, „Lira“ Deva ; men artă Petroşani, secţia ex concursul tinerilor din an, organizată pentru gos
5.00 Non bul „Siderurgistul“ Hune ţiune : Căminul cultural ternă Hunedoara, Clubul comună. întrecerea va Ncmţoiu din Deva. Un 1
turn. fi susţinută de proiec podărirea şi înfrumuseţa gest de cinste şi corec- )
doara. o Formaţii de di
10.00 Infor- Ilia. o Rapsozi populari : sindicatelor şi cooperativa ţii din filme. rea oraşului. titudine, care nu mai ne- }
,10 Actua- verse instrumente popu locui I — Anişca Catrina „Straja“ Lupeni, T.C.H. o Veţel. Cetăţenii comu cesită comentarii. i
ie : Priori- lare : locul I — Casa de (Ruda — Ghelari), Lenuţa Deva ; III — U.U.M.R. nei au participat în număr
ecanism e- cultură Brad ; II — Şcoala Evsei (Brad) ; II — Gheor- o „Cîntecul adîncului“.
ir. (Iteşi- Crişcior, căminele cultura Duminică, prin specta- mare la acţiunile organi
utilaje de populară de artă Petro gne Romcea (Cerbăl), Flo- le Şoimuş şi Lăpugiu de zate pentru curăţiri de pă
— Timi- şani. ® Grupuri instru rica Sudrijan (Vulcan) ; III Sus ; menţiuni — Căminul i colele organizate la toa şuni (100 hectare), săparea
cîntec din mentale de muzică popu — Ileana Lazăr Podari cultural Ilia, cooperativa te cluburile si casele de
rom An esc: de şanţuri şi canale de
„sufletul lară : locul I — Căminul (Lupeni). o Solişti vocali : „Moţul" Brad. a Formaţii cultură din Valea Jiu scurgere (un kilometru) şi
rtidul, ar cultural Geoagiu (instru locul I — Cornelia Rusu de dansuri caluşere.şti : lo lui, sub genericul „Lau alte lucrări de gospodări
ului socia- mente de coardă) ; duet (Brad), Drăgan Munteanu cul I — Căminele cultura
lonografică dă muncii“, au fost de re. S-au remarcat, în mod
ovăţu Ma- taragoate — Pera Bulz, Io (Deva), Minea Stanciu le Orăştioara de Sus şi clanşate acţiunile din deosebit, pentru hărnicie : ( ORDINE CU...
,40 „Jocu-i nel Coza (Vata) şi Aurel (Hunedoara), Vasile Dobra Geoagiu, „Romana“ Orăş- deputatul Petru loja şi ce | DEZORDINE ?
*, program Stingă, Ioan Ianc (Casa de („Crişul“ Brad) ; II — Gh. lie ; II — Clubul Călan. o cadrul săptămînii „Fes
ară româ tivalului de creaţie lite tăţenii Aurel Junea, Ioan
ni muzical cultură Brad) ; II — duet Ilîndoreanu (Deva), Adria Formaţii de dansuri băr rară, muzică uşoară, Boboteanu, Petru Nistor, ţ Întreprinderea de lianţi
an; 21,00— saxofoane „Lira“ Deva şi na Boşorogan şi Iuliu Bor băteşti : locul I — Casa de din Mintia, Iulian Buştea, Chişcădaga a iost ade- ^
terară. „Cerna" Hunedoara ; III za (Orăştie) ; III — Iacob cultură Orăştie şi C.S. Hu artă fotografică şi crea Ioan Moldovan, Adam Hoi-- / sea criticată pentru dez- ^
— muzicuţe — Casa de Moldovan (Lupeni), Geor- nedoara ; menţiune — Ca ţie cinematografică „Cîn dea, Augustin Pădureanu
ordinea ce domneşte in
SiKkassgaa cultură Brad ; menţiune — geta Caragea (Deva), Ma- sa de cultură Haţeg, © tecul adîncului“. Cu a- din Veţel, deputatul Andrei * ordinea ce domneşte in i
ţ incinta sa. S-a hotărît să )
muzicuţe — Clubul C.F.R. ria Celer (Hunedoara), Grupuri de dansatori : lo cest prilej, în cursul Buştea şi cetăţenii Virginia să i
Simeria. o Grupuri vocal menţiuni — duetul Nicolae cul I — Casa de_ cultură săptămînii, minerii Văii Belea, Nicolae Dumbravă \ se iacă ordine. Poarte 1
— instrumentale folclorice: Pop .şi Nicolae Păsculeţ Deva şi vătafii de căluşeri din Leşnic, precum şi Ga- f bine. Numai că, marii, ţ
locul I — Căminul cultural (Petroşani), Mărioara Mun hunedoreni. o Formaţii de Jiului organizează zile ţ 17 martie, inginerul Ni- l
story pe record în producţie. leni Blaj şi Georgeta Pe-
is de glo- Geoagiu. o Ansambluri vo- teanu (Dealu Mare), Maria dansuri inedite : locul I — tresc. 1 colae Gruici, şelul sec-
EDOARA : Nistoresc (Lelese). o An căminele culturale Feregi Mîine, la orele 17, la ’ torului Păuliş-Lunca, al )
; In spa- eal-inslrumentale folclori Casa de cultură din Pe ® Cărpiniş, Uroi, Sime 1
(Siderur- ce : locul I — Căminul cul sambluri de cîntece şi dan — Cerbăl şi Baru (căluşeri ria Veche, o Numeroşi ce \ Întreprinderii de drumuri
rupt (Ar- suri : locul I — Casa de — formaţie mixtă). © For troşani, are loc con tăţeni din satul Cărpiniş, ţ şi poduri ne-a sunat la 1
(Construc- tural Costeşti. o Formaţii maţii de dansuri bătrî- cursul de preselecţie a t redacţie solicilindu-ne
NI; Cap- deosebite de instrumente cultură Orăştie şi C.S. Hu aparţinător oraşului Sime
• (Unirea) ; nedoara. ® Formaţii de neşti : locul I — Casa de soliştilor de muzică u- ria, au plantat, duminică, i sprijinul că nu mai ştie 1
Ira (7 No populare: locul I — tul- cultură a sindicatelor Uri- şoară din cadrul între plopi pe malul văii Cărpi
ii în nori nicăresele din Bulzeştii de dansuri populare mixte: cani ; II — Căminul cultu j ce să iacă de atita ordi- j
ENI: Pier- locul I — Căminul cultu prinderilor miniere din niş, pe marginea drumului ţ ne cită se face în curtea l
Cultural) ; Sus şi Blăjeni. o Tarafuri : ral Bătrîna. ® Formaţii de bazinul Petroşani. de la intrarea în sat şi în i amintitei unităţi. Pentru ?
id (Mun- locul I — Casa de cultură ral Ruda — Ghelari, Casa dansuri de femei : locul I jurul depozitului de furaje
>N: Pe a- Brad, Căminul cultural de cultură Hunedoara — Căminul cultural Ociu. V _____________________ } că dumnealor iac ordine /
împrăştiat s
— seriile de la ferma zootehnică a ' în curte, dar depun te- ţ
ul); Acei C.A.P. Simeria. Alţii au
cu apa- ^a.oi,i.BEoooaeo(aooofflo®afflaoo®aaaoo®a®sMsoa««» saoooooffloeoGeGaoeooeooeaooooeooffleoooooü- transportat şi ziduurile pe marginea \
(Muucito- ţ drumului public, în şan- i
î căutarea piatră în staţia de autobuz.
:rul); PE- Se recuperează seu nu piese şi subansambfa din aparatele uzate? Printre cei mai harnici au i furi şi chiar pe partea ?
nu crede fost Mitică Popescu şi Li- / carosabilă, încit drumul J
icitorcsc) ; viu Colcer. o Locuitorii sa
il (Munci J din zona respectivă a >
ţi: Ferici- La masa rotundă organi Pentru anul 1981, coope unor repere în cadrul re obiectiv. Meseriaşii lucrea telor Uroi şi Simeria Ve devenit impracticabil. Nu \
veche (7 zată de redacţie la Hune rativele meşteşugăreşti din paraţiilor de obiecte de ză in acord. Dezmembra che, mobilizaţi de deputa
:): Familia doara pe tema întreţinerii tul Sever Săbău şi briga ţ se poate nici chiar aşa : ^
Broadway judeţ trebuie să realizeze, uz casnic, ceea ce este alt rea, evaluarea şi înregis
GURA- aparaturii electrocasnice şi prin achiziţii de la popu ceva decît problema pusă trarea contabilă a pieselor diera Maria Poenar (Uroi) ţ să iaci ordine în ograda ^
i de va- electronice, între alte pro laţie, recondiţionări şi va de noi în discuţie. recuperate cere timp mult, şi deputatuj Ioan Iordate i la iăcînd dezordine în- (
Ci R A ŞTIE: bleme s-a ridicat şi aceea lorificări de bunuri, o pro (Simeria Veche), au ieşit
uterul şi Uniunea a stabilit cu timp pe care, deocamdată, |^ir-a altora! ^
Proba fo- a reintroducerii în circuit ducţie de 4 600 000 lei. Ci coooerativele programe pen nimeni nu-1 plăteşte res duminică în număr mare
(Flacăra); a pieselor, reperelor şi sub- fra poate să pară mare. tru realizarea de produse pectivului meseriaş. Dar, la curăţiri de păşuni.
Jn ostatic ansamblelor bune din apa Dar este vorba în princi
cultură); ratura uzată. Recuperarea noi din materiale recupe putem să stăm cu mîinile
ţ. lac pal de mobilă şi autotu rabile (pe baza legii indus încrucişate în acest caz ?
I: Aproa- prin cumpărare de la popu risme, şi din acest punct triei mici), în cadrul căro Nu e permis. Trebuie de
dragoste; laţie a pieselor, reperelor I © Pe măsura faptelor. (
Rae (Casa şi subansamblelor bune terminate decizii în acest * La Petrila s-a organizat !
CRTA: Se- sens din partea UCECOM.
(Mureşul); sau posibile a fi recondi Achiziţionarea acestor 1 un proces cu public. In- k
«
noapte ţionate, din aparatura uza 0 întrebare adresată cooperaţiei piese înseamnă imobiliza culpaţi: Gheorghe Bar- '
tă este o sarcină expresă rea o vreme a unor fon boni, din Teleşti, judeţul ţ
a unităţilor prestatoare de meşteşugăreşti duri. Dacă piesele respec I 9 Regrete tardive. Era Gorj, Constantin Lungu I
servicii. Cum este ea tra administrator la Asocia şi Dănilă Muntean, din J
aEggMgaa tive nu sînt valorificate în
tată în sistemul cooperaţiei termen de 90 de zile, ele I ţia de locatari nr. 7 din Petrila, Vasile Boia, Vir- 1
meşteşugăreşti din judeţul de vedere nu se ridică prea Orăştie. Cu munca nu se gil Dimache şi Traian «.
'¡SKKaSSsii ra şi-ar găsi loc şi preocu sînt imputabile şefului de
nostru ? multe semne de întrebare. pările de genul celor pe unitate. Temerile de a tre s prea omora, în schimb îi Muntean din Petroşani şi |
pentru Dintr-o discuţie cu Tra- Este de consemnat lipsa u- care le discutăm. Dar popu ce hotărît la acţiune sînt *1 plăcea să trăiască pe pi I. Rădulescu din Sîntă- ■,
: Vremea ian Moise, vicepreşedinte, tilajului pentru recondiţio- cior mare. De unde bani? măria Orlea. Toţi impli- |
•e cu cer şi Teodor Bîrlădeanu, şef laţia aşteaptă de la coope astfel fireşti. Ce-i de fă \ Păi nu făcea ea încasări ?
ploi şi a- narea arborilor cotiţi pen raţia meşteşugărească să cut ? După părerea noas Azi un pic, mîine mai câţi în furturi repetate de J
oaie. Izo- serviciu producţie la tru motoare. Probleme ri materializeze întocmai o tră, trebuie studiată bine contacte din argint de la |
a şi des- U.J.C.M., a rezultat că a- dică celălalt aspect, al a- sarcină primită. Potrivit I mult, pină cînd suma a
Vîntul va ceastă problemă stă în a- structura cererii de piese, ajuns de ordinul sutelor diverse utilaje. Paguba J
intensifi- ehiziţionării şi valorificării aşteptărilor sale, ar trebui repere şi subansamble pe de mii. Ca să acopere a- produsă avutului obştesc g
-45 km/h tenţia conducerii uniunii şi de piese, repere şi suban- să ne putem prezenta cu care industria nu le poate I se ridică la peste 170 000 J
aturi mi- a cooperativelor. însă, di- samble refolosibile. Sarci radioul, televizorul, frigi produce la nivelul cerinţe *» ceste furturi, falsifica ac
5 grade, secînd puţin lucrurile, a tele de gestiune. Aşa a lei. Sentinţa pronunţată Jj
axime Sn- na de plan pe acest an derul sau aspiratorul, a lor pentru populaţie şi o- I
rezultat că în această pri este la acest indicator de căror reparaţie nu se mai rientate eforturile către a- «» ajuns Szeghedi Ileana în de completul de judecată '
le schim- vinţă este vorba de un în 315 000 lei. Cei doi inter justifică economic, şi să cestea ; şi — de ce nu ? — faţa organelor de cerce a fost aspră : între 3 şi 8 J
aros. Vor ceput prelungit cam mult locutori ne-au informat că 1 tare penală. Regretele ani închisoare. Pe măsu- *
iverse de vindem din ele piese care crearea unui magazin tip
sufla mo- şi, ceea ce e mai alarmant, recondiţionări se fac, dar mai pot fi folosite fie aşa Consignaţia pentru gestio i sînt cu totul tardive. faptelor.
icări de e vorba de un început fără nu se evidenţiază reparaţii. cum sînt, fie recondiţiona narea şi valorificarea unor
olog de prea multă convingere, fapt Despicînd mai bine firul, Rubrică realizată cu sprijinul
•ic Pron- te. Aşa ceva încă nu fac asemenea valori. Inspectrvc’-.'vi judeţean de interne
ce ne-a determinat să dăm am dedus că este vorba de unităţile de prestări. Exis
acest semnal. recondiţionările care se fac tă impedimente de ordin ION CIOCLEI