Page 86 - Drumul_socialismului_1981_03

DRUM HI SOCI AÎ ISM l IU
Pag. 2

aagBammaaBBsaagm

3,00 Telo:
11.00 Rom
Din fiecare gospodărie — cantităţi cît De la vorbe Ia fa.fSte­ 12.05 Sind
nul
Sfedă de zahăr în dem<
mai mari de came la fondul de stat curtea consiliului cam lung el r ii mul 12.25 reşti Tele
10.00 Tele
popular Pentru cultivarea sfeclei i’e se justifică prin aceea 16.05 Tele
Cuv.întarea rostită de to­ fiecare an contribuţia la ţă nu încheie contracte cu de zahăr în grădini sau în că s-a acţionat puţin in di­ 16.25 Cabl
varăşul Nicolae Ceau.şescu, realizarea prevederilor de statul. Iată cîteva cazuri : loturile personale ale cetă­ recţia lămuririi cetăţenilor ţc s
secretarul general al parti­ plan ce revin comunei. Ioan Floreana, din satul în comuna Turdaş, ca ţenilor, comunei Băcia îi asupra avantajelor ¿e le 17,10 Baiu
dului, la cel de-al II-lea Astfel — ea să dau cîteva Mihăileni, deşi are o gos­ şi în alte localităţi ale este repartizată o suprafa­ revin din producei-ea de 17.35 Viaţ
Congres al ţărănimii a avut exemple — Nicodim Cio­ podărie mare, cu multe a- judeţului nostru unde ţă de 10 ha, de pe care să sfeclă, nu s-a discutat cu 18.35 Des«
un puternic ecou în rîndul can din satul Mihăileni, careturi, deşi soţia şi fiica există- cooperative agri­ se obţină o producţie de toţi gospodarii comunei, 19.00 Tele
oamenilor muncii din co­ uri bun crescător de ani­ nu lucrează nicăieri, nu cole de producţie sînt 270 tone. Este o sarcină n-a fost încă închiriată ce­ 19.25 Acti
muna Buceş, în special in­ male, a livrat pe bază de are în curtea sa decît cî­ unii oameni care, ne- realizabilă, cum a apreciat tăţenilor suprafaţa de te­ 19,40 Ora
dicaţia cu privire la spori­ contract, în 1980, patru vi­ teva păsări. Şi ca el mai fiind membri cooperatori, încă de la început consiliul ren ce aparţine consiliului 20.20 Papi
rea contribuţiei zonelor ne- ţei, iar pentru 1981, s-a sînt cîţiva în comună. în nu dispun de loturi per­ popular comunal. In sco­ populai'. Astfel că mulţi trull
cooperativizate la buna a- angajat să predea la stat Buceş Sînt şi oameni care sonale. în această cate­ pul înfăptuirii acestui obi­ oameni ce ar putea cultiva 22.20 Tele
provizionare a populaţiei. 4 viţei şi o însemnată can­ deşi cresc animale, nu în­ gorie intră, de obicei, ectiv organul local al pu­ sfeclă de zahăr nu ştiu da­
Convinşi de rolul însemnat titate de lapte. Nicolae cheie ani de-a rîndul con­ lucrători ai consiliului terii de stat a organizat co­ că vor primi teren în chi­
ce revine populaţiei în Marc din aceeaşi localitate tracte pentru livrarea do popular-, cooperaţiei de lective pe sate, s-a discu­ rie sau nu şi, deci, nu se mi
constituirea fondului de a predat anul trecut 5 vi­ carne la fondul de stat. consum, dispensarului tat cu un mare număr de pot angaja în acest sens.
stat, foarte mulţi cetăţeni ţei şi un jx>rc, iar pe acest Printre aceştia se numără medical ş.a. La iniţiati­ cetăţeni. Este timpul — ţinînd sea­ BUCUR
din satele comunei noasţre an a încheiat contracte Ioan Ştef din După-Piatră, va consiliului popular — Şi care este rezulta­ ma de faptul că semănatul dioprogn
au hotărît să crească în pentru alţi 5 viţei. Lista Traian Hărăguş din Gro­ comunal, personalul a- tul ? — l-am întrebat pe sfeclei de zahăr a început Itadiojun
gospodăriile proprii un nu­ bunilor gospodari ar putea hoţele, Ioan llieş din Stă- cestor unităţi a hotărît tovarăşul Constantin Tima- în judeţ, că sămînţa ne­ presei; H
diilor; 9,
măr mare de animale şi să continua cu Nicolae Cio­ nija şi încă cîţiva. Cu ast­ să participe la realiza­ ru, vicepreşedinte al birou­ cesară a sosit, să se ac­ 9.05 itasp
încheie contracte cu statul can, Nicolae Ştefan din fel de oameni s-a stat de rea sarcinilor planifica­ lui executiv al consiliului ţioneze mai ferm pentru a lor; 10,0(
pentru livrarea de carne, Mihăileni, Avram lanc, multe ori de vorbă pentru te in ce priveşte produ­ popular. se trece de la faza discu­ 10.05 f
lapte etc. Ca urmare a a- Gheorghe Borşa din Stăni- a fi convinşi să încheie cerea şi livrarea sfeclei — Din păcate, nu putem ţiei cu cetăţenii la fapte 10.20 Tin
zică uşo
cestui fapt, precum şi ca ja, Ioan Codrin, Viorel contracte cu statul, dar ei de zahăr. vorbi de rezultate, deoa­ conci-ete, adică la încheie­ folcloric;
rezultat al preocupărilor Pentru a veni în spri­ rece n-a fost încheiat nici rea de contracte, în care ştiri; 11,(
consiliului popular, pînă in Iorza din Grohoţele, Ioan refuză. Este, desigur, o ati­ un contract pentru produ­ sens cooperativa de con­ cii „Oile
11.20 Avî
momentul de faţă au fost David şi Nicolae Orb din tudine ce denotă neînţele­ jinul traducerii în viaţă cerea şi livrarea de sfeclă sum trebuie să-şi aducă şi tv. ; 12,0
îndeplinite prevederile de satul După-Piatră, Traian gerea datoriei de a con­ a acestei idei, primăria de zahăr. ea o contribuţie. 12.05 Dii
plan pe anul 1981 la viţei, Mates din Tarniţa, Ioan tribui la aprovizionarea a hotărît să fie destinată Situaţia necorespunzătoa- B. TURDEANU rului no
pionicreş
populaţiei. Cu aceşti oa­
oi, lapte, întreaga cantitate Brădean şi Nicolae Morar cultivării cu sfeclă de la 3; 15,1
planificată fiind acoperită din Buceş şi mulţi alţii, meni vom mai sta de vor­ zahăr o parte a curţii 16.00 Rad
cu contracte. De aceea con­ oameni vrednici care înţe­ bă, fără îndoială, pentru consiliului popular şi a Vaier Patrau din De­ tece pair
si orgolii:
sider că vom realiza şi leg necesitatea ca localita­ a-i aduce în rîndul buni­ incintei cooperativei a- va este unul dintre cei 16,10 Mei«
chiar depăşi cantitatea de tea noastră să-şi sporească lor gospodari, în rîndul ce­ gricole de producţie. Su­ De unde putem mai cunoscuţi apicultori Statul nu
234 tone carne, planificată lor ce se încadrează în prafeţele respective nu din municipiu şi din ' *n de şti
mâne;
să o livrăm fondului de mereu contribuţia la fon­ sarcinile ce se pun în eta­ sînt prea mari, cuprind cumpăra împrejurimi. Despre pa­ .nt, pat
stat în acest an. dul de stat. pa actuală şi sperăm că abia cîţiva ari fiecare, siunea sa pentru albi- muzical;
în localitatea noastră e- Trebuie să spun însă că vom reuşi să-i facem să-şi dar au teren bun, pro­ seminţe ? nărit, Vaier Pătrău ne-a 20.00 j
Itomânic
xistu foarte mulţi oameni în Buceş există şi cîteva schimbe modul de gîndire ductiv şi prin punerea vorbit cu multă căldură. tehnico-*
ce se dovedesc crescători excepţii, adică oameni care lor în valoare se reali­ întrucît mai mulţi ci­ - De cînd vă ocupaţi lctin de
cenaclu;
,de animale pricepuţi şi nu se ocupă de creşterea şi astfel Bucesul să-şi spo­ zează indicaţia conduce­ titori ne-au întrebat «ie de apicultura ? oră; 23,0
•destoinici, care îşi aduc în animalelor şi în consecin- rească contribuţia la fon­ rii partidului şi statului unde-şi pot px-ocura se­ le; 23,31-
dul de stat. — De multă vreme, zical no
nostru cu privire la uti­ minţe de legume, nc-am să tot fie 31 de ani de
SIMION CHIFOR lizarea fiecărei palme adresat tovarăşului Ioan cind «■esc albine. în
primarul comunei Buceş de părnînt. Moraru, şeful Comple­ prezent ^m 60 de fami­
Grădinarii xului seminţe de legu­ lii în satul Boz şi o ma­
me din Orăştie, care re parte a timpului li­
ne-a spus: în Deva, Ha­ ber de care dispun îl DEVA
Silvia şi Petru Josan sînt cultivăm cartofi, roşii, ar­ ţeg, Simeria, Hunedoa­ dedic albinăritului. tria); F
(Arta);
membri ai C.A.P. UărSu. dei de toate felurile, cea­ ra, Petroşani seminţele erii (Fi
Cultivarea legumelor este, pă, usturoi, varză, castra­ se desfac prin magazi­ oţel <Si(
pentru ei, cum s-ar spune, veţi, morcovi, pătrunjel, nele I.C.S.M.I, şi I.L.F., de micr
păianjen
o specialitate a casei. Şi gulii şi alte legume. în a- iar în comune prin uni­ Pasiune... siructor»
specialistul în cultura legu­ cest fel ne asigurăm tot Capcana
melor este soţia, care mun­ ceea ce ne trebuie pentru tăţile cooperaţiei de nirea);
ceşte în sectorul legumicol casă. în plus, valorificăm consum. La rădăcinoa- dulce iembrie)
lui — St
al cooperativei. Am găsit-o şi pe piaţă, obţinînd veni­ se au fost livrate, peste blica);
lucrînd Ia amenajarea so- turi care depăşesc 5 000 lei repartiţie, 700 ltg' de se­ din zgîi
lariilor, împroună cu cele­ anual, întregind astfel bu­ minţe, satisfăcîndu-se — Lucraţi, după cîte I-II (Cu
Secretul
lalte femei din ferma le­ getul familiei. Legumicul­ astfel cerinţele popu­ ştim, la întreprinderea dimineţi
gumicolă a C.A.P. în discu­ tura este o îndeletnicire laţiei judeţului. cinematografică jude­ cei oara
ţia purtată ea ne-a decla­ plăcută şi aducătoare de în curînd se vor pune ţeană... naratul
-cs«');
rat :
venituri pentru familie. La în vînzare cantităţi im­ — Da, sînt tehnician minun
— Noi avem un soiar pe noi, în Hărău, grădinăritul şi, prin natura muncii .HILA: 1
28 mp, în care cultivăm portante de seminţe de mele, am activitate de Sn laerin
ANJNOAi
roşii, ardei, vinete şi sala­ are o veche tradiţie şi a- ardei gras, castraveţi, tei'en. Asta mă ajută în (Muncitoi
vem multe familii cu expe­
tă pentru a obţine culturi dovlecei, conopidă, vi­ depistarea acelor locuri Fericire."
timpurii. După salată pu­ rienţă bogată în cultivarea nete, gulioare, ridichi cu floricultură bogată, che (7 :
Al treilf
nem fasolo oloagă pentru legumelor şi care realizea­ Nicolae Iuga din Lăpuşnic, in sera sa unde are acum de vară şi de lună. unde duc stupii în tim­ ua roşi.
păstăi şi castraveţi. în gră­ ză an de an importante.ve­ pătrunjel şi morcovi pentru rădăcină, legume pe care. le re­ pul primăverii şi verii. Furtuni
dină şi pe Iotul personal nituri. coltează şi le volorifică acum. ORAŞTX
— S-ar crede —• cel per (I
puţin mulţi susţin aşa Tom a (i
BAI: U
gradina CRESCĂTORUL ceva — că apicultura ar (Casa d-
DE LINGĂ BLOC Urmaţi-le exemplul! DE ANIMALE fi o ocupaţie uşoară. Uimitori
(Populai
Ce părere aveţi ?
pe o p
Este un fapt obişnuit — Nu e chiar aşa. De CALAN:
în jurul blocului K 2 ca la sate să existe un dc cullu
din municipiul Deva a crează îşi vor asigura le­ şi cîţiva butuci de vie — propriu ~de legume şi număr mare de crescă­ albine trebuie să te o- zboară
luat fiinţă în această pri­ gumele şi verdeţurile de ne atrage privirile. Este fructe din grădină. Am tori de animale vrednici, cupi îndeaproape, să cu­ nie); S
măvară o minunată gi'ă- care au nevoie în gospo­ vorba despre gospodăria făcut şi un calcul. Din- care livrează în fiecare noşti şi să respecţi niş­ argint
Jocuri c
dlnă de legume. Mulţi dărie. (Ştefan Varga, co­ familiei Ioan şi Gheor- tr-un rînd de 10 meri an fondului de stat can­ te lucruri, altfel nu rea­ GIIEL Al
din cei ce locuiesc în respondent). ghiţa Lup, familie în ca­ Golden am obţinut, la un tităţi mari de carne, lap­ lizezi nimic. Au apărut copilul
blocul amintit au îmbră­ P.S. Au fost delimitate re priceperea si hărnicia x-od, 250 kg, de mere. Mai te etc. Iosif lacob din şi probleme noi, legate
ţişat iniţiativa cu mult px-ecis terenurile ce pot şi-au dat mina. avem o livadă de pomi, satul Răcăştie, aparţină­ de administrarea îngră­
entuziasm. Printre aceştia fi cultivate, ţinîndu-se — Ce ţeseţi ? — o în­ la Bozeş, la părinţi, cu tor municipiului Hune­ şămintelor chimice pe
se numără Ioan Văduva, seama de păstrarea este­ trebăm pe gospodina care cii’ca 60 de pomi. doara, este unul dintre ogoai-e, de poluare etc.
Emil Mărgineanu, Ioan se ridicase de la război — Reuşiţi să o lucraţi aceştia. Foarte priceput Dar eforturile apiculto­ Rezult
Bîrsan, Iulian Marinescu, ticii cartiei'elor, străzilor pentru a ne întîmpina. şi pe aceea tot atît de bi­ crescător de animale, I. rilor sînt din plin răs­ martie
Gheorghe Bălan, Vaier şi aleilox’, a locurilor de — Acum nişte draperii. ne ? Aici aţi făcut deja lacob este un vechi con­ plătite. în anul ti-ecut, Extr.
Roşa, Nicolae Gligor, Mi- joacă pentru copii, a ceea Am ţesut şi preşuri — ne tăierile si stropirile nece­ tractant cu statul. în a- de pildă, am livrat la 45, 38.
Extr.
haela Oneasă, Aneta Da- ce s-a realizat pe linie de spune Gheorghiţa Lup, sare. nul 1979, de pildă, vred­ stat miere de albine în 30, 23.
mian, Miron Floi-oaia, gospodărire şi înfrumuse­ învelindu-şi copilul cai-e — Ne împărţim astfel nicul gospodar a livrat la valoare de peste 29 000 Fond
Kiss Albert şi mulţi alţii ţare. Aceste terenuri au adormise. timpul ca să facem faţă stat, prin contract, 5 vi­ lei. în altă oi'dine de lei.
care-şi petrec o mare par­ fost date în grija asocia­ şi acolo. Nu o dată ne-am ţei în greutate de 1800 idei, lucrul în prisacă
te din timpul liber ame- ţiilor de looatari pentru Aflăm din vorbă în făcut concediul în livadă. kg şi un porc; în 1980, este odihnitor, recreează
vorbă că soţul, Ioan Lup,
najînd straturi, cultivînd a fi repartizate acelor ce­ lucrează la Staţiunea de Şi cînd ne-am ridicat ca­ 9 capete bovine în greu­ foarte mult. IV
şi îngrijind verdeţuri, tăţeni ce-şi aduc o con­ cex'cetare şi producţie po­ sa, în urmă cu patru- tate de 3 330 kg, precum — în Deva există
ceapă, ustui-oi etc. Vor- tribuţie însemnată la gos- micolă ca tehnician hor­ einci ani, făceam la fel. si doi porci de 215 kg. mulţi apicultori ? Timpt
bindu-ne despre această podărirea şi înfrumuseţa­ ticol şi că ea, soţia, a în­ Pentru că, în afară de Pentru 1981 Iosif lacob a — Există. I-as aminti ziua dc
iniţiativă, Georgy Iuliu, trerupt deocamdată mun­ lucrările care au necesi­ încheiat contracte pentru pe Eugen Cazan, Dumi- în gene
riü non
responsabilul de bloc, ne rea oraşului, participă la ca la întx-eprinderea „Vi­ tat o calificare deosebită, livrarea la fondul de stat ti'u Cepănaru, Ioan Bu- pitaţii 1
spunea : acţiunile de muncă pa­ dra“ din Orăştie spre a-şi noi am făcut totul. Am a 3 bovine şi doi porci iescu, pasionaţi de albi- ploaie
— Ideea a izvorit din triotică organizate. creşte cei doi copii şi că muncit foarte mult, dar şi, cred, el nu se va opri nărit, care realizează însoţite
trice. \
c u v . î n t a r e a tovarăşu­ este elevă in clasa a X-a, şi satisfacţiile sînt pe mă­ aici, cunoscîndu-i-se pa­ venituri importante. E- derat d
-
lui Nicolae Ceauşescu la CÎND HĂRNICIA fără frecvenţă, la liceul sură. siunea cu cai e creşte a- xistă şi o asociaţie a a- Temper
cel de al II-lea Congres IŞI DA MÎNA agroindustrial din locali­ nimale, precum şi hotărî- picultorilor care îi gru­ oscila î'
al ţărănimii. Secretarul tate. Iată o gospodărie, cum rea de a contribui la bu­ pează pe cel ce au îm­ cea ina
grade,
general al partidului a CU PRICEPEREA sînt multe altele aici, în na aprovizionare a popu­ brăţişat această frumoa­ caia.
Geoagiu. Ea spune multe
La B9
subliniat că trebuie cul­ — Terenul din jur nu-x despre roadele date eu laţiei. Exemplul lui este să ocupaţie, asociaţie bilă cu
tivată fiecax e palmă de în comuna Geoagiu, pe mare, are doar 8 ari. urmat de tot mai mulţi care Ii ajută în obţine­ cădea
-
părnînt. Suprafaţa gi'ădi- Calea Romanilor, o gră­ L-am cultivat însă în în­ dărnicie de părnînt, cînd locuitori ai satului Răcăş­ rea unor materiale ne- lapoviţî
tregime eu ceapă, ustu­
nii nu e mare — să aibă dină din faţa unei case e lucrat cu hărnicie şi cesax-e albinăritului. ta in!
de 60-
vreo 800 mp — dar sîn- — cu meri pitici, cu pier­ roi, varză, ardei, cartofi. pricepere. tie. Merită ! (Aurel Căta, TRAIAN BONDOR (Meteoi
tem siguri că cei ce o lu- sici, cireşi, peri şi pruni. Ne-am asigurat consumul ESTERA SîNA corespondent). Al. Pil