Page 88 - Drumul_socialismului_1981_03
P. 88
Pao. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 272 © JOI, 26 MARTIE 1981
(Urmare din pag. 1) tinerilor, a unui număr biectivelor planului de al IX-lea de eînd tovară rului român, legitimelor tru extinderea conlucrării
mai mare de femei. dezvoltare economico-so- şul Nicolae Ceauşescu se sale preocupări de a se cu partidele comuniste şi
C.C. ai P.C.K, a cerut cială a patriei, a indicaţii află în fruntea partidului. bucura de condiţii interna muncitoreşti, cu partidele
Ceauşescu, organele de organelor de partid, de lor tovarăşului Nicolae Plenara a constatat cu ţionale de destindere, secu socialiste şi social-dcmo-
partid, de stat, conducerile stat, organizaţiilor de ma Ceauşescu, a hotărîrilor ce satisfacţie că un număr tot ritate şi cooperare, care crate, cu alte forţe de
organizaţiilor de masă şi să, conducerilor ministere lui de-al XlI-lea Congres mai mare de cetăţeni din să-i permită să-şi concen mocratice de guvernămînt
obşteşti s-au preocupat cu lor şi instituţiilor centrale al Partidului Comunist Ro toate categoriile sociale treze energiile edificării şi mişcări de eliberare na
consecvenţă de perfecţio să acţioneze şi în perioada mân. şi-au manifestat prin in societăţii socialiste multila ţională, cu forţele înainta
narea întregii activităţi de care urmează pentru per Plenara a indicai ca toa termediul scrisorilor şi au teral dezvoltate. Totodată, te, antiimperialistc, de pre
înfăptuire a politicii de fecţionarea în continuare te organizaţiile judeţene, dienţelor înalta răspundere s-a subliniat că acţiunile tutindeni. Partidul Comu
cadre a partidului, şi-au a activităţii de înfăptuire municipale, orăşeneşti şi pentru destinele patriei, româneşti de politică ex nist Român, România so-
sporit exigenţa faţă de res a politicii de cadre a parti comunale de partid, pre s-au adresat cu încredere ternă au slujit cauzei ge /cialistă au adus o contri
pectarea ..rincipiilor, crite dului, de aplicare neabă cum şi cele din întreprin organelor de partid şi de nerale a socialismului şi buţie activă la lupta pen
riilor şi normelor le pro tută a hotărîrilor de partid deri şi instituţii, să acţio stat, conducerii partidului, păcii, aspiraţiilor de liber tru soluţionarea probleme
movare a cadrelor în toate privitoare la selecţionarea, neze şi în viitor cu fermi semnalînd o serie de stări tate, independenţă şi pro lor majore ale contempo
sectoarele de activitate. promovarea, pregătirea şi tate şi liolărîre pentru în de lucruri negative, con gres ale tuturor naţiunilor, raneităţii.
Organele şi organizaţiile educarea cadrelor. tărirea capacităţii lor poli tribuind la lichidarea lor, ale întregii omeniri. Plenara a reafirmat lio-
de partid au manifestat o Plenara C.C. al P.C.R. a tice şi organizatorice, pen la rezolvarea problemelor Plenara a aprobat intru tărîrea partidului şi statu
preocupare crescîndă pen aprobat măsuri menite să tru dezvoltarea spiritului de interes general, la mo totul activitatea internaţio lui nostru de a aplica, in
tru promovarea în funcţii asigure perfecţionarea în revoluţionar şi ridicarea bilizarea oamenilor muncii nală a partidului şi statu continuare, cu fermitate in
de conducere a celor mai continuare a activităţii de răspunderii comuniste a tu pentru îndeplinirea exem lui nostru şi a subliniat că practică orientările celui
bune cadre din rîndul înfăptuire a politicii de turor membrilor de partid, plară a hotărîrilor Congre ea poartă amprenta gîndi- de-al XlI-lea Congres, de
muncitorilor, ţăranilor, in cadre a partidului în toate pentru unirea forţelor oa sului al XlI-lea, Ia dez rii strălucite şi acţiunii re a promova neabătut linia
ginerilor şi altor categorii domeniile de activitate. menilor muncii, iară deo voltarea economico-socială voluţionare ale secretarului generală a politicii noastre
sociale, asigurînd ca, în 3. C.C. al P.C.R. a con sebire de naţionalitate, a în ritm susţinut a patriei general al partidului, pre externe de prietenie şi
ansamblu, compoziţia ca statat cu satisfacţie că pre întregului popor, în vede şi ridicarea continuă a bu şedintele republicii, tova colaborare cu toate ţările
drelor să exprime poziţia schimbarea documentelor rea înfăptuirii neabătute a năstării poporului. răşul Nicolae Ceauşescu, socialiste, cu toate naţiu
şi misiunea istorică a cla de partid — eveniment po Programului Partidului Co Plenara a stabilit măsuri fiind caracterizată prin nile lumii, de conlucrare
sei muncitoare în conduce litic deosebit de important munist Român de făurire pentru ca activitatea pri realism profund, apreciere activă cu toate forţele îna
rea societăţii noastre socia în viaţa organizaţiilor de a societăţii socialiste multi vind scrisorile şi audienţe ştiinţifică a evenimentelor,
liste. partid, a tuturor comuniş lateral dezvoltate şi înain le să contribuie în şi mai a tendinţelor lor de dez intate de pretutindeni şi a
Organele şi organizaţiile tilor — s-a încheiat în bu tare a României spre co mare măsură la soluţiona voltare, sesizarea şi des stabilit să se acţioneze, ca
de partid au desfăşurat, în ne condiţii şi la termenul munism. rea problemelor construc cifrarea proceselor majore şi pînă în prezent, cu deo
acelaşi timp, o susţinută şi stabilit de plenara C.C. al în legătură cu acţiunea ţiei socialiste, la rezolva de pe arena mondială, spi sebită energie, pentru
permanentă muncă pentru P.C.R. din martie 1979. de preschimbare a docu rea operativă a probleme rit novator, origina], con sporirea contribuţiei Româ
lupta
socialiste
niei
la
educarea cadrelor in spirit Acţiunea de preschimbare mentelor de partid, Plena lor pe care le ridică oame stituind o contribuţie de pentru socialism, pace,
revoluţionar, întărirea dis a documentelor de partid ra a adoptat o hotărîre nii muncii, la întărirea le preţ la afirmarea dreptului destindere, înţelegere şi
ciplinei şi răspunderii în a dus la întărirea continuă care urmează să se dea găturilor partidului şi sta la viaţă, libertate, indepen largă cooperare internaţio
exercitarea atribuţiilor ce a partidului, a coeziunii şi publicităţii. tului cu masele, la creşte denţă şi progres al tutu
le revin, dezvoltarea ini unităţii sale în jurul Co 4. Analizînd modul in rea participării cetăţenilor ror popoarelor. Comitetul nală.
ţiativei, a atitudinii de de mitetului Central, al tova care se acţionează pentru la conducerea societăţii, la Central a dat o deosebită în legătură cu activita
plină responsabilitate faţă răşului Nicolae Ceauşescu, aplicarea în viaţă a măsu adîncirea şi dezvoltarea apreciere rolului liolăritor, tea internaţională a parti
de sarcinile stabilite do a determinat în toate or rilor stabilite de C.C. al democraţiei noastre socia determinant, al tovarăşului dului şi statului, plenara a
partid în fiecare domeniu ganizaţiile partidului ridi P.C.R. referitoare la scri liste. Nicolae Ceauşescu in e- adoptat o Hotărîre care
de activitate, respectarea carea spiritului de răspun sorile şi audienţele oame C.C. al P.C.R. a aprobat laborarea şi înfăptuirea în urmează să se dea publici
legilor ţării, a normelor e- dere şi întărirea discipli nilor muncii, Plenara a în unanimitate ca docu tregii politici externe a tăţii.
ticii şi echităţii socialiste. nei comuniste, exercitarea relevat că activitatea des ment al Plenarei Raportul partidului şi statului nos 6. Plenara a hotărît, în
Acordîndu-se o atenţie la un nivel tot mai înalt făşurată în acest domeniu privind activitatea de re tru, aportului său inesti unanimitate, trecerea tova
sporită pregătirii de cadre al rolului conducător al în cursul anului trecut s-a zolvare a propunerilor, se mabil la creşterea presti răşului Petre Gigea din
calificate necesare desfăşu partidului în întreaga so îmbunătăţit, afirmîndu-se sizărilor, reclamaţiilor şi giului şi rolului României rîndul membrilor supleanţi
rării normale a activităţii cietate. tot mai larg — şi în acest cererilor oamenilor muncii, socialiste în viaţa interna în rîndul membrilor Comi
în industrie, agricultură şi Preschimbarea documen domeniu — principiile de în anul 1980. tetului Central al P.C.R.
în celelalte sectoare, în a- telor de partid a contribuit mocraţiei noastre socialis 5. Pleijara a examinat ţională, la promovarea u- Plenara a ales, în una
nul 1980 au 1'ost calificaţi la dezvoltarea combativită te. S-a apreciat că în anul Raportul privind activita nei politici de pace, co nimitate, ca secretar al
428 000 ca muncitori şi re ţii comuniştilor, a organi 1980 organele de partid şi tea internaţională a parti laborare şi prietenie între C.C. al P.C.R., pe tovară
partizaţi în producţie- zaţiilor de bază în ansam de stat, organizaţiile de dului şi statului în anul naţiuni, la făurirea unei şul Petru Enache, membru
13 434 maiştri şi 36 700 ab blu, faţă de lipsuri şi gre masă şi obşteşti au acor 1980 şi principalele orien lumi în care toate popoare supleant al Comitetului Po
solvenţi af” învăţămîntului şeli, la mobilizarea tuturor dat o atenţie sporită pen tări în politica externă în le să poată trăi libere, în- litic Executiv al Comitetu
superior. cetăţenilor pentru îndepli tru rezolvarea corespunză anul 1981. tr-un climat de securitate lui Central al partidului.
Plenara a indicat să se nirea sarcinilor trasate de toare a propunerilor, sesi Comitetul Central a a- şi înţelegere, să-şi înfăp Plenara a ales, în una
acţioneze în continuare partid, a condus la o pu zărilor, reclamaţiilor şi preciat că, in spiritul do tuiască năzuinţele de pro nimitate, ca membri su
pentru promovarea în func ternică stimulare a noului cererilor oamenilor muncii. cumentelor programatice gres şi bunăstare. pleanţi ai Comitetului Po
ţii de conducere în toate în toate domeniile. Prin mii şi mii de scri ale Congresului al XlI-lea Plenara relevă că parti litic Executiv al C.C. al
domeniile de activitate, în întreaga acţiune de pre sori, oamenii muncii şi-au al P.C.R., al orientări dul şi statul nostru au ac P.C.R. pe tovarăşii Con
organele şi aparatul de schimbare a documentelor exprimat adeziunea totală lor tovarăşului Nicolae ţionat constant — şi în stantin Oltcanu, Cornel O-
partid şi de stat, în con de partid a avut ca rezul la politica internă şi ex Ceauşescu, Partidul Comu cursul anului trecut — nescu, Emilian Dobrcscu şi
ducerea organizaţiilor de tat creşterea competenţei ternă a partidului şi statu nist Român şi România so pentru întărirea prieteniei Leonard Constantin.
masă şi obşteşti, a minis organelor şi organizaţiilor lui nostru, precum şi înal cialistă au desfăşurat, în şi colaborării cu ţările so
terelor, a celorlalte insti de partid, a tuturor comu ta apreciere faţă de rezul anul 1980, o activitate in cialiste, pentru amplifica In încheierea lucrări
tuţii, a unităţilor economi- niştilor în conducerea acti tatele obţinute de patria tensă, dinamică, pe arena rea relaţiilor cu ţările în lor plenarei a luat cu-
co-sociale, a unui număr vităţii economice, activiza noastră în dezvoltarea e- mondială, răspunzînd în curs de dezvoltare şi ne vintul tovarăşul NICOLAE
sporii de muncitori, maiş rea şi mai intensă a orga conomică şi socială a so cel mai înalt grad năzuin aliniate, cu celelalte state CEAUŞESCU, secretar gc-
tri, tehnicieni, alte catego nizaţiilor de partid în lup cietăţii în cei 15 ani care ţelor de pace, înţelegere şi ale lumii, indiferent de o- iieral al Partidului Comu
rii de oameni ai muncii, a ta pentru înfăptuirea o au trecut de la Congresul bună convieţuire ale popo rînduirea lor socială, pen- nist Român.
luptele dintre forţele insur
gente şi trupele Juntei de
Guvernămînt din Salvador,
precum şi în cadrul repre
siunii declanşate de autori
(Urmare din pag. 1) plăţi dintre guvernul Re nente ale Marii Adunări tribuit la rezolvarea unor tăţi, a anunţat intr-un co
publicii Socialiste România Naţionale, potrivit compe probleme de interes gene E3 Julius Nyerere, preşe municat de presă, Arhiepis
şi guvernul Republicii Li tenţei acestora, precum şi ral, la respectarea neabă dintele Republicii Unite copia de la San Salvador.
malia, semnat la Bucu baneze, semnat la Bucu de către Consiliul Legisla tută a hotărîrilor de partid Tanzania, preşedintele Parti Agenţia de presă salvado-
reşti la 13 octombrie 1980; reşti la 6 decembrie 1980 ; tiv. şi de stat, la înlăturarea dului Revoluţionar din Tan riană SALPRESS a precizat
Acordul privind recunoaş Convenţia dintre guvernul In continuarea lucrărilor. unor neajunsuri din activi zania, care efectuează o că majoritatea celor dece
terea reciprocă a certifica Republicii Socialiste Româ Consiliul de Stat a discu tatea economică şi socială. vizită oficială in R.P. Chi daţi sînt victime ale acţiu
telor de autor şi a altor tat şi aprobat Raportul Consiliul de Stat a indi neză, s-a intîlnit cu Hu nilor represive întreprinse
titluri de protecţie a in nia şi guvernul Republicii Comisiei pentru analiza cat guvernului, ministere Yaobang, secretar general de armata salvadoriană şi
venţiilor, semnat la Hava Democratice Sudan privind activităţii de soluţionare a lor, celorlalte organe cen al C.C. al P.C. Chinez, la brigăzile de şoc paramili
impuneri
dublei
evitarea
na la 18 decembrie 1976 ; propunerilor, sesizărilor, trale, consiliilor populare Beijing — informează agen tare care o sprijină împo
Convenţia de asistenţă ju şi prevenirea evaziunii fis reclamaţiilor şi cererilor ■şi unităţilor socialiste să ţia China Nouă. Convorbi triva forţelor de opoziţie
ridică în materie civilă, cale cu privire la impozi oamenilor muncii adresate examineze cu toată răspun rea ce a avut loc cu acest din ţară, inclusiv împotriva
familială şl penală între tele pe venit şi capital, în Consiliului de Stat, în anul derea problemele ridicate prilej s-a referit la relaţiile civililor.
Republica Socialistă Româ cheiată la Khartoum la 25 1980, precum şi Raportul de cetăţeni, să ia ,măsuri dintre cele două ţări
nia şi Republica Cuba, aprilie 1979 ; Convenţia Consiliului de Miniştri, pentru înlăturarea neajun E3 Grupul ţărilor africane
semnată la Bucureşti la 28 dintre Republica Socialis privind rezolvarea propu surilor semnalate, să re 18 In capitala Tunisiei se de la Naţiunile Unite a cri
iunie 1980 ; Acordul din tă România şi Regatul zolve operativ cererile le desfăşoară lucrările celei ticat Statele Unite pentru
tre guvernul Republicii Norvegiei privind evitarea nerilor, sesizărilor, recla gitime ale oamenilor mun de-a 75-a sesiuni a Consi sprijinul pe care îl acordă
Socialiste România şi gu dublei impuneri asupra, ve maţiilor şi cererilor oame cii, în conformitate cu ho- liului ministerial al Ligii A- Africii de Sud. Informînd
vernul Regatului Dane niturilor şi averii, încheia nilor muncii adresate or tărîrile- partidului şi legile rabe. Miniştri de externe despre poziţia ţărilor afri
marcei privind promova tă la Oslo la 14 noiembrie ganelor centrale ale admi ţării. din ţările membre ale orga cane, ambasadorul Came
rea şi garantarea recipro 1980. Totodată, Consiliul nistraţiei de stat. în anul nizaţiei, examinează relaţii runului la O.N.U., Ferdi-
Consiliul de Stat a exa
că a investiţiilor, semnat de Stat a hotărît aderarea 19^. minat, apoi, şi a aprobat nand Oyono, a relevat că
Ia Copenhaga la 12 noiem Republicii Socialiste Româ Consiliul de Stat a con Programul privind analize le dintre Liga Arabă şi di
brie 1980 ; Acordul dintre nia la Convenţia asupra statat că organele de stat le ce vor fi efectuate în ferite organizaţii internaţio sprijinul american încu
guvernul Republicii Socia privilegiilor şi imunităţilor au acordat o atenţie spo anul 1931 din însărcinarea nale, cooperarea economi rajează acţiunile agresive
liste România şi guvernul rită rezolvării corespunză Consiliului de Stat, de co că dintre ţările arabe şi ale regimului minoritar de
Republicii Populare Unga Comisiei Dunării, încheiată toare a propunerilor, sesi misiile permanente ale alte grupări economice re la Pretoria împotriva state
re privind colaborarea şi la Budapesta la 13 februa zărilor, reclamaţiilor şi Marii Adunări Naţionale. gionale. lor africane independente
Cooperarea economică, teh rie 1963. cererilor oamenilor mun şi are ca efect, în acelaşi
nică şi ştiinţifică pe ter Toate decretele menţio cii ; un număr tot mai în continuare, Consiliul S3 Peste 5 000 de per timp, deteriorarea relaţiilor
men lung, semnat la Bucu nate au fost, în prealabil, mare de cetăţeni, prin scri de Stat a soluţionat unele soane şi-au pierdut viaţa S.U.A. cu ţările de pe con
reşti la 31 octombrie 1980 ; examinate şi avizate favo sorile adresate organelor probleme ale activităţii de la începutul anului, în tinentul african.
Acordul comercial şi de rabil de comisiile perma centrale şi locale au con curente.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei. Tiberîu Istrate (redactor şef). Lucio Eleno Liciu, Gheorghe Povel (redactor şef adjuncţi, Vasile Pâţan, Nicolae Tircob
REDACŢIA SI A D M I N I S T R A Ţ I A Abonamentele se fao l a oficiile poştale, factorii poştali şl dlfuzoril voluntari m
2700 Deva: str. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane : 11275, 11585, 12157, 20708 din întreprinderi şl tastituţiL o
TÏPARÜB ! D®vb :ff A'irp!«* nr ? 7 Gostul onul abonament: 24 lef (pe 3 îunf), 48 Ie! (pe 6 lunii, 96 lei (un enl cr
c