Page 89 - Drumul_socialismului_1981_03
P. 89
irr
Sá!A ífCTUty
Solemnitatea minării unor înalte distincţii pentru
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!
locurile fruntaşe ocupate în întrecerea socialistă
T o v a r ă ş u l Nicolae lii populare judeţene, uni Ceauşescu, tovarăşul llie
Í^S Ceauşescu, secretar general tăţi economice şi institute Verdeţ, alţi tovarăşi din
conducerea de partid şi de
al Partidului Comunist Ro de cercetare şi proiectare stat.
pentru rezultatele deosebi
man, preşedintele Republi
SOCIALISMUL cii Socialiste România, a perioada 1976—1980 în în supleanţi ai Comitetului
în sală se aflau membri
te obţinute în anul 1980, în
înmînat, joi, 26 martie, în
Politic Executiv şi secretari
deplinirea si depăşirea sar
cadrul unei solemnităţi ca
ai C.C. al P.C.R., membri
cinilor de plan şi a anga
re a avut loc la Palatul
ai C.C. al P.C.R., ai Con
Marii
jamentelor asumate, pen
Naţionale,
Adunări
tru locurile fruntaşe ocu
nului, deputaţi şi invitaţi
România
Socialiste
blicii
ORGAN Ăl COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C înalte distincţii ale Repu pate în întrecerea socia siliului de Stat şi ai guver
conferite prin Decret pre listă.
ULAR JUDEŢEAN zidenţial unor organizaţii La solemnitate au parti
judeţene de partid, consi- cipat t o v a r ă ş a Elena (Continuare în pag. a 4-a)
Anul XXXIII, nr. 7 273 VINERI, 27 MARTIE 1981 4 pagini — 30 bani DECRET PREZIDENŢIAL
privind conferirea de distincţii ale Republicii Socialiste
Sesiunea Marii Adunări Nationale judeţene, unităţi economice şi institute de cercetare şi proiectare
România unor organizaţii judeţene de partid, consilii populare
Preşedintele Republicii clasa a IV-a, pentru lo tatele deosebite obţinute ini
în prezenţa tovarăşului Erau prezenţi şefi de mi României în p e r i o a d a cul IV : anul 1980 în întrecerea din-
Nicolae Ceauşescu, secretar siuni diplomatice acredi 1981—1985. Socialiste România — Organizaţiei de partid tre unităţile industriale, de
general al Partidului Co taţi la Bucureşti, precum 4. Proiectul de lege pen d e c r e t e a z ă : a judeţului Hunedoara ; construcţii, din agricultură,
munist Român, preşedinte şi corespondenţi ai presei tru adoptarea planului de Ari. 2. — Pentru rezul şi silvicultură, transporturi
le Republicii Socialiste străine. dezvoltare a agriculturii şi Art, 1. — Pentru rezul tatele deosebite obţinute în şi telecomunicaţii, circula
România, la 26 martie s-au Lucrările sesiunii au fost industriei alimentare în pe tatele deosebite obţinute în îndeplinirea şi depăşirea ţia mărfurilor, de prestări
deschis lucrările sesiunii a deschise de tovarăşul Ni rioada 1981—1985. îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan la prin de servicii şi institute de
treia a celei de-a opta le colae Giosan, preşedintele 5. Proiectul Legii gospo planului naţional unic de cipalii indicatori din agri cercetare şi proiectare, se
gislaturi a Marii Adunări Marii Adunări Naţionale. dăriei comunale. dezvoltare economico-socia cultură în anul 1980 şi în conferă :
Naţionale. Deputaţii şi invitaţii au 6. Proiectele de legi pen lă în anul 1980 şi în pe perioada 1976—1980 în în
Sosirea în rotonda Pala păstrat un moment de re tru aprobarea decretelor rioada 1976—1980 în între trecerea dintre organizaţii INDUSTRIE
tului .Marii Adunări Na culegere în memoria depu cu putere de lege emise de cerea dintre organizaţiile le judeţene de partid, se „Ordinul Muncii" clasaţ
ţionale a t o v a r ă ş u l u i tatului Vasile Potop, dece Consiliul de Stat. judeţene de partid în in conferă : a III-a, pentru locul III s
Nicolae Ceauşescu, a tova dat în perioada care a tre La primul punct de pe dustrie, construcţii, trans — întreprinderii Electron
de
„Diplomă
răşei Elena Ceauşescu, a cut de la precedenta sesiu ordinea de zi a luat cuvîn- porturi şi circulaţia măr pentru locul VI : onoare“ centrale Deva ;
celorlalţi tovarăşi din con ne a Marii Adunări Naţio tul tovarăşul Iile Verdeţ, furilor, se conferă : — Organizaţiei de partid — întreprinderii miniere
ducerea de partid şi de nale. membru al Comitetului Po Ordinul „Steaua Repu a judeţului Hunedoara ; Bărbăteni, judeţul Hune
stat a fost salutată cu deo în continuare, Marea A- litic Executiv al C.C. al Ari. 4. — Pentru rezul doara ;
sebită însufleţire, cu puter dunare Naţională a adop P.C.R., prim-ministru al blicii Socialiste România“
nice si îndelungi aplauze tat, în unanimitate, urmă guvernului, care a spus : NICOLAE CEAUŞESCU
de deputaţi şi invitaţi. toarea ordine de zi : „Realizarea în cele mai
împreună cu secretarul bune condiţii a obiective Preşedintele Republicii Socialiste România
1. Modificări în compo
general al partidului, în nenţa guvernului. lor stabilite de Congresul
lojile oficiale au luat loc to al Xll-lea al partidului, (NOTĂ: Textul integral al Decretului Prezidenţial privind conlerirca de dislincfU.
varăşa Elena Ceauşescu, 2. Proiectul de lege pen necesită îmbunătăţirea sub pentru ocuparea unor locuri irunlaşe în întrecerea socialistă este publicat în pre
tovarăşul llie Verdcţ, alţi tru modificarea şi comple stanţială a activităţii eco- sa centrală de azi).
membri ai conducerii de tarea Legii nr. 3Î/1977 pri nomico-sociale, trecerea la
partid şi de stat. vind Congresul consiliilor o nouă calitate a muncii
in sală se aflau, în cali de conducere ale unităţilor în toate domeniile, promo MINERI! DE LA LUPENI AU ÎNDEPLINIT PLANUL TRIMESTRIAL
tate de invitaţi, membri ai agricole socialiste, al între varea largă a progresului
C.C. al P.C.R. si ai guver gii ţărănimi şi Consiliul tehnic pe baza celor mai Alături de toţi oamenii Preocuparea organizaţi Situîndu-se din prima
nului, conducători ai unor Naţional al Agriculturii. noi cuceriri ale revoluţiei muncii din ţara noastră, ilor de partid, a conduce zi a anului în fruntea
instituţii centrale, organi 3. Proiectul de lege pen tehnico-ştiinţifice, înfăptui minerii I.M. Lupcni în-
zaţii de masă şi obşteşti, tru adoptarea planului rea unei noi revoluţii agra- tîmpină aniversarea a 60 rilor tehnice din loate întrecerii pe Valea Jiului,
minerii din Lupeni au
sectoarele productive pen
oameni de ştiinţă şi cultu naţional unic de dezvolta de ani de la crearea
ră. ziarişti. re economico-socială a (Continuare în pag. a fl-a) P.C.R. cu succese deosebi tru folosirea cîl mai efi realizai pină acum 30 000
te în producţia de cărbu cientă a tehnicii înainta tone cărbune cocsificabil
te din dotare şi a timpu
ne cocsificabil, atît de peste prevederile de
Solemnitatea depunerii (urămîntulul în faţa preşedintelui necesar industriei meta lui de lucru s-a concreti plan, avînd reale resurse
e
! V
lurgice. C’u cinci zile mai zai in obţinerea unor pro ca şi in perioada urmă ă- li
epuhllcll, tovarăşul flicalae Ceauşescu \ devreme, ei şi-au realizat ductivităţi mai mari cu
sarcinile de plan pe pri 2—4 tone pe post, faţă de toare să obţină succese
mul trimestru 'al anului. cit este planificat. de producţie şi mai mari.
Corespunzător prevederi La solemnitate au luat citat călduros pe tovarăşii
lor legii, joi a avut loc parte t o v a r ă ş a Elena nou numiţi, urîndu-le suc
solemnitatea depunerii ju- Ceauşescu, tovarăşul Iile ces deplin în realizarea
râmîntului de credinţă şi Verdeţ, Cornel Burtică, Ion sarcinilor de mare răspun
devotament faţă de Repu Dincă, Gheorghe Oprea, dere ce le revin pentru în Livrările de cărbune pentru cocs sint
blica Socialistă România Ion Păţan, Angelo Micu-
in faţa tovarăşului Nicolae lescu. făptuirea hotărîrilor Con
Ceauşescu, secretar general în încheierea solemnită gresului al Xll-lea al condiţionate de calitatea cărbunelui brut
al Partidului Comunist Ro ţii depunerii jurămîntului P.C.R., a Programului
mân. preşedintele Republi de credinţă, secretarul ge partidului de făurire a so O analiză a situaţiei li »extrag cărbune din care se revine din planul de stat»
cii Socialiste România, de neral al partidului, pre cietăţii socialiste multilate vrărilor de cărbune pentru prelucrează sortul pentru Aparent este un paradox»
către membrii guvernului şedintele Republicii Socia ral dezvoltate şi înaintare cocs ar trebui, fireşte, fă cocs, şi-au realizat şi de în timp ce întreprinderile
recent numiţi de Marea liste România, tovarăşul a României spre comu cută la întreprinderea de păşit unul din principalii miniere amintite şi-au de
Adunare Naţională. Nicolae Ceauşescu, a feli nism. preparare a cărbunelui, în indicatori — producţia fi păşii planul cu 50 000 tone
speţă la cele două secţii zică. Uqele dintre ele au de cărbune, preparaţiile au
înregistrat o rămînere în
Campania agricolă de primăvară ACŢIUNEA DE PRESĂ A ZIARULUI NOSTRU urmă de peste 30 000 tone-
IN ÎNTREPRINDERI MINIERE cărbune pentru cocs, deci
nu a putut fi realizat toc*-
Aoa bălteşte pe cîmp, sar mai indicatorul de bază.
De fapt, rămînerile în ur
(3 CONTRACTĂRI CU STA- " mă la acest indicator nu
factorii de răsoundere TUI.. In comuna Răchitova > sînt de dată recentă. Ase
— ne informează tovarăşul I
Vaier Tăşală, primarul comu- * menea neajunsuri au fost
asteaota... evaporarea ei nci — s-a desfăşurat şi se » înregistrate şi în cursul a-
desfăşoară largi acţiuni de I
contractare cu statul a unor " prelucrătoare de acest sort înregistrat chiar depăşiri nului trecut. Dar, dacă în
importante cantităţi de pro- > — Coroesti şi Lupeni. Am anul trecut principala cau
Pînă ieri, in comuna Ve- sînt mult mai marîr'ln a- duse animaliere. Drept rc- I substanţiale la producţia
ţel nu s-a pus sub brazdă ceastă situaţie ne-am inte zultat, pină în prezent s-au * început-o totuşi la unită de cărbune. în aceste con ză a fost nerealizarea pla
nici un bob din ceea ce resat, cum este şi firesc, încheiat contracte pentru 281 | ţile miniere. De ce ? în diţii, desigur, nici nu s-ar nului la producţia de căr
viţei (plan 2C2), 187 porci I
trebuia semănat în această de acţiunile ce se între (plan 181), 900 hl lapte (din J primele două luni ale anu putea pune problema ne- bune, la care s-a adăugat
primăvară. De ce ? Fiindcă prind în direcţia eliminării 900 lil cit prevede planul), | lui cele cinci întreprinderi realizării planului de căr
— cităm spusele tovarăşu excesului de apă. Am aflat precum şi alte produse. ® j miniere — Vulcan, Paro- bune.pentru cocs. Şi totuşi, CONSTANTIN IOVĂNESCU
PENTRU RECOLTE MARI DE " şeni, Lupeni, Bărbăteni şi
lui Ioan Roşu. secretar al astfel că duminica trecută, LEGUME. La Ferma de le- » Uricani —, precum şi ca preparaţiile nu au realizat
comitetului executiv al la iniţiativa consiliului gume nr. 1 Deva a Asocia- I acest indicator, cea mai
consiliu'ui popular — se popular, în satul Leşnic a ţiei economice horticole de " riera Cîmpu lui Neag, care importantă sarcină ce le (Continuare .in pag. a 3-a)
stat şi cooperatiste se lu- »
mai resimt încă efectele fost organizată o acţiune erează intens Ia întreţinerea |
inundaţiilor si ale ploilor la care au participat exact răsadurilor şi la ierbicida- %
căzute in ultima vreme. A- 44 de cetăţeni, o parte la rea şl modelarea celor 100 ha .
teren pe care vor fi ampla- I
tît la C.A.P. Veţel. rit şi la săparea de canale şi şan sate legumele din răsadniţe. ,
unitatea din Leşnic există ţuri pentru scurgerea apei, Tot aici s-au recoltat şi li- .
încă mari suprafeţe culti alta la curăţarea păşunilor vrat pină ieri 4 000 kg de I
spanac, oa cooperare. 120 ‘
vate cu grîu şi orz ca şi şi fîneţelor. Acţiunea me hm do drumuri forestiere si .
tarlale ce urmează să pri rită apreciată, dar, dacă ţi comunale au fost afectate d'e I
mească sămînţa, pe care nem seama că în Leşnic năvala apelor din această '
primăvară. Cooperind rodnic .
bălteşte apa. După un cal există peste 150 de gospo cu întreprinderea minieră ]
cul aproximativ. Ia unita dării, participarea oameni Hunedoara şi cu cetăţenii ,
tea agricolă din centrul de lor a fost anemică. La Ve din comuna Lelese, drum arii .
comună se mai află încă ţel nu s-a întreprins ni de Ia c o l o a n a Teliuc j
a U.M.T.C.F. au redat circu- ,
apă pe circa 2,5 ha semă mic. laţici. provizoriu, toate dru- .
nate cu păioase, pe mai — Avem încă multă apă murile in cei mai scurt timp j
multe hectare ce trebuie pe recoltă — ne spunea posibil. 1
arate, pregătite şl semăna
te cu cartofi şi porumb. La TRAIAN BONDOR Xoua instalaţie de recepţionare a cărbunelui brut de la întreprinderile miniere. Cul-
cooperativa din Leşnic su hulorul de mare rapacitate de la preparaţia Coroe.şti — asigură preluarea Snlregii can
prafeţele aflate sub apă tităţi de cărbune extras. Odată cu punerea sa în funcţiune, întreprinderile miniere sint a-
sigurate cu vagoane goale ritmic şi la timp.
Foto: TANASE PERTA
sau cu Avr'ps de umiditate (Continuare în pag. a 3-a)
