Page 90 - Drumul_socialismului_1981_03
P. 90
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Şi ei io pus stavilă apelor.,.
f „BRIGADA DE OŢEL“ „PROFESIE"
început de martie, înce înălţată. Alături de locui INTERZISĂ
In total sînt cincispre experienţă comună, bri nă cu mulţi alţi tineri de j put de primăvară. Totul torii localităţii, de un real 16.00 Telex
zece tineri. La începutul gada celor cincisprezece la laminorul de 650 mm, părea să fie bine şi fru ajutor au fost muncitorii 16.03 Poliţei»
anului trecut s-au unit tineri s-a oţelit în aceas la debavurarea, împache mos. Timpul strălucea de de la O.G.A. Deva şi, mai Se numeşte Leonid Hur- 16.30 Emisiun
german;
într-o brigadă a lor, a ti tă bătălie pentru cît mai tatul şi pregătirea pentru lumină şi de soare, de ales doi tineri — Viorel dubaie şi • la cei 23 de 18,23 Tragere
neretului. O brigadă me multe laminate, pentru expedierea spre beneficia pulsul căldurii care a în Căleanu şi Ştefan Corcep- ani ai săi plesneşte de să 18,35 I.a voi;
nită să demonstreze ca calitatea mereu sporită a rii externi a loturilor de cins pămîntul mai devreme nici, care au lucrat fără o- nătate. După absolvirea pentru
dihnă, cu spirit de răspun
pacitatea tinerilor de a acestora. Dovadă este mo laminate destinate expor decît ne aşteptam. Griul dere, la supraînălţarea di şcolii profesionale, lucrea auto
ţine sus steagul întrecerii dul în care au început a- tului. Numai în această ieşit din somnul liniştit, îşi ză o scurtă perioadă şi 18.30 1001 de
gului pe o distanţă dc vreo
dezvelea obrazul de un
în producţie. cest prim an al cincina primă jumătate a lunii verde crud, ne mîngîia pri 200 de metri. Sub comen apoi se opreşte, începîn- 19.00 Tclejur
încă din primele zile lului calităţii şi eficien martie, uteciştii de aici virea. Pregătirile şi lucră zile celor doi, utilajele fă du-şi „cariera" de parazit. 19,25 Aetuali'
. ale formării, în cadrul la ţei. Mai exact, după pri au pregătit pentru expe rile campaniei de primăva ceau minuni. Buldozerul Dar cum această „profe 19.10 Partid u
minorului de 650 mm, mele două luni au reali diere peste 50 tone de la ră se înteţeau de la o zi la împingea uriaşe movile de sie" încă nu se plăteşte al îmg
liste. (
din C. S. Hunedoara, a zat 6 300 tone de lami minate. alta. Aici, în zona Iliei şi nu pămînt la baza digului, in şl nici bani pe garduri nu cercat
brigăzii de tineri care de nate, iar la jumătatea ce Dar cine sînt aceşti băr numai aici, se muncea cu timp ce cupa excavatorului se găsesc, iar Leonid a- rului i
serveşte maşina de cojit, lei de a treia graficele au baţi tineri şi harnici ca nădejde şi cu speranţă. Dar se ridica ritmic cu porţia vea nevoie de ei pentru progrei
obiectivul ce şi l-au pro trecut deja peste cifra de re fac cinste colectivului iată că , acest început de înşfăcată, lăslnd-o pe frun hrană, băutură şi distrac 20.10 Film a
pus membrii formaţiei — 2 000 de tone. De fapt, în de laniinatori, organiza primăvară, a deschiderii tea digului ce creştea vă- ţii, ce şi-a zis : nu se gă şui“.
^cojirea în fiecare lună a această lună, martie — ţiei U.T.C. din combinat? muncilor cîmpului, a de zînd cu ochii. Numai cu sesc pe garduri banii, dar Produc
cel puţin 3 000 de tone declarată de către orga Sînt lăcătuşi, laminatori, venit brusc, capricios. Ape unelte manuale, lucrarea se găsesc la oameni în lor sp
de profile laminate — a nizaţia de tineret din iinisatori, care începînd. le, rîurile mici sau mij ar fi necesitat multe zile buzunare, Şi iată-l debu- 21.10 Partid
fost realizat şi depăşit. La combinatul siderurgic cu Liviu Ciun, şeful bri locii au crescut în albie, a- de lucru, dar furia apei nu tînd într-o nouă „mese tul ini
acest prim succes s-au drept „lună record în găzii, eontinuînd cu An runeîndu-se peste maluri. permitea aşa ceva. rie", cea de hoţ de buzu nJfsiur
alăturat în fiecare lună producţie" — membrii ton Pitiruţ, Ştefan Bar- Viitura de pe Mureş atin La sfirşit, după ce vii nare. Exersînd-o ori de rară
altele, astfel că după „brigăzii do oţel“, cum li boni, Henrik Ghir.şer, gea cota maximă şi în ju tura a trecut, bucuria a 22.03 Telcju
scurgerea unui an de la se mai spune, mai în glu Isaia Simişnean, Vasile I fost de partea tuturor, atît
crearea brigăzii tinerilor mă, mai în serios celor Cobănel, Viorel MLcu, Mi- deţul nostru. De la Gel- a locuitorilor comunei, cît
mar la Burjuc-Za'm, mii şi
de la „650“, ei au rapor cincisprezece tineri, sînt ron Scorobete .şi cu cei
tat încheierea ultimului decişi să-si depăşească lalţi tovarăşi ai lor dove mii de oameni au trecut şl a celor doi tineri mun DISTONANTE
toate recordurile de pînă printr-o adevărată „probă citori. în luptele cu apele
an al cincinalului cu re acum. Şi fiindcă la ei desc prin faptele zilnice, de foc“. Au fost multe
zultate excelente in pro vorba este sinonimă cu acolo în hala laminoare- locuri fierbinţi unde tre înfuriate, Ilia, cu oamenii BUCURE
ducţie, constînd în însem lor, că viitorul siderurgiei ci a ieşit învingătoare. Cei dioprogran
fapta, ii poţi intîlni în a- buia acţionat energic, fără lladiojurno
nate creşteri do ordin ceste zile de întrecere u- hunedorene se află în tărăgănare. Şi aici, la Ilia, doi tineri au fost, fără în presei; 8,1
cantitativ şi calitativ. tecistă, muncind după o- mîini sigure. doială, unii din principalii cite ori i se ivea prilejul, diilor: 9,00
9,03 Itftspu
Firesc, după un an de rele de program împreu- M. LIONEL oamenii n-au stat pe gîn- autori ai acestei victorii, şi prilejul îl căuta el, lor; 10,00
duri. O porţiune de dig din noua îndeletnicire l-a dus, 10.05 Coi
spatele spitalului se cerea MiRCN ŢiC 10,30 .Şliin
după cum era de aştep
Grupul B
tat, direct în penitenciar. tiu de ştii
Nu ştiu precis de ce cum ciccslei mari iubiri. tigînd detaşat, cu media Dar se vede că nu i-a de muzici
Avanprem
m-am hotăril să scriu de Işi valorifică din plin ta 10, iaza judeţeană. fost de învăţătură, deoa 11,35 Radi
spre Teodora Lung. Pocite lentul nu doar în lucrările Şi totuşi, poate n-aş li rece, în aceeaşi zi în care Buletin di
fiindcă în cei patru ani şi orele de clasă, ci, mai scris aceste rînduri dacă a fost eliberat condiţionat, vista mu?
amator; 1
de cînd sîntem împreună Teodora nu mi-ar ii des a comis, sub influenţa al •■5,00 Stuil
în aceeaşi clasă s-a situat tăinuit un secret care m-a coolului, o serie de acte t jurnal;
consecvent pe linia ace uimit, dar pe care ar fi antisociale in Deva, drept .gnomici
ter Kejil :
leiaşi conştiinciozităţi, me iot despre noi trebuit să-l intuiesc., avînd cului; 17.1
ticulozităţi în pregătire, în vedere rezultatele ei la pentru care s-a intors îna 17.05 R
care au făcut-o să nu dea COLEGA.MEÂ matematică. In aceeaşi poi pentru încă trei luni. partid;
„rebuturi“ niciodată. Poa măsură cu literatura o 17,50 Ciul
18,00 Ore!
te liindcă nc-a dat dese pasionează matematica şi- DATORITĂ BĂUTURII... tru pairi
ori prilejul mic şi celor ales, în „Tulnice din 7-a- surpriză pentru noi toţi, folcloric;
lalţi colegi să-i admirăm rand“, revista liceului nos ea se pregăteşte pentru ritmice;
ştiri; 2l.i
Cronică ufecistă pasiunea sa pentru limba şi tru, unde Teodora este u- admiterea Ia Politehnică! Cum a ajuns loan Câr 1981 — Vi
literatura română, pasiu nul dintre cei mai activi Vrea să devină ingineră, ja să fie condamnat pentru mint ron
ss In săptămîna trecută Puşcaş ne anunţă că tine ne acoperită de un real redactori. o bună ingineră. Cum nu trai parazitar ? S-a oplo semnări;
iii; 22,00
— declarată în unităţile rii din organizaţia U.T.C. talent. Recent, după ce a cîşli- este primul caz care să 23,00—3,00
miniere din Valea Jiului ..Turnătoria I” au turnat, Cîştigăloare, în clasa a gal etapa pe oraş a Olim ateste că literatura 1 ace şit cu aproximativ nouă nocturn.
drept „Săptămînă record în in afara orelor de program. /X-a, a etapei judeţene a piadei elevilor la limba şi casă bună cu ştiinţele ani in urmă în judeţul
5
producţie“ — peste 5 000 200 de bucăţi elemente de Olimpiadei de limba ro literatura română, Teodo exacte, îi urăm succes. nostru. A muncit o vreme (ap— ®'
de utecisti de la minele radiatoare, iar cei de la mână şi a unei menţiuni ra ne-a adus nouă, cole ADRIANA BENEA, pe şantierele Trustului de
Lupeni, Petrila, Lonea, A- secţia energetică au recon în laza republicană, ea a gilor şi dascălilor ei un Liceul „Avram lancu“, construcţii şi ale I.P.E.G.,
ninoasa, Bărbăteni, Paro- diţionat 80 de contaetori rămas credincioasă şi a- nou motiv de mîndric, cîş- Brad timp în care nu s-a în
şeni, Dîlja şi Livezeni, mo- electromagnetici. Tot în J vrednicit să înveţe o me DEVA;
bilizîndu-se în cadrul unor Călan, în acest an au fost serie, să-şi facă şi el un tria); P
(Arta); 1
acţiuni în sprijinul produc colectate de către tinerii orii (El:
ţiei şi de muncă patrioti din oraş peste 175 tone de rost, dar în schimb s-a în oţel (Sil
că au evacuat din subte fier vechi. văţat să... tragă la măsea. ele micr
păianjen
ran pe te 600 tone de căr H Şi la Simeria uteciştii A renunţat la muncă. A structori
bune şi au transportat în iniţiază şi se întrec în ca trăit o vreme din diferite Capcana
subteran 800 vagoneţi cu drul acţiunilor de muncă expediente, dar băutura nirca);
diferite materiale necesare patriotică şi în sprijinul l-a degradat moral şi fi iembrie)
> — sc
activităţii din abataje. Con producţiei. în săptămîna zic din ce în ce mai ;a);
comitent ei au reparat şi mult. Căpiţele de fîn, va ..m zgîi
recondiţionat 1000 cleme precedentă, cei de la I-II (Ci
la mans
pentru armături metalice, I.M.M.R, au reparat, în a.- ra, şi subsolurile blocu VULCA!
fara orelor de program, 4 rilor, iarna, i-au devenit rilor; P
15 maşini de perforat, 10 vagoane de marfă şi cis teafărul
turbine TR3 şi numeroase ternă, precum şi trei bo adăpost, iar banii pentru brava i
întrerupătoare electrice. ghiuri. Valoarea lucrărilor mîncare, dar mai ales PETRII,
Tot acum au fost colectate depăşeşte 50 000 toi. în a- pentru băutură şi-i agoni de in ia
ANINO.
din subteran peste 100 tone caeaşi perioadă, tinerii de sea adunînd de unde se (Muncit
de fier vechi. putea ambalajele din sti Roiul
la „Marmura“ au realizat clă. Şi asta la 27 de ani ! BRAD;
k De la întreprinderea 50 mp dale mozaicate şi tal i
„Victoria“ Călan, Dinu .10 mp placaj de marmură. RAŞTIli
per (
Toma {
BĂI: D
de cui:
mi torul
Revenim: Ce se mai Intîmplă la discotecile tineretului ? rul căi
(Popul:
LAN ;
de cult
MUZICĂ BUNĂ, blu, ambianţa era antre structorul“, întunericul din ne in sală, mai multă de zboară
ii ie); S
AMBIANŢĂ PLĂCUTĂ, nantă. Latura educativă a Există în viaţa tinerilor lor organizaţiile U.T.C. — ferestre şi lacătul mare de cenţă în ţinuta şi compor argint
TINEREASCĂ... mai fost susţinută de mi- o perioadă în care trăiesc care au obligaţii deosebi pe uşă ne-a lămurit că în tamentul celor prezenţi. A venin
croexpoziţia cu imagini din cu intensitate bucuria dan te în organizarea cores această sîmbătă nu se în- Dar, ca şi atunci, nimeni na); C.
Datorită faptului că dis istoria judeţului şi de sului, a muzicii. Perioadă punzătoare a serilor de tîmpla nimic aici. Am re din partea comitetului raţi co
coteca Clubului tineretului seurt-metrajul documentar în care, băieţi şi Iele, par dans, în ideca ca ele să venit duminică, la ora U.T.C. pe trust. Oare chiar
din incinta casei de cultu în culori, intitulat „Rete ticipă cu plăcere la toate fie plăcute, atractive şi 20,30. Discoteca funcţiona. să nu-i intereseze pe tova
ră a municipiului Deva se zat, întîiul parc naţional maniieslările unde au o- totodată educative — am răşii din conducerea orga
menţine pe o linie bună — al ţării“. Fără îndoială că cazia să danseze, să as iost două seri la rînd (sim- Intr-adevăr, dar în sală se nizaţiei U.T.C. a T.C. De H
aflau nici mai mult, nici
in ce priveşte modul de or prezenţa permanentă în culte muzică, caldă cu a- va, ce se intîmplă aici ?
Timp
ganizare, muzica, asigura mijlocul tinerilor a tova siduilale discotecile şi re bătă, 21 şi duminică, 22 mai puţin decît 12 tineri ziua d
Am arătat şi cu alte o-
rea unei atmosfere decen răşilor ITudel Costea, direc uniunile dansante. martie a.c.j, la cele două (5 fete şi 7 băieţi). Mai cazii, subliniem şi acum: ealdă :
te, plăcute, deci a unui ca torul _clubului tineretului Dorind să vedem unde discoteci din oraş cu pro vechea noastră cunoştinţă, acest club se află într-o lă. Cer
dru atractiv şi totodată e- şi a unor activişti de la şi în ce condiţii pol tine gram permanent, precum Gheorghe Jirebe, aflat pe zonă în care locuiesc, în cădea
ducativ — ea este foarte comitetul municipal al rii din •Deva să danseze, şi în alte locuri în care post de „băiat la toate“ cale sc
averse
căutată de tinerii din oraş. U.T.C. (în cele două seri cum vin în întîmpinarea se ailau tineri. (organizator, casier, disc- cămine de nefamilişti, foar dcscărt
Dacă sîmbătă se aflau aici l-am găsit aici pe tovară te mulţi tineri de la E.M. moder;
aproximativ 100 de tineri, şul Mircea Cornea. secretar jokey, om de ordine ş.a.), Deva, T.C.H. şi ţesătoria de locale
î.şi făcea singur curaj: ..Du
vest. '
mulţi fiind atraşi de se al Comitetului municipal cîntu formaţia „Topaz“, organizat seri cultural-dis- mătase, tineri care ar veni me vo
rialul tv„ duminică sala U.T.C. Deva), contribuie formaţie îndrăgită de nu tractive pentru tineret, deşi pă orele 21 or să vină oa cu plăcere aici dacă între şi 9 gi
organizaţiile U.T.C. de la
era arhiplină. în ritmul la menţinerea ordinii, ei meroşi tineri. Cînd am pă posibilităţi sînt multiple), menii, sînt vizavi, la sala între :
Peni
muzicii, prezentate cu com anihilînd din faşă orice şit înăuntru, aceasta' toc T.C.H., Ţesătoria de măta sporturilor, la film. De o- cele trei întreprinderi ar martie
exista — sub coordona
petenţă de economistul Ni- manifestare care ar putea mai interpreta cu putere se şi chiar elevi (! ?). An bicei vin destul de mulţi rea comitetului municipal ne c.a:
colae Alic, noul disc-jokey perturba armonia, ambian varianta locală („Persona tren era, fum, să-l tai cu tineri amatori de dans...“. stabilă
al discotecii, care este pre ţa plăcută. lul Deva—Chişcădaga, via cuţitul, băutură aşişderea... După o oră să se tot fi U. T. C. — o colaborare vor ci
însoţit
ocupat să contribuie şi la Păuliş...") a unui cunoscut dar latura educativă lipsea, strîns aproximativ 30 „ de strînsă în organizarea re trice.
formarea unei culturi mu CU „TOPAZ“ PE RUTA evident, cu desăvîrşire. persoane, mai mult băieţi. gulată a unor antrenante La i
zicale a celor prezenţi, se DEVA—CIIIŞCĂ DAGA, şlagăr lansat de formaţia seri cultural-educative, la în f
dansa modern, tinereşte. E VIA „CAI E-BAR“... clujeană „Semnal M“. înă TINERI SÎNT, Remarcăm totuşi o îm care să fie atraşi tineri din tempo
cădea
drept, printre cei de aici Atraşi de un zvon, dumi untru, tineri de la I.E.C. CLUB EXISTĂ, DAR NU bunătăţire a atmosferei, fa cele trei unităţi. Este chiar sotilc
se mai aflau şi cîţiva ti nică în jurui orei 22 am Mintia. T.M.C. Bîreea (în ŞI PREOCUPARE... ţă de precedenta noastră atît de greu ? triee.
neri care dansau cu şepcile intrat in eafo-barul „Bule treprinderi undo> cam de Ajunşi la ora 21 la dis vizită. Nu se mai consumă viciu
pe cap (!), dar în ansam vard“, unde de citva timp multă vreme nu s-au mai coteca de la clubul „Con- acool, este mai multă ordi MIRCEA LEPÂDATU