Page 93 - Drumul_socialismului_1981_03

-------—--------------------— «u»» /ii Hmi m, ir*
SAU C£ liCTUR/

Promptitudine
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ !

Minerilor din Paroşeni li biletelor. Din cauza aces­
s-a făcut mai anul trecut tora, la un moment dat se
un mare favor, justificat punea problema retragerii
dealtfel, din partea dirigui­ autobuzului de pe acest
torilor transportului în co­ traseu ca fiind nerentabil.
CLUiISIUlIL Alături de organele de con­
S-a intervenit mult pe a-
mun din Valea Jiului. în
orele de vîrf, autobuzul de ceastă temă şi s-a reuşit
traseul
Coroeşti-Bărbă- pînă
pe
Colectivul
la
urmă.
teni circulă cu un program minei însă nu s-a s>prit aici.
aparte.
autobuzele
Adică,
care pleacă din Coroeşti şi
depistarea
celor
la
care
din Bărbăteni merg pînă la trol din transport, a purces
poarta minei şi retur. in periclitau soarta autobuzu­
I Ü t ÜI POPULAR felul acesta, pe lingă fap­ lui pe acest traseu. Au fost
cîţiva
cei
depistaţi
dintre
tul că se asigură o mai
mare ooerativitate în trans­ care doreau să călătoreas­
portul oamenilor spre şi de că pe gratis şi au fost în­
Anul XXXIII, nr. 7 274 SÏMBÂTÂ, 28 MARTIE 1981 4 pagini — 30 bani la locul de muncă, trans­ condeiaţi la gazeta satirică
„Ghimpele", aşa, ca să ştie
portul în comun vine în toţi ortacii lor din cauza
sprijinul minerilor, transpor- cui, la o adică, vor veni pe
tîndu-i chiar la poarta în­
înaltei distincţii acordaîs pentru rezultatele bune din 1900 treprinderii, contribuind în- jos o distanţă destul de
tr-o mare măsură la redu­ mare din vechea staţie.
cerea în tîrzleri lor. Colecti­ Promptitudinea cu care s-a
intervenit merită toată lau­
Imbold spre noi succese în întrecerea vul minei a primit cu mare da şi se cere a fi conti­
măsură.
satisfacţie
această
I.P.L. Deva. Secţia mobi­
nuată pînă la dispariţia tu­
Dar, cum pădure fără uscă­ turor manifestărilor de a- lă Haţeg. Lăcătuşul Vasiie
socialistă pe acest an şi cincinal turi nu există, au apărut cest gen. Ursu, se numără printre
cei mai conştiincioşi lucră­
care
cei
rău-plătitorii,
se
mai eschivează de la plata C. A. VOINESCU tori de aici.
Polo: V. ONOIU
A fost dat publicităţii „Ordinul Muncii" clasa a strictă necesitate pentru
Decretul prezidenţial pri­ IlI-a. dezvoltarea sa continuă,
vind conferirea de distinc­ Sint simboluri strălucite impetuoasă. în fiecare lu­ Momente memorabile aie unui drum erou de luptă
ţii aie Republicii Socialiste ale preţuirii pe care parti­ nă, în fiecare trimestru,
România unor organizaţii dul şi statul nostru o acor­ din judeţul nostru s-a ra­
judeţene de partid, consilii dă muncii şi muncitorilor, portat mai mult metal, Apariţia clasei muncitoare şi afirmarea ei ca ferfa
populare judeţene, unităţi succeselor obţinute în toa­ cărbune, minereuri de fier
economice şi institute de te sferele vieţii economico- şi complexe, mai multă e- ✓
cercetare şi proiectare pen­ sociale — temelii solide ale nergie electrică, materiale
tru rezultatele deosebite vastei opere de edificare de construcţii, lemn şi mo­ cea mai înaintată in societatea românească
obţinute în anul 1980, în multilaterală a patriei so­ bilier din lemn, mai multe
perioada 1976—1980 în în­ cialiste. Privind retrospec­ utilaje miniere şi metalur­ Istoria mişcării noastre de formare a modului de ele activind ca secţii ale a-
deplinirea sarcinilor de tiv, constatăm cu satisfac­ gice, mai multe produse a- muncitoreşti este strîns lega­ producţie capitalist şi a ce­ cesteia.
plan şi a angajamentelor ţie că în anul 1980, în în­ gricole şi animaliere, mai tă de istoria generală a ţă­ lor două clase caracteristice Un moment deosebit de
asumate, pentru locurile treg cincin.alul trecut, des­ multe bunuri de consum, rii, de dezvoltarea economi- noii etape de dezvoltare Is­ important în dezvoltarea pro­
fruntaşe obţinute în între­ toinicele colective de oa­ în fruntea hărniciei şi a co-socială a societăţii româ­
cerea socialistă. meni ai muncii hunedo- realizărilor în producţie neşti, de progresul forţelor de torică, burghezia şi proleta­ cesului de afirmare a cla­
riatul, se intensifică sub im­
sei noastre muncitoare îl con­
Ne face plăcere să con­ reni au acţionat într-un s-au situat cu consecvenţă . producţie şi schimbările pe­ pulsul marilor evenimente is­ stituie înfiinţarea, în 1872, a
semnăm că in această am­ consens de gînduri şi aspi­ energeticienii de la Mintia, trecute în relaţiile de produc­ torice care au avut loc : re- „Asociaţiei generale a lucră' -
plă şi dinamică întrecere raţii, cu înaltă dăruire şi siderurgiştii din Hunedoa­ ţie. Totodată, ea se află în tarilor din România", care a
socialistă. Organizaţia de responsabilitate patriotică, ra, minerii din Lupeni, corelaţie cu istoria mişcării realizat pentru prima oară ¡O
partid a judeţului Hune­ revoluţionară, sub îndru­ Bărbăteni, Paroşeni, Barza muncitoreşti internaţionale, istoria noastră unirea munci«
doara s-a înşeris cu reali­ marea permanentă a orga­ şi Poiana Ruscăi, chimiştii contribuind la îmbogăţirea torilor din întreaga ţară. De
zări meritorii, ocupînd lo­ nelor si organizaţiilor de din Orăştie, constructorii tezaurului de cultură spiri­ la apariţia ei, folosindu-se
cul IV pentru rezultatele partid, obţinînd rezultate din Deva, Hunedoara şi tuală, revoluţionară mondia­ de organul său de presă „Lu­
deosebite obţinute în in­ bune in industrie şi agri­ Valea Jiului, forestierii de lă. „Istoria luptei clasei mun­ crătorul român", aceasta a
dustrie, construcţii, trans­ cultură, în celelalte dome­ la Baru, Hunedoara, Dobra citoare, a mişcării socialiste, desfăşurat o fructuoasă acti­
porturi şi circulaţia mărfu­ nii de activitate, contri­ şi Baia de Criş, lucrătorii a partidului comunist — ară­ vitate pentru îmbunătăţirea
rilor, fiind distinsă cu Or­ buind la înfăptuirea Pro­ ogoarelor din consiliile a- ta secretarul general al parti­ soartei muncitorilor, pronun-
dinul „Steaua Republicii gramului partidului. groindustriale Orăştie, Si- dului, tovarăşul Nicolae ţîndu-se totodată pentru dez­
Socialiste România“ clasa în minerit, siderurgie, merla, Geoagiu, Deva, zoo- Ceauşescu — trebuie prezen­ voltarea ţării pe calea pro­
a IV-a. şi locul VI pentru construcţii, în sectoarele e- tehniştii de la Mărtineşti, tată in contextul vieţii econo­ gresului social şi pentru în­
rezultatele din agricultură, nergeticii, chimiei, con­ Silvaş, ferma I.A.S. Aurei mice şi sociale generale a curajarea industriei naţionale.
conferindu-i-se' „Diploma strucţiilor de maşini, eco­ Vlaicu şi enumerarea ar ţârii, în sţrînsă legătură cu Organizaţiile socialiste edi­
de onoare“. De asemenea, nomiei forestiere şi mate­ putea continua. S-a acţio­ activitatea celorlalte forţe re­ tează o serie de publicaţii,
două importante unităţi e- rialelor de construcţii, ca şi nat cu perseverenţă şi s-a voluţionare, democratice şi printre care se remarcă re­
conomice — întreprinderea în majoi-itatea activităţilor muncit cu spor în anuî tre­ progresiste care au contri­ vista „Contemporanul" (1881 —
. Electrocentrale Deva si în­ din agricultură au fost în­ cut, în întreg cincinalul buit la dezvoltarea socie­ 1891), care demască situaţia
treprinderea minieră Băr- registrate succese impor­ 1976—1980, în spiritul do­ tăţii''. grea a maselor muncitoare,
bâteni — s-au situat pe lo­ tante, asigurîndu-se econo­ cumentelor de partid, al condiţiile de mizerie şi ex­
1
cul III în întrecerea din miei naţionale apreciabile să Muncitorii in salariaţi incep voluţia de la 1821, revoluţia ploatare la care acestea e-
apară
ţările române
industrie, fiind onorate cu cantităţi de produse de (Continuare în pag. a 2-a) burghezo-democratică de ia
îocă din ultimele decenii ale 1848, Unirea Principatelor la rau supuse şi prin care se
secolului al XVIII-lea şi înce­ 1859, şi proclamarea inde­ scotea în evidenţă principiul
putul celui de-al XlX-lea, in pendenţei de stat din 1877 revoluţiei sociale. Dezvolta­
ÎN ZIARUL DE AZI :
Campania agricolă de primăvară condiţiile înfiinţării şi dezvol­ - evenimente la care mun­ rea unitară a mişcării mun­
tării manufacturilor şi a pri­ citorimea în formare, masele citoreşti pe baza principiilor
® Tribuna democraţiei melor fabrici de tip capita­ populare, şl-au adus o pre­ revoluţionare s-a desfăşurat
Zi plină la arat şi semănat ® Valea Jiului — actuali­ list. Spre deosebire de alte ţioasă contribuţie. esenţială concomitent cu strîngerea le­
dintre
găturilor
organizaţiile
ţări din centrul şi apusul Eu­
O
caracteristică
tăţi
ropei, dezvoltarea ţării noas­ a mişcării noastre muncito­ muncitoreşti din toate pro­
Geoagiu (26 martie a.e.). să fie împins de la spate, s Rezultatele galei judeţe­ tre a fost frînată de o serie reşti o constituie faptul că vinciile româneşti, cu lupta
în întreg consiliul unic a- cum se spune, de organele ne a filmului de ama­ de factori istorici, între cart* chiar în stadiul de început împotriva exploatării şi asu­
groindustrial ziua a înce­ de -conducere ale consiliu­ tori, diapozitive şi dinpo- menţinerea mai îndelungata proletariatul şi-a pus proble­ pririi, pentru realizarea statu­
put sub auspicii dintre lui, pentru a începe arătu­ rame a feudalismului şi asuprirea ma organizării de clasă, în- lui naţional unitar român.
cele mai bune. Peste tot - rile. străină din partea marilor ţelegînd că aceasta este o Un moment deosebit de
unde terenul a permis s-au Seara, la sediul Consi­ • Reflector imperii vecine. condiţie hotăritoare pentru important în evoluţia politică
executat arături, iar în cî- liului unic agroindustrial © Mica publicitate Cu toate acestea, procesul desfăşurarea cu succes a a organizaţiilor socialiste şl
teva unităţi a început şi Geoagiu, împreună cu to­ luptei sale împotriva claselor muncitoreşti l-a prezentat pu­
semănatul sfeclei de zahăr varăşii Aurel Doboş, pre­ exploatatoare, pentru reali­ blicarea de către C. Dobro-
şi plantatul cartofilor. Da şedintele consiliului, Virgîl zarea ţelurilor sale revoluţio­ geanu-Ghereo în anul 1886
C.A.P. Romoşel. unde fa­ Tudnn, directorul S.M.A. şi mM»§« nare, pentru eliberarea so­ a lucrării „Ce vor socialiştii
cem primul popas, patru Constantin Petec, inginerul cială a tuturor celor ce mun­ români", primul program mar­
tractoare, conduse de me­ şef al consiliului — care cesc. xist al mişcării muncitoreşti
ţara
din
strălucită
noastră,
canizatorii Vasiie Potinteu, s-au aflat toată ziua pe o- ■. După primele forme de or­
Aurel Ştefan, Iosif Pleşa goare — facem bilanţul zi­ ganizare ale muncitorimii, ca­ aplicare a principiilor funda­
şi ioan Oprea făceau ară­ lei : 106 ha arături, 50 ha re au fost asociaţiile de în­ mentale ale socialismului
turi. De la inginerul ' şef teren pregătit pentru însă- trajutorare, după 1868-1872,
al unităţii, Ioan Vasiescu, mînţărî, 8 ha plantate cu apar primele organizaţii so­ Prof. ION FRÂTILÀ
aflăm că in această z.i se cartofi, 5 ha însămînţate cialiste, aflate sub influenţa
vor ara 12 ha. Mai aflăm cu sfeclă de zahăr, trata­ Internaţionalei I, unele dintre (Continuare in pag. o 2-a
că s-au fertilizat 18 ha cu mente fitosanitare pe 20 ha
1100 tone de gunoi de livezi, 60 ha de păşuni fer­
grajd, teren pe care astăzi, tilizate. Mai aflăm că pa­ părătorilor, I.C.S.M.I. Hune­
doara a modificat orarul ma­
(28 martie) urmează să se tru motopompe funcţionea­ gazinelor sale astfel : azi,
însămînţeze sfecla furaje­ ză zi şr noapte fără răgaz, 28 martie, acestea vor fi
deschise intre orele 8—12,
ră. pentru eliminarea băltirii iar duminică, 29 martie a.c.
Munca se desfăşura în apelor şi că s-au săpat a CERCUL REBUSIST „DA­ de la R Ia 12. r CONSFĂ­
CIA“ al Casei municipale ile
ritm intens şi în C.A.P. Ro- circa 3 000 m de şanţuri şi cultură clin Hunedoara ani­ TUIRE. Responsabilii gazete­
mos. Tractoristul Ioan Jurj canale în acelaşi scop ; că versează un an de la înfiin­ lor de perete „Semafor“ —
a semănat 5 ha cu sfeclă s-au terminat tăierile de ţare. Duminică, de la orelo cadre didactice şi elevi din
şcolile generale ale oraşului
de zahăr, iar Ioan Rentea, fructificare în livezile tine­ 10, evenimentul — la caro Brad, din comunele din zo­
Ioan Cristea şi Mihai Mu- re la Staţiunea de cerceta­ sint invitaţi redactori ai re­ nă, precum şi membrii sub-
vistei „Rebus“ şi membri ai
re.şan executau arături pe re si producţie pomicolă şi altor cercuri similare'din ţa­ redacţiei „Cravatele roşii cu
12 ha. Arături se efectuau la Asociaţia horticolă, că ră — va fi marcat şi de un tricolor“ s-au întilnit la Ca­
şi în C. A. P. Vaidei, s-au acoperit în întregime concurs dotat cu premii, n sa pionierilor şi°şoimilor pa­
FAMILII,
NOI
TINERI triei din Brad într-o consfă­
NOI
Pischinţi, Cigmău. Geoagiu solariile la C.A.P. Geoagiu CETĂŢENI. Creşte numărul tuire de lucru. Beneficiind
şi în Ferma I.A.S. nr. 9. şi Aurel Vlaicu. noilor familii întemeiate in de o hună organizare, con­
La Ferma I.A.S. nr. 6 se ...Cu adevărat o zi de municipiul Deva şi, ntai ales, sfătuirea s-a dovedit utilă,
plantau cartofi pe 8 ha. în primăvară, o zi încărcată al nou-născuţilor. Astfel, de eficient ă.
Ia începutul anului pînă in
contrast cu această activi­ cu fapte de muncă. 26 martie s-au întemeiat 149
tate bogată, notăm atitudi­ GH. PAVEL de familii, şi s-au născut 357
nea' inginerului şef al copii, în medie 4 pe zi. H
MODIFICĂRI DE ORAR. Pen­
C.A.P. Aurel Vlaicu, An­ tru a veni în sprijinul cum­
tonie Pera. care a trebuit (Continuare în pag. a 2-a)