Page 94 - Drumul_socialismului_1981_03

DRUMUL SQC1ALÏ5}MULUI ï
Pag. 2

Preocupări susţinute pentru integrarea în viaţa Campania agricolă p Wfcli
Imbold spre noi succese

de organizaţie şi educarea noilor membri de partid ra, T.C, Deva raportează de primăvară
(Urmare din pag, 1)
succese concludente, altele
(Ujmare din pag. 1)
3,00 Toleşc*
dau asaltul hotărîtor pen­
orientărilor date cu diferi­ tru încheierea cu bune re­ 10,20 Fitat
în organizaţiile de partid ple. Am reţinut, de pildă, re, normele codului etic te prilejuri de secretarul zultate a primului trimes­ Munca de îndrumare tot ce
din cadrul Complexului că tînăra comunistă Della­ şi altele. general al partidului, tova­ tru si pregătirea demaraju­ (reluar
C.F.R. Simeria au fost pri­ mea Agneta-Maria, pe lin­ Toţi cei primiţi în partid răşul Nicolae Ceauşescu — lui optim în trimestrul al şi coordonare — studioi)
miţi anul trecut şi în pe­ gă obligaţiile ce le are în (cu rezultatele cele mai bu­ omul, comunistul şi revo­ Il-lea. De asemenea, în a- în suferinţă 12,00 Concer
rioada care a trecut din a- calitate de secretar adjunct ne pe linia întăririi rîndu- luţionarul de numele că­ gricultură se acţionează cu 12,00 Mozaic
eest an, 88 noi membri de al comitetului U.T.C. pe rilor sale, se înscriu în or­ ruia sînt legate toate ma­ toate forţele pentru urgen­ Dobra (26 martie a.c.). tistic
partid. Faptul în sine este complex, participă intens ganizaţiile de bază de la rile realizări obţinute de tarea campaniei de primă­ Am ajuns dis-de-diminea- 1(1,30MartiC
meritoriu, dar el a consti­ şi la activitatea cultural- depou, nr. 5, Revizia Sime- poporul român în ultimul vară, pentru înfăptuirea ţă la sediul consiliului unic nimeni
tuit, aşa cum a reieşit din artistică a clubului sindica­ ria-Triaj şi de la C.T.), deceniu şi jumătate. noii revoluţii agrare, aşa agroindustrial, dar preşe­ 18,50 1001 di
discuţia pe care am avut-o telor din localitate; Elena sînt cuprinşi, încă din pe­ Conştienţi că înaltele cum a indicat secretarul dintele acestuia, Virgil Hat- 10,00 Telejui
recent cu tovarăşul Gheor- Gagyi a fost încadrată şi rioada de pregătire, In distincţii acordate sînt în general al partidului, to­ ialudi, s-a scuzat că este 19,30 „Foarl
ghe Blăgăilă, secretarul co­ cursurile învăţămîntului acelaşi timp o preţuire a varăşul Nicolae Ceauşescu, grăbit şi nu ne poate da 20,00 Tcleen 1
mitetului de partid pe politico-ideologic de partid. muncii, dar şi un imbold la recentul Congres al a- nici o relaţie. Şi, ca să nu 20,43 Film f
complex, doar un punct de Tot cu ei se organizează, în muncă, că această onoa­ griculturii. rămînem cu ochii în ploaie Episod
plecare în cadrul preocu­ VIATA DE PARTID ia nivelul organizaţiilor re obligă .la mai mult şi — cum se spune — ne-a 21.35 Armon
părilor existente aici pe li­ de partid, diferite expuneri mai bine în toate sferele Mobilizaţi de înaltele „pasat“ inginerului şef Mi- 22,15 Telejui
nia integrării în viaţa de pe teme ale politicii inter­ vieţii economico-sociale, oa­ distincţii acordate, însufle­ hai Cazacineu. Acesta ne-a Sport
organizaţie, a educării noi- ne şi internaţionale a menii muncii hunedoreni ţiţi de orientările şi îndem­ spus că pregătiri in vede­ 22.35Noctui
lormembri de partid. Pen­ munceşte cu răspundere în partidului şi statului nos­ îşi intensifică eforturile şi nurile date de tovarăşul rea însămînţărilor din e- pretea:
Nicolae Ceauşescu, hotăriţi
tru că, după cum îndeob­ activul de partid al comi­ tru, dezbateri privind con­ preocupările, hotarîţi ca în să întimpine glorioasa ani­ poca întîi nu s-au făcut pe muzici
şte se cuvine, atenţia acor­ tetului de partid, Ovidiu ţinutul hotărîrilor de partid. această nouă şi importan­ versare a 60 de ani de la nici un hectar din cauză diotelc
dată acestora nu trebuie să Paşti este un animator a- Pe ţie altă parte, biroul tă etapă a întrecerii socia­ crearea P.C.R., cu rezulta­ că terenul este încă umed.
înceteze odată cu înmîna- preciat al activităţii brigă­ liste, ce se desfăşoară sub Amănunte nu se prea cu­
rca carnetului, ci, dimpo­ zii artistice şi al colectivu­ organizaţiilor ds bază semnul glorioasei aniver­ te deosebite, oamenii mun­ noşteau. în schimb, ingine­
trivă, ea se cere amplifica­ lui de redacţie al gazetei poartă periodic discuţii cu sări a 60 de ani de la cii hunedoreni depun efor­ rul Ion Barbură, care cu­ im
turi sporite, îşi conjugă mai
tă, susţinută, printr-o va­ de perete de la sectorul noii membri de partid, îi crearea Partidului Comu­ mult preocupările, sub în­ noştea situaţia din legumi-
rietate de forme şi metode E.LiF.;'Marioara Ştef, de ajută concret pentru a-şi nist Român, să obţină rea­ cultură, ne-a dat relaţii BUCUItEi
eficientă. la S.C.B., face parte şi îşi duce la bun sfîrşit sarci­ lizări remarcabile. De la drumarea organelor şi or­ ample şi concrete, care dioprogram
ganizaţiilor de partid, pen­
„Prima noastră grijă du­ îndeplineşte conştiincios na încredinţată. în plus, începutul anului şi pină în tru îndeplinirea sarcinilor s-au confirmat în cele cî- Radiojurna
presei; 8,11
teva unităţi în care ne-am
pă primirea unui nou to­ sarcinile ce-i revin ca sînt îndrumaţi să ia parte prezent — cu puţine zile de plan şi a angajamente­ deplasat. tfiilor; 9,00
varăş în organizaţie este membră a biroului grupei la diferite acţiuni cultural- înaintea încheierii primu­ lor asumate în întrecerea 9,05 Audiei
de a-1 integra în viaţa a- sindicale, alţi noi membri educative care au loc in lui trimestru — o serie de socialistă pe acest prim an La ferma legumicolă a Buletin de
cesteia — ne spune in­ de partid conduc, în cali­ cadrul complexului sau la întreprinderi, cum sînt mi­ al noului cincinal, pentru C.A.P. Dobra, o parte a e- vista litera
terlocutorul. în primul tate de propagandişti, acti­ nivelul oraşului. nele Lupeni şi Bărbăteni, asigurarea unei înalte cali­ chipei permanente de lu­ Cîntecc şi
11,00 Bulct
rînd i se atribuie o sar­ vitatea unor cursuri ale în- C.T.E. Mintia, I.C. Orăştie, tăţi şi maxime eficienţe în­ cru, circa 12 femei, ame­ Atlas culţi
cină concretă. Cum cei mai văţămîntului politico-ideo- VASILE PÂTAN C.M. Deva, I.C.S. Hunedoa­ tregii activităţi. najau o nouă răsadniţă; premieră
mulţi provin din rîndurile logic al U.T.C. etc. Nu in­ altele aeriseau şi pliveau Buletin de
organizaţiei U.T.C., li se trăm în detalii privitoare răsadurile de varză timpu­ diopublicit;
încredinţează sarcina chiar la sarcinile pe linie Strict rie, ardei gras şi gogoşari. moara fol«
pe linia muncii politico- profesională, deoarece aici „în cel mult două zile, cele 12,45 Meii
i:m)0 De la
educative şi culturale cu sînt cuprinşi toţi, fără ex­ 100 ha ale fermei vor fi ¿îali soi
tineretul, iar tuturor, anu­ cepţie. discuite si modelate pentru % fc\\t CU
mite răspunderi la locul de Tovarăşul Blăgăilă, care replantarca răsadurilor" — rii; 2<
muncă, pi-ivind economisi­ ne-a fost un bun ghid în ne spunea Ion Şindea. Tot ifintece; 20
rea de materiale, energie documentarea noastră, ne-a suplimentare aici l-am întâlnit pe ingi­ nia. Carte
sau combustibil, perfecţio­ informat, de asemenea, că nerul şef al C.A.P., Mircea reportaj;
narea tehnologică, alte as­ noii membri de partid sînt Jivan, care ne-a asigurat ding; 22,-
pecte ale activităţii de pro­ prezenţi „in corpore“ la în- în centrul atenţiei co­ că se munceşte la fertili­ 22,30 Ring
Buletin ctc
ducţie şi profesionale, de­ lîlnirile (ce au loc, de o- lectivului de muncă de la zarea organică a celor 5 Non stop
spre a căror ducere la în­ bicei, semestrial), pe care întreprinderea „Marmu­ ha de la Stretea, unde s-a
deplinire informează, pe­ comitetul de partid le or­ ra“ Simeria se situează reamplasat cultura cartofu­
riodic, în adunările gene­ ganizează cu cei nou pri­ realizarea exemplară a lui şi că de sîmbătă (azi —
rale ale organizaţiei de miţi în partid, prilej cu sarcinilor la principalii n.n.), va începe plantatul iCI * ini
bază“. indicatori economici, pre­ lor.
care se iau în dezbatere ocuparea pentru reducerea La C.A.P. Lăpuşnic, în
Ne-au fost oferite, în a- problemele privind dreptu­
cest sens, numeroase exem- rile şi îndatoririle stătută- continuă si sistematică a preajma sediului, cîteva DEVA:1
cheltuielilor materiale, femei lucrau la întreţine­ tria); Pr<
creşterea productivităţii rea pomilor. în aceeaşi zi, (Arta) IU
în câmpul numit „Ţălnior", ci ii (l' Iac
muncii. Acţionînd cu per­ oţel (Side
Apariţia ciase! muncitoare severenţă în aceste direc­ 20 de cooperatori curăţau de micro!
păianjen i
păşunea. Mecanizatorii Sa­
ţii, harnicul colectiv de bin Căpătau, Vasile Bog­ structorul)
şi afirmarea ei ca forţa cea ia „Marmura" a reuşit, de dan şi loan Rusu pregă­ Capcana
nirea); Zt
la începutul anului, să-şi
teau ultimele suprafeţe din
iembrie);
depăşească sarcinile de cele 20 ha ce au rămas lui — seri
mai înaintată în societatea plan la producţia netă cu pentru această primăvară blica); L'
din zgîrie
1 milion lei, iar la pro­ de cultivat cu plante fura­ I-U (Cult
la mansar
românească ducţia marfă cu peste 1 jere. VULCAN
în raidul nostru am con­
milion lei. Printre cei ca­
rilor; Por
re şi-au adus o contribu­ statat că în unităţile din ”ărul);
a mii
(Urmare din pag. 1) tat ca un detaşament activ ţie de seamă la obţine­ consiliu se munceşte. în . NO AS
al mişcării muncitoreşti inter­ rea acestor succese se nu­ suferinţă se află numai găsit (Mi
naţionale. A întreţinut legă­ mără muncitorii Vaier munca de îndrumare şi co­ CÂNI: Ro
turi cu Fr. Engels şi cu frun­ ordonare a lucrărilor pe BRAD:A (St
tal
ştiinţific la realităţile socie­ taşii mişcării muncitoreşti in­ Dara, Violina Ştefan, An­ care ar trebui s-o desfăşoa­ RAŞTIE :
tăţii româneşti, in care era ternaţionale, a participat la C.S.H. Strungăria de cilindri. Şeful echipei de întreţine­ gelica Socaci, Paulina re mai concret tovarăşii per (Pa
susţinută necesitatea organi­ congrese ale Internaţionalei re maşini unelte, Vasilc Ciontoş — unul dintre fruntaşii in Benţa, Octavian Dobri- din Consiliul unic agroin­ Tomn (FI:
BAI: Dru
zării partidului politic ai mun­ socialiste, a acordat şi a pri­ muncă din marca citadelă siderurgică. şan. dustrial Dobra. de cultur
citorimii. mit sprijin internaţionalist in ESTERA ŞINA ml torul
Aceste trăsături ale mişcă­ timpul mişcărilor greviste sau (Popular)
rul căpiti
rii noastre muncitoreşti au a altor manifestări proletare. a — a — a-------« — ® — a *t — — a — LAN : i
creat posibilitatea trecerii ia !n acest mod, mişcarea de cultu
convocarea congresului socia­ muncitorească din ţara noas­ Şaua de
list care a statuat înfiinţarea tră se impune la începutul Motivele — oricare ar li — nu justifică ILIA: Av
(Lumina).
partidului clasei muncitoare. celui de-al XX-lea veac ca o
Astfel, in zilele de 31 martie forţă viguroasă, creîndu-şi nereaiizarea produefiei sortimentale
— 3 aprilie 1893, a avut loc premisele pentru dezvoltarea
la Bucureşti congresul de ei pe baze mai largi, cu o- pe U.F.E.T. Orăştie, ne-a Le
constituire a Partidului So­ dentare de clasă mai intran­ U.F.E.T. Orăştie dispu­ însă în anul trecut şi de cherestea de fag, celulo­ spus că anul trecut s-a
ză diversă) se datorează şi
cial-Democrat al Muncitori­ sigentă şi cu o compoziţie ne la ora actuală de aproa­ la începutul acestui an să acţionat cu răspundere
lor din România. Congresul proletară întărită, demonstra­ pe 60 de parchete disper­ ne realizăm sarcinile la lipsei de desfacere a pro­ pentru extinderea reţelei Rezultai
a dezbătut şi adoptat pro­ tă de înfiinţarea cercurilor sate pe o rază de peste producţia fizică destinată duselor. Sînt însă stocuri de iuniculare şi a instala­ martie 18
create — la cherestea de
Extr. I
gramul şi statutul partidului, socialiste în 1901—1902, ca 100 km. Lesne de înţeles beneficiarilor interni şi ex­ fag de 850 mc — pregăti­ ţiilor gravitaţionale, aces­ 59, 37, 3<
a votat o serie de moţiuni organizaţii politice muncito­ că exploatarea lemnului nu terni. te pentru expediat, altele tea din urmă mai ales la Extr. a
şi rezoluţii privitoare la ac- reşti. Ele şi-au ilustrat forţa este o treabă tocmai uşoa­ — Care sînt principalele au fost redistribuite bene­ parchetele slab constituite 46, 3. 7
tivilatea de viitor a statului combativităţii şi prin partici­ ră. Să urmărim însă cum cauze ? ficiarilor interni. (zona Orăstiei). De aseme­ Fond d<
— Pe scurt: imposibili­
major marxist al proletaria­ parea clasei muncitoare, a acţionează oamenii muncii tatea pregătirii de stocuri nea, conducerea unităţii ici.
tului. !n acest mod, partidul socialiştilor români la eveni­ de aici în direcţia valorifi­ în vederea desfacerii pe Concluzionînd : minusuri s-a orientat, în acest an, la
politic ai clasei -muncitoare mentele din 1907, anul celei cării superioare a masei timp de iarnă (timp insu­ la export şi minusuri la extinderea activităţii cu
1
s-a creat în chip unitar, la mai mari răscoale ţărăneşti lemnoase, ce se întreprin­ producţia sortimentală in­ atelajele proprii şi parti­
nivelul întregii ţări. di., istoria noastră modernă. de pentru realizarea inte­ ficient), condiţiile 'de mun­ ternă. Spre exemplu: la culare în parchetele de ră-
că grele — înzăpeziri ma­
Prin programul său, prin Momentul acesta a constituit grală a producţiei fizice, sive (30 la sută din ex­ buşteni din răşinoase — rituri. Măsurile luate vi­
întreaga sa a c t i v i t a t e , o pregnantă afirmare pe a- sortimentale. Primul nos­ ploatări şi in prezent sînt 1 050 mc, la buşteni de fag zează, din capul locului, Timpul
tru
interlocutor
a
fost
P.S.D.M.R. a reprezentat în rena politicii, atît a muncito­ — 800 mc, la lemn de mină utilizarea mai eficientă a ziua de
acel moment istoric, singurul rimii revoluţionare cit şi a ţă­ Moise Săuchea, inginerul închise), lipsa pieselor de din răşinoase — 675 mc, la forţei de muncă, reduce­ va Ii în
partid revoluţionar, care a- rănimii, a manifestării unită­ şef al unităţii : schimb la unele utilaje şi celuloză — 2 000 mc. Adău­ rea consumului de combus­ cu cerul
instalaţii din dotare, dru­
vea înscris pe steagul său ţii şi alianţei celor două cla­ — Eforturile noastre sînt murile de acces la parche­ găm că a existat, totuşi, tibil, uşurarea condiţiilor cădea av
soţite do
de luptă, alături de ţelul fi­ se, care luptau pentru lichi­ îndreptate spre valorifica­ te nerealizate la termen preocupare pentru asigu­ de muncă pentru muncito­ ce. Vînti
nal - desfii«ţarea relaţiilor darea exploatării capitaliste. rea superioară a masei de G.S.C.F.I. Deva, cum rarea unor stocuri care se rii forestieri, materializarea rat cu ii
de producţie capitaliste şi Aceste toate confirmă via­ lemnoase exploatate. Am sînt cele spre bazinele datorează netransportării indicaţiilor pe linia valo­ rare din
Temperai
făurirea societăţii socialiste - bilitatea principiilor socialiste făcut progrese semnifica­ Făerag, Gerosu, Faţa Şe­ lemnului de la drumurile rificării superioare a ma­ oscila î
o serie de revendicări social- în ţara noastră, dezvoltarea tive la acest capitol. Totul sului, Ulmu, unde au ră­ auto din diferite motive sei lemnoase, realizarea in­ iar cele
economice şi politice imedia­ fără întrerupere şi in mod u- este folosit — crăcile, res­ mas neexploataţi 20 000 mc (lipsă maşini, drumuri de tegrală, în acest an, a sar­ şi 21) gr:
te, posibile, numai prin lupto nitar a mişcării muncitoreşti turile de exploatare, butu­ masă lemnoasă şi, nu ■ în acces grele etc.). în total, cinilor de plan. Pentru că La mu
clasei muncitoare. socialiste, a partidului politic rile nedespicabile care sînt, ultimul rînd, insuficienta 8 600 mc masă lemnoasă, asemenea „motive", ca cele rveral ins
Continuind şi dezvoltînd le­ revoluţionar al proletariatului, în ultimul timp, mangali- mobilizare a forţelor pro­ din care 6 200 mc- lemn ro­ mai sus prezentate, nu pot riabil. Vi
ploaie. \
găturile mişcării muncitoreşti purtătorul celor mai înalte zate în retorte metalice şi prii, indisciplina, slaba or­ tund de fag, cantităţi care ţine loc lemnului care intensific
din perioada anterioară cu idealuri de dreptate şi liber­ bocşe clasice. Indicatorii ganizare a punctelor de lu­ ar mai fi acoperit din lip­ din secte
organizaţiile socialiste din tate, de unitate şi indepen­ calitativi sortimentali de cru. Minusurile la unele surile arătate. trebuia valorificat de eco­ roieg d<
alte ţări, partidul muncitori­ dentă naţională a poporului asemenea i-am depăşit de sortimente pentru export Alexandru Zota. secre­ nomia naţională. Ţuţuriga'
lor din România s-a manifes- român. fiecare dată. N-am reuşit (construcţii rurale, mangal, tarul comitetului do partid LIVIU BRA1CA