Page 99 - Drumul_socialismului_1981_03
P. 99
75 6 DUMINICĂ, 29 MARTIE 1981 Pag. 3
é
Octavian Goja
JME
Centenarei naşterii poetului
%Ü
tru co- ■“1
Llragos- f
[ 2. A- Consemnări Acel duh transilvan
ii basm
„Pre culmea cea mal înal noştinţu de toţi ceilalţi poeţi, stătea la loc de cinste şi stă
tea tă a munţilor CarpaţI, se in ci. întîi şi-ntîi, prin legenda încă şi azi in odaia mea de
unde o ţară mîndră şi bine- şi faima care i-au premers. lucru, pe zidul dinspre răsă
clin fi- cuvîntată între toate ţările...". Am crescut Intr-o casă in rit. Au trecut vremuri şi vi
inter- Cinci marele precursor şi care — ca In atîlca alte case tregii, s-au perindat prin JlaUidalíii Qawaţe taşii
îra de frate „de dincolo“, Nicolac marea scenă glorii găunoase
şi efemere, dar e! a rămas
ime di Bălcescti, are această cople mm ca un pisc vizibil din orice
şitoare revelaţie şi cînd în
ni reş ti cepe să descrie neasemuitul mm Iţi mulţumesc pentru lumina pură
i llliil zare a simţirii româneşti, dub pe care mi-ai aprins-o în priviri,
pămînt transilvan, cuvintele S; a transilvan plămădit în spa Cînd au răsărit in ţară
prind sâ-i scapere de o tai ţiul miraculos dintre sat de îţi mulţumesc, în zori, pentru căldură
il nică înfiorare, aşa cum nu ■p pe Tîrnave, „cu oameni buni şi pentru mierea strînsă-n trandafiri. primele garoafe roşii,
(e clin mai stelele tremură în taina şi cu vin bun, unde e o at grădinarului destoinic
ralurile depărtărilor. Deşi n-o spune
mosferă de basme şi super îţi mulţumesc pentru izbînzi şi vise i-au dat pravilă strămoşii.
el intuieşte fără îndoială că stiţii şi serile do vară sint şi pentru setea ta de rod şi zbor,
ilin — o asemenea ţară trebuie moi, calde, parfumate de bu cum mulţumesc ferestrelor deschise Şi i-au scris cu sînge nobil
[are’ — să-şi aibă un dub al ei, suioc şi lămiiţă“ şi Răşinarii, prin care depărtarea o măsor.
:lt — prielnic şi atotcuprinzător. unde „munţii au intervenit să-ntroneze Libertatea,
Acel duh transilvan, greu de
semiţi- cu pedagogia lor aspră, cu iar ca sfetnici, să-şi aleagă
captat, ca orice entitate ine Şi pentru pasu-ţi veşnic tineresc
Cupc- bolovanii lor de voinţă şi
fabilă, a fost transfigurat în ce urcă scheia vremurilor noi, Adevărul şi Dreptatea.
şi du îndrăzneală...“. Două repere
expresie lirică abia de Oc străvechi, aşadar, intre care dar, mai presus de toate-ţi mulţumesc
ci in Fi- tavian Goga, din Răşinarii Şi-au venit la-nfăţişare
in ter Sibiului. Dar nu sint tocmai pulsează etern inima întregii pentru văpaia ce-ai aprins-o-n NOI 1
reen - sigur : poate că Octavian Transilvanii. Ca şi Eminescu, IOAN VASIU toţi năpăstuiţii ţării,
şi singurul de la Eminescu
Goga este el însuşi acel duh şi-au sădit garoafe roşii
transilvan care înfiora odi pină azi, Octavian Goga îşi din Carpaţi la malul Mării.
nioară cuvintele Bălcescului transcende condiţia dc mare
şi a cărui prezenţă fiecare poet, devenind simbol al u- IOAN POPA-STÂNILESTI
generaţie o simte, fără vîrstă, transilvane — se Întreţinea nei spiritualităţi specifice şi
iei. De sub cerul de peste Olt şl Cri- un adevărat cult a.1 lui duh tutelar al unei lumi cu
a ţă- şuri. Ar însemna atunci că năzuinţele ei. Căaiăimii
Octavian Goga însuşi n-arc Goga. în jurul meu se vor Acel duh transilvan demult
ecran
vîrstă, că e tot atît de vechi bea mereu despre el cu evla milenar s-a întruchipat in
precum codrii, Murăşul, ţin- vie şi afecţiune, ca despre
Un si- tirimul şi doina. Şi mă con urmă cu un veac, mimin- de am
du-sc pentru totă vecia ro
lieilia«. ving tot mai mult că e aşa un prieten greu de văzut, mânească Octavian Goga.
Coi )- dacă mă Ríndese că n-am dar necontenit prezent în a-
ceza luat cunoştinţă de el prin mintiri, în văzduh, în nostal RADU CI03ANU Somnoroşi aceşti munţi par de Jlateci afoupte
poezia sa, cum am luat cu- gii şi aspiraţii. Portretul lui tinichea
I’e creştetul căutătorilor de aur...
Şteampuri puse în mişcare de droaia Am pornit cu zorii pe poteci abrupte,
riE
de copii Să culeg ozonul genelor de munte.
„Eu graţie structurii Spală muntelui maţele vinete... Să adun în palme tot ceru-nalt şi pur,
limba
OCTAVIAN GOGA : mele sufleteşti, am cre VALERIU BÂRGĂU Razele de soare în ochii de azur.
zut întotdeauna că scrii
n aju-
Parti- torul trebuie să iio un Dar anii veacului se scurg mereu,
Bulgar ir-a bătut un moş la poartă. luptător, un deschizător mereu,
de drumuri, un mare pe
dagog al neamului . din Plouă cu anotimpuri în sufletul meu.
care tace parte, un om
numică Mi-a bătut un moş la poartă, 2Je pumăaată
iinţific. care filtrează durerile
Biet ţăran cu tundra sură, poporului prin sufletul GEORGE PAVEL
Î! lâtrau departe ciinii lui şi se transformă în-
. Tău- Verde lumină aştept,
sod. Cînd să-mi vie-n bătătură. Ir-o trimbiţă de alarmă. Balsam pentru rana
Am văzul in scriitor un neagră a pămîntului.
’ Cu sfiala lui senină clemen. dinamic, un răs Aibă lumină aştept,
colitor de mase, un re
Mi-a trecut cucernic pragul, voltat...“. ninsă de meri
Ca un sol din altă lume OCTAVIAN GOGA peste împlinirea dinţii
Zîmbitor păşea moşneagul. peste albe zăpezi Zmi
...Şi Eminescu şi Goga destrămate
iv (Pa- Cite nu ne povestirăm cîntă un inefabil de ori de eîntecul păsărilor... de pumău-ată
icrolîon Stînd alăturea la masă ?,..
L.-.Cus- gine metafizică, o jale
L'Vl cie Sfînta mea copilărie neinoiivată, de popor CORNELIA DAVID
Proba Mi-a venit cu ei în casă străvechi, îmbătrînit în
Omul Ies din adîncuri aburi grei de soihjs
<Coa experienţa crudă a vieţii, gingaşe flori, mirate de lumină,
ŞANI ; Rînd pe rînd îmi înviară ajuns la bocetul ritual,
>r (V' Năzuinţe frinte-n două, transmis fără explicarea zăpada clopoţeilor — neasemuit suris
(? N«- sensului. De aceea, poezia
vlntu- De Ia satul dc sub munte Hipagiaţilw cu bucuria tinerească se îngînă.
(Ucpu- lui Goga este greu de
t fer nul Pînă-n lumea asta nouă. comentat, fiind cu mult Izvoarele din munţi vor coborî
seriile deasupra goalelor cuvin Mîinile fără tremur
ă sea- care pun răsadul în tipar lumină
>resc) ; «Murmura încet în barbă, te, de un farmec tot atît le sărut cu aerul melodios şi iarba ca un grîu sălbatic va ţîşni
mineţii Se trudea să mă-nţeleagă, de straniu şi zguduitor.
iem a- După Eminescu şi Mace- dintre cuvinte. păsări cu aripi gemănate-n zbor
Munci- Sta pe gînduri dus bătrînul donski, Goga e intîiul Ne vedem cit se poate de rar
Dum- Cînd i-ani spus povestea-ntreagă. din cîntece vor trece-n răsărit dc zi.
(Minc- poet mare din epoca mo dimineaţa, aici, frunzărind un ziar,
n cău- dernă, sortit prin simpli cînd e încă fierbinte... Dă semn Cimpia de un nou belşug
(Mun- Mi-a plecat cu ochii umezi
.: Pier- tatea aparentă a liricii lui Cu aerul poemului — ochiul meu sub cerul ca o mare fără nori,
uncito» De amara-nvăţătură : să pătrundă tot mai a- nevăzut — copiii — zori de primăvară-mi par
a mult „N-o mai spune nimănuia dine în sufletul mulţimii, mîna ta, tipografiile
ibrie) ; cînd vin acasă cu o inimă de flori.
t mor- Biet moşneag cu ţundra sură !...“. poet naţional totodată şl o sărut.
; GU- pur ca şi Eminescu". EUGEN EVU
alb ANDREI CAUCAR
lŞTIE : GEORGE CĂLINESCU
<Pa-
Toma
»AGIU- orice natură, în acest veac
(Casa ADRIAN PĂUNESCU: „ploios şi militar“... Intre a- clasic" (forma fixă — sone vorba de un film Istoric, fic
î : Ui- tîţia livreşti şi ironişti, cate tul) — acest lucru demon- ţiunea are un rol secund,
Nemo strînd posibilităţile multiple factologia reproducind — în
Jimito- „Manifest pentru gorisiţi in generaţii şl plu de exprimare ale autorului maniera pură a reconstitui
CA- toane anuale şi lunare, A- — Adrian Păunescu realizea rii — evenimente şi perso
(C’asa sănătatea drian Păunescu face parte ză în această carte de poe naje reale. La fundamentul
2 Ul (11 din familia tot mai rară a zie a sa o radiografie deose scenariului stau, aşadar, do
poeţilor (de sorginte roman
iua de tică, în fond), care prin bit de nuanţată a probleme cumente atent cercetate, ceea
ILIA : pămîntului" runt/ Şi sarea ochiului mi-o mîntul cărunt", ca într-o tra lor omenirii la sfîi’şitul aces ce nu înseamnă insă că rea
(Lumi- scrisul lor vor să participe voi depune/ In cer, pe nişte gicomedie în care eroul prin tui veac, o£e?indu-ne specta lizatorii ar tinde spre un
efectiv la transformarea ome ţărmuri mult mai bune,/ Prin cipal este pe rînd şl clovn, colul confruntării dramatice ton ilustrativ. Din contră,
llvis şi Temperament „dinamitard", nirii, pîndite de cancerul răz între conştiinţa eu-lui său meritul primordial al filmu
oresr). posesor al unei energii cu boaielor, de pericolul tehni lacrimi voi fugi de pe pă- şi personaj tragic. Cuvintele poetic şi Istorie. lui este o perspectivă rea
totul ieşite din comun in li cizării excesive şi a inerţiilor mint“. („Evadarea prin la biciuie şi iau în tăvălug rea listă care evită consecvent
rica noastră, a cărui poezie devoratoare. El so consideră crimi"). Autenticitatea între litatea : ;,Voi intona poemul IOAN EVU orice mitizare, orice ridicare
gului volum rezidă din fap
este rezultatul unei combus „supravieţuitorul" unui timp tul că poetul ştie să transfor de plinset şi dc tun,/ Cu ca pe soclu, prezentind perso
tii interioare incendiare, in apocaliptic, martor la toate me orice sentiment în gest re posedaţii iau lumea în po „La răscrucea nalitatea lui Bălccscu, Eliade
sesii,/ Voi fi aici şi cinic, vei
comod pentru unii, contestat dezastrele naturale, sociale, liric spectaculos, niizînd, în ii aici şi bun,/ Voi fi tim Rădulescu, Axente Sever,
şi adulat in aceeaşi măsură, politice etc. primul rînd, pe foi'ţa emoti pan de înger şi lup la ora María Rosetti, C.' A. Rosetti,
permanent capabil de gesturi Apare în „Manifest pen vă a cuvintelor. marilor furtuni" Brătianu, Odobescu, Bibescu
pentru radicale, autorul „Manifestu mesei/ . . ./ Am fost făcut şi Ana Ipătescu într-o di
Temea lui pentru sănătatea pămîn tru sănătatea pămîntului" » împărţit în trei cicluri: din boală şi-am fost făcut mensiune umană.
se va tului“ este, fără îndoială, cel lume oare, prin evenimentele „Acasă", „Turnul de lacrimi" din leac,/ Din violenţa tatii Scenaristul Petre Sălcudea- Operatorul Valentin Duca-
fi mai mai insurgent poet din lite şi fenomenele ei nocive este şi „Manifest pentru sănăta rîzind de frica mumii,/ Vă nu şi regizorul Mircea Mol ru foloseşte procedee varia
tea pămîntului“, ultimul sub
dovan au conceput eposul
) sufla ratura română actuală. Exis sortită alienării, o lume unde intitulat „Preocupările unui spun că sint poetul sfîrşitu- cinematografic inspirat din te de filmare, iar muzica ex
'empe tă în mai toate poeziile cu spiritul poetului rătăceşte pe supravieţuitor", volumul aco iui de veac/ Privind cu »- istoria anului 1843, care a celenta a lui Tiberiu Olah
căi labirintice, aparent fără
ñero şi prinse în volum o dezinvol nici o ieşire. Evadarea din a- peră un întreg teritoriu de chiul liber la tragedia lumii“. marcat decisiv veacul trecut, subliniază unitatea viziunii
:oborî- tură, e lipsă de complexe Sn stări şi atitudini, de multe („Poemul citaţie pentru erori ca pe e piesă muzicală de regizorale. Distribuţia, prin
esiuni. abordarea temelor îneît avem ceasta lume a avatarurilor, le lumii"). Atunci cînd A- aportul lui Cornel Ciuperccs-
între impresia că poetul nu lasă unde „frumuseţea cade sub eri, contradictorii. Poetul — drian Păunescu renunţă la largă respiraţie. Cele două cu. Constantin Codreseu, Cos-
se va să-i scape nimic, că vrea să incidenţa legii“, nu este po cînd arată cu degetul său a- tonul profetic, acuzator, el părţi — „Da răscrucea mari tel Constantin, María Ploae,
cuzator rănile veacului, rî-
lor furtuni" şi „Munţii tn
creează poezii de o adîncă
epuizeze toate filoanele liri sibilă decît prin lacrimă, ca zînd sarcastic şi demascînd înfiorare, meditative, eu pro flăcări" — dezvoltă tema pe Va.slle Cojocarii, Ion Besoiu,
cii politice şi civice, tirînd semnificaţie a actului de demagogia, incultura, setea funde implicaţii morale şi is terenul ideatic al unităţii de Catrinel Paraschlvescu, se
în ră- creaţie : „Am să mă duc prin înscrie pe linia clară a unul
(Me- la stîlpul infamiei cele mal de parvenire, cind plînge torice, cum ar fi tulburăto neam. film cu un mesaj însufleţi
Oana grave tare ale omenirii şi so- ochi tet mai afund/ De-aiei răscolitor, cu inflexiuni de rul poem „Rezervaţia de zim In ceea ce priveşte scena
eotindu-se cel mai avizat ju din lumea numai uscăciune/ bocet, „stăpînit de milă, de bri", Indiferent că abordează riul lui Petre Sălcudeanu, se tă!'.
decător ai metehnelor de Voi lăcrima, voi burniţa mă grează şi iubire" pentru „pă- versul liber sau ..dulcele stil impune o remarcă : tiind AL. COVACI
