Page 1 - Drumul_socialismului_1981_04
P. 1
i&ovf
5A tâ ££ LSCTURA
Mica Industrie industria marilor posibilităţi ÎNTRE 5 APRILIE
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! ŞI 27 SEPTEMBRIE
ia „betezatui" HAŢEG. Rentabilitate ORA OFICIALĂ
DE VARĂ
Potrivit
prevederilor
fiecărei activităţi! Decretului Consiliului de
Stat nr. 190 din 19 mai
® In prestările de servi Popescu, popular orăşe 1979, privind stabilirea
vicepreşedintele
IMIIIH te şi eficienţă. nesc Haţeg : operativitate, teritoriul România, înce
cii — operativitate, calita
orei oficiale de vară pe
Consiliului
So
Republicii
cialiste
© O nouă secţie se auto-
ne
calitate,
Şi
eficienţă.
gestionează: argSsitorla.
pînd din 5 aprilie, pînă
să
face
plăcere
constatăm
® Din reziduuri, teoretic,
pe 27 septembrie
ridi
că prestările de servicii pe
msmsmmm inutilizabile — produse şi locuitor ating 1 275 lei, deci ca intervalul dintre pri
bani.
ma duminică a lunii a-
peste
realizată
cifra
de
prilie şi ultima dumini
în condiţiile actuale, cînd
„Retezatul"
U.J.C.M.,
că
J U D E Ţ E A N orice activitate — econo încheie fiecare an cu de- că a lunii septembrie —
activitate
întreaga
eco-
mică, socială, culturală —
păşii'i de plan şi beneficii,
trebuie să se desfăşoare pe că s-au făcut paşi însem nomico-socială din ţara
principiul rentabilităţii, al naţi privind operativitatea noastră se va coordona
Anul XXXI», nr. 7277 MIERCURI, 1 APRILIE 1981 4 pagini — 30 bani maximei eficienţe, în coo şi calitatea prestaţiilor de după noul orar de vară.
peraţia meşteşugărească se servicii. Astfel, în noaptea de
impun investigate şi apli Despre acţiunile între sîmbătă spre duminică
cate noi soluţii în înfăp prinse pe linia rentabilită (t spre 5 aprilie), ora
Momente memorabile ale unu! drum eroic de luptă tuirea acestui deziderat. La ţii tuturor secţiilor ne-a zero va deveni ora 1, a-
Cooperativa „Retezatul" vorbit tovarăşul Emil Şe- cele ceasornicelor fiind
Haţeg, inventivitatea şi laru, contabilul şef al date înainte cu o oră.
progra
priveşte
Crearea Partidului Comunist Român- preocupările oamenilor,"sus Cooperativei meşteşugă în ce unităţilor economi
mul
ţinute de un Sjprijin con
reşti „Retezatul" Haţeg :
cret şi permanent din par — Am rentabilizat sec ce, comerciale şi insti
tuţiilor
etapă superioară Ist mişoarsa revoluţionară tea Consiliului roade con piele şi înlocuitori de pie acesta va social-culturale,
popular
ţiile confecţii de haine din
o-
ne
rămîne
răşenosc,
dau
sistente în această privinţă. le, confecţii serie, croito schimbat, iar mersul
trenurilor va fi adaptat
si leiiscratiei din Româna pale în care se acţionează rie după comandă — unde în noaptea de sîmbătă
— Trei sînt căile princi
DUMITRU GHEOWEA
la „Retezatul" — ne spu spre duminică la noua
în lunga si frământata in epoca ce începea cu care, la rîndul lor, prin nea tovarăşul Gheorghe (Continuare în pag. a 2-a) oră de vară. (Agerpres).
istorie a patriei noastre, a 1921, realizarea obiective metodele de organizare şi
luptei poporului român lor revoluţiei şi a idealu conducere a acţiunilor de
pentru împlinirea destinu lui făuririi orînduirii socia masă, contribuiau la afir
lui său. anul 1921 va ră liste. marea tot mai viguroasă a
mâne înscris cu litere de Clasa muncitoare a optat, acestor manifestări. Marile 0 evoluţie impresionante numeric şi calitativ
aur. Crearea, cu 00 de ani prin imensa majoritate a demonstraţii muncitoreşti
în urmă, a gloriosului de din 13 .decembrie 1918, din
Generosul cadru de afir
taşament de avangardă al februarie 1919, grevele ge mare a talentelor creat de timentul unei ineiabilc şi precedenta ediţie constatăm
clasei muncitoare — Parti nerale ale ceferiştilor din incomparabile bucurii — o evoluţie impresionantă
dul Comunist Român — vara anului 1919, cuprin- Festivalul naţional ,,Carta ne-a mărturisit preşedintele nu numai numeric ci, mai
rea României“ a losl încă o
constituie un moment de zînd aproape 20 000 de dată confirmat de recenta juriului — proi. Eugen Bur- cu seamă, calitativ.
cea mai mare importanţă muncitori, ale muncitorilor întrecere care a promovat 7.a. De la frăgezimea gesti Intr-adevăr, cei mai mici
în istoria mişcării muncito din Valea Prahovei, ale că pînă la candoarea expre- artişti amatori au adus pe
reşti, în istoria poporului muncitorilor portuari şi scena iazei judeţene — o-
nostru. metalurgiştilor, ca şi gre dată cu bucuria copilăriei
Rod al dezvoltării mişcă va demonstrativă de so lor iericile, exprimată în
rii muncitoreşti şi socialis lidaritate internaţională jocuri şi c'inlc.ce —- serio
te din România şi conti cu Rusia Sovietică şi zitatea, am 'zice mcdurilalea
nuator al luptei de veacuri cu revoluţia din Unga prcgălirii lor pentru această
pentru eliberarea socială şi ria din iulie 1919, do în faza judeţeană peste o siei artistice, şoimii patriei întrecere. S-a văzut munca
naţională, Partidul Comu vedeau situarea fermă a sulă de formaţii artistice şi au purtai mesajul de vers neobosită a educatoarelor,
nist Român este moşteni clasei muncitoare pe pozi interpreţi individuali din şi cînlec al celei radi tine interesul, dragostea, dorin
torul întregului tezaur al ţiile revoluţionare. Această rîndul... şoimilor patriei. re generaţii, dăruit aniver ţa lor de a da valori cali
tradiţiilor proletariatului şi atitudine a muncitorimii în Timp de cinci zile, pe sce sării a 60 de ani de la crea tativa fiecărui gen artistic.
al organizaţiilor politice şi organizaţiile sale politice nele caselor de cultură şi rea Partidului Comunist lio- Feeria muzicală (Grădiniţa
profesionale ale acestuia, reprezentanţilor săi, pentru se va reflecta curînd în a- ale cluburilor din Deva, mân. Toţi — de la grupa ItC.S.H. nr. 2), piesa „Fala
exponent fidel al interese existenţa unui partid revo deziunea majorităţii mem Hunedoara, Petroşani, Ha mijlocie pînă Ia clasa I — baboi şi fala moşneagului“
lor clasei muncitoare şi ale luţionar care să o condu brilor secţiunilor partidu ţeg, Orăştie şi Gurabarza au tăcut dovada unei exce (I.M. Barza), jocurile muzi
întregului popor. că, pentru un program ra lui socialist, începînd din au evoluat formaţii corale lente pregătiri. Din această cale (Haţeg, Lupani), coru
Drumul parcurs de miş dical care prevedea revo toamna anului 1919 şi pînă de teatru, dansuri populare perspectivă, rigorile regula rile de cameră (I.M.H.), ce-
mentului de concurs au losl
carea socialistă şi munci luţia, instaurarea puterii în vara anului următor, la tematice şi moderne, gru nu o dală aleetate, genuri LUCIA LSCIU
torească de la apariţia ei celor ce muncesc şi con crearea unui partid de tip puri vocale, brigăzi artişti le abordate devenind atri
pe scena vieţii social-poli- struirea socialismului. nou, care să conducă miş ce, montaje literar-muzicale buie ale copilăriei. Faţă de (Continuare în pug, a 3-a)
tice a ţării .şi pînă la Creşterea avîntului revo carea revoluţionară a ma obiceiuri folclorice, jocuri
triumful marxism-leninis- luţionar, începînd din 1918, selor cu o mai mare fer şi feerii muzicale, recitatori
mului prin crearea parti valul de greve şi manifes mitate, să înlăture restu şi solişti vocali — într-o
dului comunist conferea taţiile de masă muncito rile reformiste din condu- confruntare de talente, can DIN PREVEDERILE LEGII ORGANIZĂRI!
clasei muncitoare din reşti, îi făceau tot mai cu Dr. MIRCEA VALEA doare şi Irumos.
România atributele acelei noscuţi pe militanţii aripii — In prezenţa şoimilor PRODUCŢIE! Şl MUNCII ÎN AGRICULTURĂ
forţe capabile a-şi asuma, de stingă revoluţionare, (Continuare în pag. a 2-a) patriei, am aval mereu sen-
Legea nr. 4/1970 stipulează la art. 0, obli
— a —- o — «s — 0 _ a „„ a gativitatea conducerilor unităţilor agricole so
cialiste, inginerilor, tehnicienilor, celorlalţi
lucrători, membrilor cooperativelor agricole
şi producătorilor individuali, tuturor deţină
torilor de terenuri agricole de a pune în va
) g DRUM REPARAT. Du- | loare întregul potenţial productiv al pămân
“ pă cum ne comunică Aflam s tului şi al animalelor, de a folosi eficient toa
* iiloga, primarul comunei i
I îi al sa, duminică, 29 mar- a te mijloacele de producţie de care dispun, de
' tie a.c., 240 do cetăţeni din * a executa toate lucrările agricole, cu respec
' satele Bcchereu, Poiana, t
j Poieniţa şi Oprişeşti au c- 8 tarea regulilor agrotehnice, zootehnice, fito-
, xecutat prin muncă patrio- ' sanitare şi sanitar-veterinare.
, tică lucrări de întreţinere I
j pe o porţiune de 7 km pe * La art. 25, legea precizează că nerespec-
* drumul judeţean Almaş—
Poieniţa, care devenise im- I tarea prevederilor referitoare la executarea
( practicabil. In fruntea ac- J lucrărilor agricole obligatorii potrivit reguli
,, ţiunii s-au aflat Petru Ga- .
vrilă, vicepreşedintele bi- I lor agrotehnice, fitosanitare, zootehnice şi sa
1 roului executiv al consiliu- “
t lui popular comunal, depu- . nitar-veterinare constituie contravenţie şi se
' taţii Florica Oprişa şi Eli- | sancţionează cu amendă între 100 şi 1500 lei-
1 sabeta Maricese, cetăţenii J
? Viorel Crişan, Trandafir , iar în cazuri deosebite pînă la 3000 lei, în ra
' Rogojin, loan Gavrilă, Si- t
in ion Pipa şi mulţi alţii. H ; Visalon Popovici — unui dintre mecanizatorii fruntaşi ai S.M.A. Ilia — lucrează cu port cu gravitatea faptei şi răspunderea per
I PENTRU AMATORII DE multă conştiinciozitate la plantarea cartofilor pe ogoarele C.A.P. Bretea Mureşană. soanei care a săvîrşit-o.
, TURISM. O.J.T. Hunedoara g
> oferă amatorilor de drume- ‘
I ţie hărţi turistice, pe care ,
, sînt consemnate obiective ! Ritmuri alerte la însămînţarea cartofilor
şi popasuri din Delta Du- ,
I nării, precum şi hărţi cu ,
s traseele turistice din Masi- î în unităţile C.A.P. apar
» vul Retezat. De asemenea. J - tot pentru aceeaşi cultură mat de două maşini de mecanice am întîlnit si la ceai, Marioara Itul, Ana
9 colecţionarii de insigne îşi » ţinătoare Consiliului unic s-au pregătit 250 ha. plantat conduse de Ion Io- C.A.P. Clopoliva. Bistrian ş.a. sînt mereu
» pot îmbogăţi colecţiile eu J agroindustrial Totesti au Hărnicie specifică zilelor sivoni şi Cornel Niculescu. prezente la lucrările din
* insigne ale diferitelor filia- — Ciţi cooperatori lu
j le ale O.J.T. din judeţul fost executate lucrări care obişnuite de campanie, fa Specialiştii sînt de părere crează azi (luni —n.n.) la această campanie.
Hunedoara. $ CENTRALA ! se concretizează în : vorizată de vremea bună că cei doi mecanizatori plantatul cartofilor ? — îl în acelaşi scop — grăbi
j TELEFONICA. In scopul J do lucru, am întîlnit in rea semănatului cartofilor
5 preluării rapide a traficu- ® Arături pe 223 ha. ® depăşesc viteza zilnică de întrebăm pe preşedintele
iui tot mai intens de con- | Pregătirea terenului pen — arau şi pregăteau tere
, vorbiri de pe noua platfor- S nul trei tractoare cu plu
I mă industrială, la Intreprin- . tru semănatul culturilor Campania agricolă de primăvară guri şi unul cu disc. iar
, derea „Victoria" Călan a J din epoca I pe 203 ha. ®
j fost pusă în funcţiune o J cu plantatul se îndeletni
1 centrală telefonică cu 100 „ S-au fertilizat cu îngrăşă cea mecanizatorul Liviu
, de numere. La realizarea * minte organice 705 ha, iar toate unităţile consiliului lucru cu circa un hectar. C.A.P., Ion Druţulescu. Ştrucl, urmînd ca a doua
acestei lucrări o contribu- î unic. De la inginerul şef al — Pentru toate etapele
J ţie substanţială şî-au adu- | cu îngrăşăminte chimice La C.A.P. Ostrov, plan C.A.P., Puiu Mastraghin, — sortat, încărcat în saci zi să mai lucreze o maşi
» s-o telefoniştii Ion Slobo- > 1251 ha. e La C.A.P. To- nă de plantat, astfel ca
doş şi Izidnr Drăgolcscu. i tatul cartofilor era bine or pe care l-am întîlnit în şi căruţe, alimentat — a- celor 25 ha finalizate deja,
to.şti, Ostrov şi Clopoliva, cîrap supraveghind lucră vem mobilizaţi 80 de coo
plantatul cartofilor," înce ganizat. 45 de cooperatori să li se adauge alte 12 ha.
sortau, încărcau în saci şl rile de arat şi semănat, a- peratori, iar alţi 26 adună Şi la brigada din Reia
put în urmă cu o săptămî- alimentau maşinile de flăm că s-au plantat cu pietre de pe terenurile ca
nă, continuă în ritm susţi plantat. în tarlaua „Fe cartofi pînă ieri 45 ha. re vor fi semănate. As ESTERA ŞINA
nut. « S-au plantat pînă ri", mecanizatorul Dumitru O mobilizare masivă de vrea să adaug că unele
ieri 150 ha cu cartofi, si. Bogdan diseuia terenul, ur- forţe umane si mijloace cooperatoare ca Toana Bo (Continuare în pag, o 3-ts)