Page 10 - Drumul_socialismului_1981_04
P. 10
F" T. O
DRUMUL SOCIALISMULUI
Conlucrări fructuoase pentru realizarea obiectivelor Creaţia tehnioo-şfgnţifică
prevăzute a fi puse în funcţiune în acest an hunedoreană
16.05 Tele.'
16,30 Emis
(Urmare din pag. 1) surselor secundare şi locale,
După cum se ştie, în ac juiesc fructuoase schim oamenilor muncii asupra gres al U.G.S.R. si ziua de man;
18.25
tualul cincinal, Călanul buri de experienţă privind problemelor majore ale 1 Mai. Pe lingă acţiunile folosirea energiei vîntului şi 18,35 La \ Trag
traversează o perioadă im formele şi metodele utili producţiei, se vor stabili evocatoare ale acestor eve Pentru ridicarea in viitor a a apelor din judeţul nostru. 18,50 1001
portantă în dezvoltarea sa zate în sprijinul realizării măsuri concrete si se vor nimente, se vor întreprin creaţiei tehnico-ştiinţifice de O atenţie deosebită trebuie 19,00 Teici
masă pe noi trepte de efi
ca puternic centru indus sarcinilor de plan si a an generaliza graficele de exe de acţiuni de dezbatere cienţă şi calitate, - pe linia acordată activităţii de popu 19.25 Actu
19.10
Parti
trial. Anul acesta trebuie gajamentelor. La principa cuţie intermediare, care la privind rolul determinant antrenării unui număr tot larizare şi stimulare a mişcă al îi
să acţionăm mai puternic, lele obiective organizăm a- rîndul lor, vor fi dezbătu al partidului în făurirea mai mare de oameni ai mun rii de creaţie tehnică. In a- liste
sistematic şi mai eficient dunări cu oamenii muncii te în adunările grupelor noii orînduiri, în revoluţio- cii la această importantă ac cest sens, în fiecare unitate 20.10 alb Film
trebui
organi
pentru punerea în funcţiu care participă la realizarea sindicale şi la punctele de narea tuturor domeniilor tivitate, a creşterii contribu economică vor permanente de parti
zate
expoziţii
ne a obiectivelor stabilite : acestora, dezbătindu-se, în lucru. Dezbaterile munci de activitate, pentru asigu ţiei lor la soluţionarea unor creaţie tehnico-ştiinţificâ. Pen Prod
două baterii de cocsificare, p r e z e n ţ a beneficiarului, toreşti prilejuite de acţiu rarea progresului şi prospe probleme privind perfecţiona tru a pune la indemîna tu 21.25 lor i Kept
un furnal, o baterie de se- graficele de execuţie, pro nile organizate în comun rităţii patriei, ridicarea rea tehnologiilor de produc turor cele moi noi date din timp
mioocs, o turnătorie, o blema asigurării cu mate au contribuit şi vor contri standardului de viaţă al ţie, mărirea productivităţii, a domeniul ştiinţei şi tehnicii Uniu
Sind
bandă de aglomerare, o riale, precum şi alte as bui la dezvoltarea răspun celor ce muncesc. In acest randamentului maşinilor, in 21,40 Part,
termocentrală şi alte obiec context sînt integrate şi stalaţiilor şi agregatelor, re naţionale şi mondiale, ma tul i
tive aferente. acţiunile dedicate rolului ducerea consumurilor de ma rile unităţi economice şi cen Spec
Conştienţi de rolul şi în pregătirea Congresului U.G.S.R. tot mai activ al sindicate terii prime, materiale, com tralele industlale vor edita, 22.05 cal /rele.
importanţa sarcinilor ce lor în unirea eforturilor bustibili şi energie, reintro trimestrial, cu mijloace pro
prii, buletine de informare şi
revin colectivelor noastre, muncitorilor, inginerilor şi ducerea în circuitul produc documentare. încă din acest
comitetele sindicatelor şi pecte ale activităţii tehni- derii lucrătorilor noştri în tehnicienilor, a celorlalte tiv a resurselor secundare, — an, în fiecare municipiu şi
consiliile oamenilor muncii co-productive care condi calitatea lor de proprietari categorii de oameni ai organele şi organizaţiile de oraş se vor constitui „Case
de la I.C.S.H. şi I.V. Călan ţionează punerile în func si beneficiari, la realizarea muncii, pentru înfăptuirea partid din municipii, oraşe, ale tehnicii" care vor contri
BUCUR
şi-au conjugat preocupări ţiune. De asemenea, în a- convingerii că de munca neabătută a grandiosului comune şi întreprinderi tre bui la amplificarea activităţii dioprogra
le pentru unirea eforturi nalizele tehnieo-econOmice lor asiduă şi în deplină u- program al partidului. buie să desfăşoare o perma de creaţie tehnico-ştiinţificâ Radiojurr,
lor oamenilor muncii în organizate săptămînal pe nitate în jurul partidului, In acelaşi timp ne pre nentă activitate de îndruma în rîndul maselor. presei; 8
vederea realizării obiecti platformă, se asigură un depinde creşterea avuţiei ocupă perfecţionarea în re a comisiilor de creaţie Pentru antrenarea mai e- diilor; 9,(i
9.05 Răsp
velor stabilite. contact direct şi perma naţionale şi a propriei lor continuare a acestei con tehnico-ştiinţificâ şi a ingine ficientă a elevilor şi studen lor; 10,00
Dealtfel, pe temeiul in nent între constructor si bunăstări. lucrări, concentrarea mai rilor şi tehnicienilor. La rîn 10.05 Intf
tereselor comune ce au le beneficiar, corelîndu-ne ac Mai bine am folosit şi sistematică şi mai fruc dul lor organizaţiile de sin ţilor în activitatea de cerce populară;
tehnică
este
tare
şi
creaţie
gat mai strîns raporturile ţiunile în direcţia creării vom folosi propaganda vi tuoasă a forţelor asupra o- dicat, U.T.C., consiliile oame viaţa; 10
Sentacrui 1
noastre în ultimii ani, s-a condiţiilor necesare pentru zuală în sprijinul realiză biectivelor prioritare, astfel nilor muncii trebuie să se necesară orientarea şi orga ştiri; 11,0
nizarea mai bună a practicii
acumulat o experienţă po desfăşurarea normală a ac rii sarcinilor de plan şi a incit organizaţiile noastre implice cu mai multă respon în producţie şi, in acelaşi ce ; 11,20
zitivă de colaborare. La a- tivităţii de construcţii. angajamentelor, strîns le sindicale să aducă o con sabilitate în această muncă, timp, să se stipuleze ca pro dio-TV.;
tate; 12,0i
dunările oamenilor muncii Beneficiind de precizări gate de punerile în func tribuţie mai importantă la pe linia stimulării iniţiativei iectele şi microproiectele de 12.05 Re vi
participă reciproc reprezen le clare ale Legii investi ţiune din acest an. Un punerea în funcţie a obiec maselor, a popularizării re absolvire să prezinte idei no tistului a
tanţi ai colectivelor noas ţiilor în legătură cu sarci amplu program de mani tivelor aferente acestui an. zultatelor obţinute. vatoare cu aplicabilitate în 1 la 3; 1
16.00 Rad
tre de muncă, ajutînd la na şi răspunderile noastre, festări politico-ideologice Incepind din acest prim an producţie. ordonate
aprofundarea analizelor de în calitate de constructor s-a stabilit a se înfăptui CORNEL COVALIOV al cincinalului şi în viitor, e- Organizaţiile de partid, de Pcrmanei
detaliu în legătură cu rit şi beneficiar, în anul 1981 cu oamenii muncii de pe preşedintele forturile din domeniul cerce masă şi obşteşti trebuie să şoare roi
tul medi
mul, calitatea şi funcţiona conlucrarea se va îmbu platformă, în cinstea mă comitetului sindicatului tării, creaţiei tehnice să fie folosească în mod activ şi tin de ş
litatea obiectivelor siderur nătăţi şi mai mult. reţelor evenimente care de la I.C.S. Hunedoara îndreptate cu predilecţie că consecvent cele mai variate populare:
gice, încorporîndu-ne apor Pe baza concluziilor des polarizează atenţia şi efor VIRG1L SĂVULESCU tre realizarea unor tehnolo forme şi mijloace ale muncii în dezbai
vae ale li
tul în elaborarea şi adop prinse din adunările oame turile oamenilor muncii în preşedintele gii complexe, a unor lucrări politico-educative, in scopul patriotice
tarea deciziilor colective. nilor muncii, din acţiuni această perioadă — cea comitetului sindicatului de mecanizare şi securitate educării şi formării unor oa 18.00 Ore)
Periodic, organizăm anali le organizate, care au pri de-a 60-a aniversare a de la întreprinderea a muncii în minerit, elabora meni noi, cu o profundă gîn- tru patri
folcloric;
ze comune care ne prile lejuit o largă consultare a partidului, apropiatul Con „Victoria" Călan rea de noi tehnologii în si dire tehnico-economică, oa adresă; 2
re; 21,05
derurgie, construcţii şi trans meni ai muncii — producători,
pămînt;
porturi, creşterea indicelui de proprietari şi beneficiari - 21,35 M
utilizare a capacităţilor de capabili să stârnească cele O zi înt
Alegerea manuală a sterilului — o necesitate producţie, reducerea consu mai noi cuceriri ale ştiinţei şi Non stop
TIMIŞO
murilor de materii prime, ma tehnicii contemporane, să maţiile z
societatea
socialis
făurească
la toate punctele de recepţie a cărbunelui brut teriale şi energie, dar, în a- tă multilateral dezvoltată in tatea în
Duete de
celaşi timp, ele să vizeze va
20,30 For
lorificarea superioară a re- România. întîmpins
în căutarea posibilităţi fost intensificate măsurile alege sterilul, la galeria de problemă, întrucit, iată, un U.G.S.R.;
lor de îmbunătăţire a ca pentru alegerea şistului vi coastă, de unde cărbunele alt exemplu ne demon gospodăr
Dialog ci
lităţii cărbunelui pentru zibil la locurile de muncă, este transportat pe bandă strează că nu tot ce se Ritmuri
cocs am considerat că nu concentrarea întregii pro direct in preparaţie, încă scoate din mină este şi zică uşo;
este lipsită de interes o a- ducţii la suprafaţă, în si nu se simte nimic. Prea util. Deşi unităţile care li tîlnire ci
certul F
naliză la punctele de re lozuri şi înfiinţarea unui mult se aşteaptă acel pro vrează cărbune preparaţiei Arad ; c
cepţie a cărbunelui brut ce punct de alegere manua iect pentru realizarea unei din Lupeni, toate la un' „Scenă c
urmează a fi prelucrat în lă, astfel incit sterilul să instalaţii de claubaj. Dar loc, au extras peste plan ruptă“,
la Teatri
Preparaţia Lupeni. Prepa si în luna martie, prepara nvsoara;
rat ia primeşte cărbune de ţia are un minus de a- Avan croi
la întreprinderile miniere Acţiunea de presă a ziarului nostru proape 6 000 tone la căr
Lupeni, Bărbăteni şi Uri- bunele pentru cocs, în con =(L l
eani, precum şi de la ca în întreprinderi miniere diţiile în care nici cu cei
riera Cîmpu lui Neag. Re- lalţi indicatori nu stă prea
cepţionarea cărbunelui se Ai bine. Cel mai îngrijorător j DEVA:
(Patria)
face în preparaţie, sau la este că nu se încadrează dul II
punctele de recepţie de la (A r t a)
Întreprinderile miniere. Re în indicatorul principal — ^ “I Capcana
căra); A
cepţia cantitativă şi cali extracţia în cărbune pen ............ i m m j tul) ; C
tativă este efectuată. de tru cocs. Motiv serios să (Arta);
structoru
Laboratorul central de nu mai ajungă in prepara pînă la realizarea acestuia determine măsuri urgente Infernul
control şi cercetare apar- ţie". Aceste măsuri s-au cenuşa este depăşită între la toate întreprinderile seriile I-
ţinînd C.M.V.J. Deci, din soldat cu scăderea conţinu 4 şi 14 la sută. Şi dacă Üii cadorul
iembrie)
punct de vedere organiza tului de cenuşă la cărbu avem în vedere că depăşi miniere. sprezoce
PF.N1: E
toric, subiectivismul este nele brut, ceea ce a atras rea cu 1 la sută a cenuşii C. ¡OVANESCU ral) ; Şco
înlăturat. Să vedem ce se cîştigarea unor bonificaţii cărbunelui brut atrage o citorosc)
desprinde din analiza in pentru calitate din partea scădere cu 1,2—1,3 la su această săptămină si colec dut si r<
Unitatea de bunuri meta
dicatorului calitativ pe lu preparaţiei. lată deci un tă a extracţiei in cărbune tivul secţiei Xeiiue a I.P.E.G., lice Brad. Muncitorul spe LONEA
de în la
na martie (pînă în data de bun cîştigat atît pentru mi pentru cocs, după un calcul atit in incinta secţiei, cit şi cialist loan Florea este au (Minerul
25, ziua documentării noas nerii de la Uricani cit şi prezentat de ing. Nicolae în zona din preajma acesteia. torul a nenumărate insta tan ! c va
seară,
Teatrul
Ieri
9
de
raţionalizări,
care
tre). pentru preparatori, care Vâlcea, directon.il I.P.C.V.J., stat Valea Jiului a prezen laţii şi importante beneficii ANINOA
aduc
este explicabilă astfel ră- • Numeroşi muncitori frun tat în sala casei de cultură întreprinderii. visată
R IC ANI
mînerea în urmă la acest taşi, ingineri şi tehnicieni, un aplaudat spectacol cu Foto: VIRGIL ONOIU plus (7
cenuşă sortiment. Dar nu poate fi preşedinţi ai comitetelor sin binecunoscuta comedie „Ta- IJn osta
responsabili
ai che, Iankc şi Cadir“ — de
Punct de recepţie cenuşă medie maxim acceptat ca o fatalitate a- dicatelor, pentru întrecerea Victor Ion Popa. © Peste roşie);
consiliilor
planificata realizată realizat socialistă şi generalizarea ex tul Ioar
cest neajuns. Este nevoie perienţei înaintate din uni 300 de pionieri au fost pre (Patria)
totuşi să se întreprindă tăţile economice ale Hune zenţi in sala cinematografu Zi de producţie ra) ; G
Lupeni mină 41,5 % 40,0% 43,8% ceva. doarei, au participat la con lui „Flacăra“ la întilnirea ou nă sear
Microcarieră şi Situaţia se prezintă mult sfătuirea organizată de Con tovarăşul Remus Vlad — an record ia l.C. Orăştie cultură)
de
A
divizionarei
trenorul
Hanovra
pilier Est Lupeni 41,5% 57,1 % 63,0 % mai rău în cazul cărbune siliul municipal al sindicate fotbal F.C. Corvinul — în- Mijlocaş
tîlnire prilejuită de tradiţio
Bărbăteni gară 52,0% 56,7 % 65,6 % lui din cariere şi din pi lor po tema extinderii ini şi nala manifestare „Clubul ar în cadrul unor largi ac LAN : 1
muncitoreşti
ţiativelor
Bărbăteni — ga- lierul Est Lupeni. Este a- creşterii eficienţei economice telor“. In mod firesc, dialo ţiuni de ridicare a efi I-TT ((
Peisaj <
leria de coastă 52,0% 57,1% 59,3% devărat că, procentual, a- a acestora, o Maiştri, şefii gul purtat a abordat o temă cienţei economice, de e- SIMERTv
Uricani 50,0% 48,4 % 52,0 % cest cărbune reprezintă de Ioturi şi de şantiere de mult îndrăgită de copii — conomisire a materiilor batici
la I.C.S. Hunedoara au luat „Arta driblingului“ — inche-
Cariera foarte puţin din întreaga parte la o amplă dezbatere indu-se cu montajul literar- prime şi energiei, de fo Ion —
lui, blcs
Cîmpu lui Neag 50,0 % 67,0 % 73,0% cantitate de cărbune brut, privind „Sarcinile şi obliga corcgrafic „Iubim sportul“ losire cît mai judicioasă riile 1-1
însă conţinutul foarte ma ţiile ce revin colectivului — prezentat de şoimii patriei a programului de muncă, LART :
in spiritul Legii investiţiilor de la grădiniţa I.M. Hune
După cum se observă, astfel reuşesc mai uşor să re de cenuşă al acestui — în domeniul organizării şi doara. a In prezenţa biblio la uzina de mase plasti frontulu
(Muncit.
din cele şase puncte de re extragă cărbunele pentru cărbune influenţează nega executării lucrărilor de con tecarilor obşteşti, cititorilor, ce, ziua de 26 martie a
strucţii, al efectuării contro
a numeroşi oameni ai mun
cepţie, doar la două se în cocs. tiv indicatorii de prepara lului economic prevontlv“. o cii la bibliotoca clubului fost declarată zi record
registrează o îmbunătăţire O situaţie îngrijorătoare re. Acesta reprezintă doar 6 Sub egida clubului „Femi- „Constructorul“ a avut loc în producţie. Prin buna
a calităţii cărbunelui — la continuă să dăinuie la mi la sută din producţia mi na“, astăzi după-amiază are deschiderea „Lunii cărţii în organizare a procesului iVi
minele Lupeni şi Uricani. na Bărbăteni, mai ales că nei Lupeni, însă a înrău loc o întilnire-dezbatere pe întreprinderi şi instituţii“. muncii, prin strădaniile
tema „Rolul femeii în pro
Timpii
Acţiunea a debutat cu deca
La Lupeni această îmbu producţia acestei mine este tăţit calitatea întregii pro ducţie, familie şi societate“, da cărţii social-politice, caro conducerii uzinei şi a p- aprilie
nătăţire este de dată mai în continuu creştere, iar ducţii cu 2 la sută. Deo cu lucrătoarele do la între a fost marcată de o expozi menţine
recentă, demonstrînd că conţinutul mare de cenuşă camdată acest cărbune prinderea de tricotaje şi Fa • ţie intitulată „Istoria parti peratprilpr, s-a reuşit ca va răci
încălţăminte,
do
brica
preocupările din ultimul a cărbunelui de aici in este transportat, aşa cum Gospodarii din comuna Tc- dului este istoria oameni planul de producţie să mai nu
fie realizat şi tlepăsit cu
Vîntul \
lor“. « La faza municipală
timp pentru alegerea steri fluenţează negativ întreaga se extrage, direct în pre Huc au ieşit cu mic cu ma a complexului aplicativ .106 0Q0 lei. intensifi
re la acţiunile do înfrumuse
lului vizibil au început să producţie de cărbune brut paraţie. în momentul în ţare a localităţii. Sprijiniţi „Pentru patrie“ desfăşurat in oră în
Temper
dea rezultatele scontate. ce intră în preparaţie. Pro care vor fi înfiinţate şi a- de consiliul popular comunal cadrul Dacladei, echipajul S-au evidenţiat în mod cila înt
din ciclul IV băieţi al com
„La I.M. Uricani - după cum gresele făcute la cele două eolo puncte de recepţie şi, cu material săditor, elevii au binatului siderurgic s-a si deosebit formaţiile de lu cal mai
plantat peste 200 arbori şi
cru conduse de maistrul
arăta inginerul şef al mi puncte de recepţie — gară evident, instalaţii de clau- arbuşti ornamentali, au cu tuat pe primul loc, califiein- Traian Aleman şi şeful în depr
tura m.
du-se pentru faza judeţeană
nei, Ion Teodorescu, îmbu şi galeria de coastă — sînt bare, situaţia se va îmbu răţat drumurile şi zonele a concursului. grad*»,
nătăţirea cărbunelui da foarte lente. Dacă la gară nătăţi. Depinde însă cît verzi, completînd golurile de echipă Constantin Tu- ^umă.
din gardurile vii ; lucrări a-
viciu :
tează cam de pe la sfin procentul de cenuşă este de repede va soluţiona semănătoare a efectuat în SABIN IONESCU fan. (I. Ilomorodeanu, co rel).
ţitul anului trecut, cînd au mai mic, semn că se mai Combinatul minier această respondent).